BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Proiectele de business Dunca

    Coborat din varful muntilor intr-un pick-up mare, dar atat de innoroit incat nu prea i se deslusesc nici marca si nici culoarea, Romeo Dunca a parut la inceput putin dispus sa stea de vorba despre afacerile pe care le conduce sau despre cum a fost in Sahara, cu motocicleta. A fost doar o impresie, era obosit; ramas in tricou, jeansi si bocancii de munte, vorbeste despre Sahara, Polul Nord, Himalaya, dar si despre planul lui de a investi in turismul din tara.

    Romeo Dunca venea de la Poiana Marului, un sat situat la trei ore de Timisoara, unde are in plan sa inceapa o fuziune intre afaceri si pasiunile sale sportive, implicandu-se in dezvoltarea turistica a Muntilor Banatului: “Vrem sa aducem Austria la poalele Muntelui Tarcu, unde sunt 11 varfuri de peste 2.000 de metri, sau mai bine zis sa oferim o alternativa celor care merg la schi in Austria, fie ca sunt romani sau unguri”, spune Romeo Dunca. Este vorba despre un proiect de statiune de schi, ale carui planse sunt intinse peste tot in sala de sedinte de la Dunca Expeditii. Proiectul nu este nou: a mai fost luat in calcul in perioada de dinainte de 1989, cu denumirea Perla Banatului, iar in actuala sa forma sunt luate in calcul zeci de kilometri de partii, instalatii pentru dotarea acestora si construirea de 10.000 de locuri de cazare, alaturi de lucrari de infrastructura si dezvoltare locala.

    Implicarea lui Dunca in proiect priveste conturarea conceptului statiunii si a planului de urbanism zonal, implicarea autoritatilor locale, iar din punct de vedere investitional, omul de afaceri timisorean va asigura dotarea cu instalatii a celor 11 partii, instalatii care costa 50 de milioane de euro.

    La conceptia proiectului, Dunca colaboreaza cu cea mai mare firma de profil, Ecosign din Canada, specializata in proiectarea de statiuni de schi. “Vrem sa arate si bine, dar sa fie totul ecologic, sa nu deranjam cu nimic zona, padurea sau muntele. Lungimea partiilor va fi de la 2.200 la 1.400 de metri, iar diferentele de nivel vor fi intre 400 si 800 metri. E un proiect de cateva sute de milioane de euro, care se va amortiza imediat”, crede Dunca.

    Pentru pastrarea mediului, planurile prevad construirea a 10.000 de locuri de cazare la poalele muntelui. “In Romania nu lipsesc locurile frumoase, dar nu stim sa le punem in valoare. De regula, daca ajungem intr-un loc il distrugem”, spune Dunca. Proiectul de statiune de schi al lui Dunca nu este singurul de acest gen din Romania, desi este deocamdata cel mai mare. Arieseni Schi Resort, propus de Schi Resort SRL, firma controlata de omul de afaceri Silviu Prigoana, a depus in urma cu un an un proiect de statiune de schi la primaria din Arieseni din judetul Alba. Proiectul propune o investitie de 110 milioane de lei (30 de milioane de euro) si presupune construirea a 10 partii de schi cu o lungime totala de 12,55 km, cu dotari de cinci stele, 3.500 de locuri de cazare in cinci hoteluri, 86 de pensiuni si 47 de case de vacanta. In legatura cu acest proiect nu s-a luat inca nicio decizie, planul lui Prigoana fiind inca evaluat de Primaria din Arieseni.

    Un alt proiect care nu prea are sanse de a mai fi construit – din motive de protectie a mediului – este cel de la Padis, care presupune amenajarea a opt partii, dar si cel de la Paltinis, din judetul Sibiu, care este deocamdata tot in stadiu de analiza. Momentan, in Romania sunt omologate 25 de partii de schi – in principal in statiunile de pe Valea Prahovei, dintre care doar 12 au instalatii de telescaun si iluminare pe timp de noapte, precum si tunuri de zapada. Partii s-au mai construit in multe judete, precum Suceava, Alba, Gorj, Sibiu, Timis sau Bihor, numarul total al locurilor unde se schiaza fiind de peste 60, cu o parte dintre partii in curs de omologare.

    Dimensiunea proiectului de statiune la care s-a gandit Dunca este tipica modului sau de a gandi afacerile sau viata personala: “Intotdeauna am fost curios sa aflu ce este dupa limita – de asta fac sporturi extreme, am intrat intr-o afacere dificila cum e cea cu transporturile si vreau sa impun un plan urbanistic zonal (PUZ) Primariei din Poiana Marului – pentru a nu se transforma zona aceea superba intr-un conglomerat de cladiri, vilute sau hoteluri, cum e in alte statiuni”, sustine Dunca.

    Omul de afaceri timisorean este astazi mult mai popular si mai cunoscut prin prisma realizarilor sale sportive – participarea la raliul Dakar, ascensiunea unui optmiar din Himalaya, mersul pe schiuri pana la Polul Nord, titlul national la snowmobil sau plasarea pe locuri fruntase in cursa de motocros enduro Romaniacs – si mai putin prin realizarile sale ca om de afaceri, cu toate ca Dunca Expeditii este una din cele mai importante companii de transport din Romania, cu circa 500 de camioane si 700 de angajati. Conform companiei de consultanta Compass Consulting, tipologia pietei de transporturi presupune existenta unui pluton de cateva companii mari (care lucreaza cu instrumente de fidelizare a clientilor si servicii conexe si detin cateva sute de camioane), mai multe firme medii, unde sunt cele mai multe probleme si falimente, caci este dificil de depasit fara ajutor etapa antreprenoriala de organizare – specifica pentru mai putin de 20-30 camioane – si firme mici (in general cu mai putin de 5-7 camioane), care pot trai foarte bine atat timp cat vor gasi parteneri care au nevoie de ei, pentru a supravietui.

  • Stocul de birouri din Capitala acopera mai putin de jumatate din cerere

    "Zona de nord si cea centrala a Bucurestiului raman preferatele dezvoltatorilor de pe piata de spatii de birouri din capitala. In ciuda atractivitatii sale, zona centrala se confrunta cu o lipsa de terenuri mari potrivite pentru proiecte birouri de Clasa A de mari dimensiuni", se spune in studiul citat.

    Potrivit informatiilor existente, pana in 2010 se vor finaliza mai multe cladiri de birouri, care vor insuma oeste 162.000 de metri patrati. In acest spre exemplu, sunt anuntate spre finalizare Bucharest Tower Center, situata pe Ion Mihalache, Metropolis Center, situat in zona Pietei Victoria, Platinum Center, situat in zona Pietei Unirii sau Dorobanti Office Building, situat in zona Dorobanti.

    "Pretul mediu de vanzare pentru spatiile de birouri de clasa A din centrul Bucurestiului se situeaza in jurul valorii de 2.500 de euro de metru patrat plus TVA. Exista si cladiri de birouri cu o locatie ultracentrala pentru care pretul de vanzare ajunge chiar la 3.200 de euro pe metru patrat plus TVA", se mai arata in studiul Coldwell Banker.

    Chiriile medii pentru spatiile de birouri situate in centrul orasului au ajuns la un nivel de 19-22 de euro pe metru patrat plus TVA pentru spatiile de clasa A si intre 14 si 16 euro pe metru patrat plus TVA pentru spatiile de birouri de clasa B. Pentru urmatorii trei ani, specialistii companiei de consultanta estimeaza ca nivelul chiriilor din zona mentionata va creste in medie cu 1-4 euro pe metru patrat.

    "Randamentele pentru spatii de birouri s-au situat la 6-7% in 2007, dar au existat si cazuri in care tranzactiile s-au incheiat la randamente de sub 6%. Randamentele acestui segment de piata vor continua sa scada in 2008 cu aproximativ 0,5- 1,0%", se mai spune in studiul Coldwell Banker.

    In ceea ce priveste contractele de inchiriere, acestea se incheie cel mai adesea pe o durata de 3-5 ani, cele pe 7-10 ani fiind rar intalnite. Chiria se plateste in euro, lunar sau trimestrial iar chiriasul trebuie de asemenea sa suporte si cheltuielile de intretinere, care variaza de la 2,5 la 4 euro/mp plus TVA pe luna.

    Preturile locurilor de parcare aferente cladirilor de birouri din centrul Bucurestiului sunt de 60-80 euro/mp plus TVA pentru cele exterioare si de 100-150 euro/mp plus TVA pentru cele interioare, potrivit datelor citate in studiu.

  • Pe toti ne cheama Google

    Pentru cei mai multi utilizatori de internet, Google este cel mai mare motor de cautare din lume. In spatele acestui superlativ stau insa multe alte servicii, compania putand fi asemanata cu o caracatita care si-a extins de-a lungul vremii tentaculele intr-o multime de domenii. Practic, Google are acum in jur de 117 servicii online diferite, de cautare, de publicitate, de comunicare si socializare, de statistica, de localizare in spatiu, nemaipunand la socoteala alte 11 care nu mai exista in prezent pentru ca fie nu au trecut de perioada beta, de testare pe piata, fie au fost incorporate in servicii mai complexe. Numai pentru cautare online, spre exemplu, compania ofera 35 de servicii, majoritatea fiind pagini de internet echivalente Google, dar care isi concentreaza cautarea pe un singur domeniu, cum ar fi filme, muzica, fotografii sau stiri.

    Cu toate acestea, pozitia dominanta pe internet nu pare a fi suficienta pentru Google, care vrea acum sa atraga online si ceea ce de obicei se petrecea exclusiv pe computerele personale – stocarea de continut digital pe serverele Google, plecand de la documente si pana la melodii, poze, filme sau orice alt tip de fisiere, pe principiul deja cunoscut ca „the network is the computer“, adica tot ceea ce se gaseste pe un anumit hard disk poate fi mutat pe internet, spre a fi accesibil de oriunde. Despre un astfel de serviciu, la care compania ar fi inceput sa lucreze in urma cu cativa ani, se zvoneste de multa vreme, insa publicatia The Wall Street Journal a scris la finalul anului trecut, citand surse apropiate planurilor Google, ca Gdrive, cum se va numi serviciul, ar putea fi lansat in lunile urmatoare.

    Conducerea Google nu a dorit sa comenteze informatia. „Capacitatea de stocare este o componenta importanta in strategia noastra de a atrage clienti catre aplicatiile online“, spune unul dintre reprezentantii companiei, refuzand insa sa vorbeasca despre alte servicii de stocare in afara de cele pe care deja le ofera, incepand cu Gmail si cu Google Docs, de lucru in retea pe baza unor documente accesibile mai multor utilizatori. „Mail-ul, continutul digital si documentele se vor muta pe internet, fiind deci mai usor de accesat si de utilizat“, spune acelasi reprezentant al Google. „Ne vom concentra pe imbunatatirea serviciilor web, in care intra si capacitatea de stocare, dar momentan nu avem niciun anunt de facut.“

    Gdrive ar urma sa furnizeze un anumit spatiu de stocare gratis, iar suplimentarea lui sa se plateasca, desi nu se stie cum anume vor fi structurate costurile, avand in vedere ca noul serviciu ar urma sa functioneze ca un fel de inglobant al tuturor serviciilor de stocare oferite de Google, cu acces la documente pe baza cautarii dupa cuvinte-cheie. Pentru cei ce isi creeaza o adresa de Gmail noua, spatiul de stocare porneste de la 2,8 GB de memorie si poate depasi 5 GB, in conditiile in care capacitatea creste cu peste 25 MB in fiecare zi. Anul acesta, compania a inceput sa ofere si utilizatorilor de alte servicii posibilitatea de a cumpara spatiu de stocare in cadrul acestora. Spre exemplu, Picasa Web Albums, unde pot fi pastrate fotografii, ofera gratuit un spatiu de 1 GB, dar utilizatorii pot plati 20 de dolari pentru 6 GB in plus, 75 de dolari daca vor 25 GB, 250 de dolari pentru 100 GB si 500 de dolari pentru 250 GB. „Fiecare din aceste servicii are propria sa componenta de oferta gratuita. Dar are sens ca la un moment dat sa fie unite sub acelasi acoperis“, a declarat Jason Freidenfelds, purtator de cuvant al Google, pentru revista Popular Mechanics.

    Pentru un serviciu ca Gdrive, analistii considera ca preturi precum cele de mai sus ar fi prea mari; ar fi nerentabil sa platesti 500 de dolari pentru 250 GB, cand un hard disk de patru ori mai mare va costa in 2010 in jur de 300 de dolari, potrivit estimarilor Microsoft. Avantajul unui asemenea serviciu de stocare online este insa evident mobilitatea, faptul ca accesul la continutul digital nu mai depinde de computerul unde fisierele sunt salvate si nici de echipamente portabile de stocare, ci doar de accesul la internet printr-un cont personal protejat de parola.

    Dar cat de sigur ar putea fi acest sistem, pentru utilizatori care stocheaza pe Gdrive documente importante? Faptul ca exista un cont si o parola nu garanteaza siguranta informatiilor, mai ales ca pentru un hot de informatii, parola nu reprezinta o piedica prea mare. Iar avantajul mobilitatii ar putea deveni un dezavantaj in situatii in care conexiunea la internet nu functioneaza sau nu exista deloc, cum se intampla in avion, de exemplu.

    Gdrive nu este prima initiativa de acest gen, principalii competitori ai Google, Microsoft si Yahoo!, avand deja in oferta si servicii de stocare online. Dar cu toate acestea, servicii precum SkyDrive, Box.net, Mozy sau Yahoo! Briefcase nu au castigat foarte multi adepti. Acesta din urma, spre exemplu, a propus un model greoi de acces la continutul digital plasat pe internet – utilizatorii trebuie sa acceseze un site si sa urmeze mai multi pasi pana ajung la documentele stocate online. Metoda pare totusi ceva mai eficienta impotriva furtului de informatii.

  • Castigatorii pariului imobiliar

    Cand, in 2006, comertul de electrocasnice trecea printr-o perioada foarte slaba, Lorand Szarvadi, fondator si CEO al retailerului Domo, privea cu oarecare invidie la investitorii in piata imobiliara. „Scot bani fara mari batai de cap“, spunea Szarvadi intr-o perioada in care cauta solutii sa mentina Domo pe profit. Omul de afaceri se gandea si el sa investeasca in real estate, dar perioada nefasta prin care trecea principala sa afacere nu-i lasa prea mult timp pentru a se implica si el intr-o dezvoltare imobiliara.

    Anul trecut insa, Lorand Szarvadi a vandut, impreuna cu partenerii sai, pachetul majoritar al companiei catre fondul de investitii Equest si, la scurt timp dupa ce a incasat banii, a cumparat un teren de 100 de hectare in nord-vestul Bucurestiului, pentru care planuieste un proiect de anvergura. Suma platita pentru teren, estimata intre 20 si 30 de milioane de euro, a provenit din surse proprii, explica acum omul de afaceri. Iar tranzactia a survenit la scurt timp dupa ce familiile Szarvadi si Hegedus, care au fondat afacerea cu electrocasnice din care controlau in momentul vanzarii circa trei sferturi (restul apartinand fondului de investitii RAEF), au incasat aproape 42 de milioane de euro pentru 50% din actiunile Domo. Fondatorii au ramas deocamdata actionari minoritari, cu circa 25% din actiuni.

    Paradoxal, in momentul cand a semnat vanzarea Domo, Lorand Szarvadi era aproape convins ca nu va investi totul in real estate. „Mai trebuie sa raman la Domo si nu eram sigur ca voi avea timp sa ma ocup“, spune el acum. Insa a aparut oportunitatea de a cumpara un teren de mari dimensiuni, iar banii tocmai ii intrau in cont. Si chiar cu riscul de a-si supara familia (sotia sa nu a fost incantata de ideea de a plasa aproape toti banii intr-un singur teren), Szarvadi a decis sa cumpere un lot de 100 de hectare. „Nu am timp sa ma ocup de proiecte mici“, isi justifica el decizia de a porni de la inceput cu un mini-orasel. Dezvoltarea proiectului (planuit sa cuprinda 1.000 de vile si 1.000 de apartamente) va fi finantata din credite bancare si va necesita investitii de peste 300 de milioane de euro. Si pentru a rezolva problema timpului limitat, Szarvadi negociaza atragerea in proiect a unei companii de project management.

    Lorand Szarvadi nu este nici pe departe singurul om de afaceri din Romania care si-a plasat disponibilitatile in real estate. Ba chiar, in ultimii ani, numarul investitorilor autohtoni in piata imobiliara a crescut foarte tare, odata cu boom-ul din sector. „Piata imobiliara iti ofera un castig usor“, explica Bogdan Georgescu, directorul general al companiei de consultanta imobiliara Colliers International. „Nu depinzi de angajati care sa vina la munca si inca poti obtine profituri foarte bune.“ Poate nu la fel de bune ca pana acum, cand dublarea sumei intr-un an nu era de domeniul fantasticului, dar analistii inca vad cresteri de cel putin 15% anual pentru urmatorii cativa ani.

    Cele mai multe investitii sunt mai degraba speculative – terenurile, de exemplu, sunt considerate plasamente sigure si au adus in ultima perioada randamente exceptionale. Este normal astfel ca antreprenori care si-au vandut in intregime sau partial afacerile pe care le-au dezvoltat dupa 1989 sa-si plaseze banii incasati intr-un domeniu ce promite cresteri spectaculoase. „Antreprenorii vor sa faca ceva cu banii pe care ii incaseaza, nu sa-i puna la banca si sa astepte un extras de cont“, evidentiaza avocatul Gabriel Biris, managing partner al casei de avocatura Biris Goran, care reprezinta interesele mai multor investitori in piata imobiliara.

    De altfel, unul dintre concurentii lui Szarvadi, omul de afaceri Gyorgy Baba, care a fondat retailerul de electrocasnice Cosmo, a investit in piata imobiliara dinainte de a renunta la pachetul majoritar al companiei (Baba a vandut, in 2006, 51% din actiunile Cosmo turcilor de la Sabanci Holding). „Am inceput cu partea de servicii – spatii comerciale si de depozitare – pe care le inchiriez, dar m-am gandit sa investesc si in apartamente“, spune el. Unul dintre clienti este chiar Cosmo, dat fiind ca tranzactia nu a vizat si proprietatile imobiliare, ci doar afacerea de comert. Dar o buna parte din suma obtinuta din vanzare, estimata la vremea respectiva la circa cinci milioane de euro, a fost investita in achizitia de terenuri in nordul Bucurestiului. Acum Gyorgy Baba pregateste un complex rezidential pe unul dintre terenuri, motivand – mai in gluma, mai in serios – ca rata profitabilitatii va fi cu siguranta mai ridicata decat in comertul cu electrocasnice.

    Astfel se face ca multi dintre antreprenorii care si-au vandut in ultimii ani afacerile au ales piata imobiliara. La fel ca si Gyorgy Baba, Lucian Butnaru, care a vandut companiei americane TechTeam producatorul de software Akela, infiintat de el in 1998, sau ieseanul Gabriel Mardarasevici, fondatorul Radix, firma preluata in 2005 de Ness Technologies, aveau deja experiente in real estate inca dinainte de a-si vinde companiile, astfel ca plasarea sumelor obtinute din vanzare in acelasi sector a fost fireasca.

    Din cele trei milioane de euro obtinuti din vanzarea Akela, Butnaru a pus deoparte in jur de 20% din suma, restul banilor fiind investiti exclusiv in imobiliare. „In alte companii IT nu puteam investi, pentru ca in contractul cu TechTeam aveam o clauza prin care mi se impunea sa nu detin sau sa sustin alte companii din domeniu“, explica el. Si cum Butnaru era oricum convins ca investitiile imobiliare au oricum un randament mai mare, pe langa faptul ca sunt si mai sigure, destinatia banilor a fost clara. Acum, omul de afaceri isi evalueaza terenurile si cladirile pe care le-a dezvoltat la circa 12 milioane de euro. Unul dintre proiecte este o cladire de birouri de 3.000 de metri patrati, construita pe bulevardul Dacia, unde a investit mai mult de trei sferturi din suma incasata de la TechTeam. „Rolul acestei cladiri a fost sa devina spatiu de birouri pentru companii de mici dimensiuni, care au nevoie de un birou de 150-200 de metri patrati. In prezent, am deja opt chiriasi acolo.“

    Un alt om de afaceri cunoscut pentru afacerile din domeniul IT, ieseanul Gabriel Mardarasevici, se pregateste acum sa inceapa prima sa dezvoltare. Pana acum, piata imobiliara a fost doar un mod de a plasa banii. „Din nefericire“, puncteaza Mardarasevici, care si-a stabilit ca „rezolutie pentru noul an“, adauga el glumind, sa schimbe situatia. Astfel ca si-a propus „sa incerce marea cu degetul“ si sa lanseze o prima dezvoltare rezidentiala in Iasi, unde are deja terenul si autorizatiile. Un cartier de case „pentru premianti“, adica destinate persoanelor cu venituri mari, dupa cum il defineste. Pe langa acest proiect, mai are si un plan de a construi o cladire de birouri in centrul Iasiului, care inca nu este pus la punct.

  • Constructorii de machete

    Intr-o casa veche situata langa statia de metrou Timpuri Noi functioneaza compania Spot Design. Are opt angajati, din care doi sunt actionarii si cinci lucreaza in regim de colaborare, iar cifra de afaceri pe al doilea semestru din 2006, practic in primele sase luni de functionare, a fost de aproape 17.000 de euro. Desi dimensiunile nu ar recomanda-o ca pe o companie importanta, Spot Design isi imparte cu alte cateva companii de dimensiuni similare o piata aflata intr-o continua crestere: cea a realizatorilor de machete expozitionale. „Nu am simtit niciodata o privire de sus din partea dezvoltatorilor imobiliari, desi proiectele pentru care noi facem machete valoreaza sute de milioane de euro“, spune Laura Talmaciu, care a fondat compania impreuna cu Alexandru Cristal. Cei doi au absolvit Facultatea de Arhitectura si Urbanism si au 25, respectiv 26 de ani. „Am inceput sa facem machete prin anul al treilea, le faceam pentru studentii din anii terminali care aveau nevoie de ele la sustinerea licentei. Dupa aceea am realizat cateva machete pentru ansambluri rezidentiale impreuna cu un profesor si anul trecut ne-a venit ideea de a incepe pe cont propriu“, continua Laura Talmaciu.

    Investitia initiala a fost de circa 30.000 de euro, suma obtinuta prin intermediul unor credite de nevoi personale. Cu acesti bani a fost achizitionat un laser folosit pentru taierea placilor de PVC, din care se realizeaza casele sau blocurile care compun ansamblul pe macheta. „Primul client important a venit dupa cateva luni, au gasit informatii despre noi pe internet, au venit la noi, le-am explicat ce putem face si a iesit bine in final“, spune Alexandru Cristal. Pretul unei machete variaza in functie de scara la care este realizata si de numarul de elemente, de la cateva sute la cateva mii de euro, cele mai complexe – pentru proiecte de dimensiuni mari precum Baneasa sau Cosmopolis – fiind comercializate cu peste 10.000 de euro.

    Cum numarul proiectelor rezidentiale anuntate a crescut foarte mult in ultimii doi ani, segmentul rezidential a ajuns sa detina peste 80% din cifrele de afaceri ale companiilor care realizeaza machete, dupa cum spune si Cristian Vizdei, coproprietar, alaturi de sotia sa, al companiei Arhi Atelier. „In general se lucreaza cam o luna la o macheta, depinde de cat de complexa este. Daca este necesar, avem angajati si in regim de colaborare“, explica Vizdei. Compania, care are in prezent sase angajati permanenti si inca 10 in regim de colaborare, a fost infiintata in 2003, dupa ce actionarii acesteia au lucrat in cadrul unui birou de arhitectura individual. „Initial lucram pentru arhitecti, eu fac machete din anii ’90. Spre exemplu, mai voia cate un secretar de stat o macheta pentru un hotel sau o cladire administrativa“, isi aminteste Vizdei.

    Primele comenzi din zona rezidentiala au venit prin intermediul arhitectilor si al proiectantilor care lucreaza pentru dezvoltatori, iar acum s-a creat deja o relatie intre dezvoltatori si agentii imobiliare pe de o parte si constructorii de machete pe de alta parte, dupa cum spune Alexandru Cristal. „Vor fi proiecte rezidentiale mult timp de acum incolo, nu imi fac probleme ca vom ramane fara clienti“, comenteaza el.

    Cererea pentru machete a crescut in ultimii doi ani, incat dezvoltatorii au ales sa faca comenzi in strainatate – fie in tara de origine pentru dezvoltatorii straini, fie in China, care este o alternativa mai ieftina si uneori mai rapida, avand in vedere ca Spot Design a refuzat, spre exemplu, comenzi din lipsa de timp. „Noi nu am luat nicio comanda de aproape doua luni, dar si acum lucram pentru comenzile primite anterior“, spune Vizdei, adaugand ca desi Romania poate fi mai scumpa decat China, o macheta realizata in Germania costa de zece ori mai mult. „Cele mai mari costuri le avem cu manopera: aproximativ 80%. Chiar daca este o afacere, am ca angajati prieteni, si imi place sa creasca alaturi de mine. De aceea au salarii mari, de 1.000 de euro“, afirma coproprietarul Arhi Atelier, companie care a avut anul trecut o cifra de afaceri de putin peste 100.000 de euro, potrivit datelor sale. Un astfel de nivel de salarii este explicat prin dificultatea de a gasi oameni care sa poata lucra corect machetele si sa fie interesati sa ramana pe termen lung pe astfel de posturi. Cei de la Spot spun, de pilda, ca dintre fostii lor colegi de facultate, n-au putut gasi nici unul care sa intruneasca ambele cerinte. In aceste conditii, Cristian Vizdei spune ca rata de profitabilitate a firmei este de 10%, insa „dupa ce imi platesc si mie salariul“. Profitul celor de la Spot Design este insa mai mare, dupa declaratiile lor, depasindu-l pe cel mediu al dezvoltatorilor pentru care realizeaza machetele: 50%. „Initial nu am privit-o ca pe un business, dar a devenit intre timp. Este putin probabil insa sa ne imbogatim din asta“, adauga Laura Talmaciu.

  • Avem de cheltuit peste 8 milioane de euro/zi de la UE

    Incepand de ieri, agentii economici vor putea depune primele proiecte pentru accesarea de fonduri europene. Este vorba despre masura „Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor” din cadrul Programului Operational Regional (POR), toate demersurile fiind finalizate. Toate informatiile pot fi obtinute de la agentiile de dezvoltare regionala. Pana in prezent, toate proiectele care au fost depuse apartin autoritatilor locale sau centrale.

    In primul an de la aderare, Romania a facut pasi mici si timizi spre cheltuirea fondurilor postaderare alocate de UE, respectiv cele 19,7 miliarde euro din bugetul european care vor fi alocate pana in 2013.

    Amanunte pe www.gandul.info

  • Las Vegas iberic

    „Orasul“, care va fi ridicat in urmatorul deceniu in regiunea estica a tarii, va cuprinde 32 de hoteluri, cinci parcuri tematice si capele in care se pot oficia casatorii. Proiectul prevede si construirea unui stadion si a unui centru de conferinte, fiind luata in calcul si amenajarea unei arene pentru lupte cu tauri. Unul din parcurile tematice va fi denumit Spyland, avand ca sursa de inspiratie lumea lui James Bond. Sustinatorii proiectului intentioneaza sa-i invite la inaugurare pe Daniel Craig si Eva Green, starurile din „Casino Royale“, cel mai recent film Bond, pentru un plus de stralucire. Dezvoltatorii proiectului spera ca Las Vegasul spaniol sa devina cel mai mare complex de acest gen din Europa, cu cel putin 12 milioane de vizitatori pe an. Consortiul britanic International Leisure Development a ales acest loc din trei variante posibile din Europa datorita preturilor relativ reduse la terenuri si apropierii de aeroportul Zaragoza, un centru important al retelei de transport low-cost, precum si faptului ca jocurile de noroc sunt foarte populare in Spania, iar sansele de a intampina opozitie din partea autoritatilor sunt reduse.

  • Politica pasilor marunti

    Kempinsky, Sheraton sau Hyatt, despre care se vorbeste de atat timp, vor veni cu siguranta in Romania, insa asta nu se va intampla mai devreme de 2012“, considera Paul Marasoiu, director al firmei de consultanta Peacock Hotels. Marasoiu spune ca aceste lanturi hoteliere au proiecte in curs de derulare pe piata romaneasca si ca intrarea lor pe piata va insemna trei hoteluri cu 1.300 de camere in total, numai ca nu acum. Sunt doua motive pentru care vorbim de un orizont atat de indepartat: in primul rand, unui brand hotelier de top ii ia ani de zile pana sa semneze hartiile si sa cada de acord asupra parteneriatului si a modului cum va fi construit hotelul, iar in al doilea rand asteapta sa se consolideze piata, crede directorul Peacock Hotels. Pe piata hotelurilor bucurestene de cinci stele (unde momentan sunt prezente sase hoteluri, patru dintre ele fiind afiliate la lanturile JW Marriott, Hilton, Intercontinental si Crowne Plaza) se vor mai deschide insa 1.100 de camere in urmatorii trei-patru ani, care ar putea atrage nume noi de pe piata internationala. Dar nu vor pierde marii Sheraton si Hyatt cresterea de acum a pietei? „Astfel de nume nu au nevoie de o piata in crestere neaparat pentru a se aseza pe o piata noua, ele genereaza trafic prin simpla prezenta“, spune Marasoiu. Malin Malineanu, reprezentantul pentru Romania al lantului hotelier Best Western, e de parere ca intarzierea marilor operatori are de fapt legatura cu scaderea marjelor de profitabilitate din alte capitale central- si est-europene, precum Budapesta. „Deoarece acolo le scad profiturile, acestia sunt mai sceptici, iar cum in Romania si mai ales in Bucuresti bariera costurilor a crescut foarte mult, mai au timp sa se razgandeasca“, crede Malineanu.

    Asadar, pana la punerea primei caramizi pentru cele trei hoteluri, in Bucuresti se vor inaugura hoteluri de mici dimensiuni (pana in 100 de camere) si o serie de hoteluri medii (in jurul a 200 de camere) in noile cartiere mixte (rezidential plus birouri), care vor dezvolta noi zone ale Capitalei. „Este normal ca in zone precum Baneasa, Semanatoarea, Otopeni sau Eroilor-Cotroceni, unde se dezvolta atat de multe proiecte cu sute de locuinte si mii de metri patrati de birouri, sa apara si cate un hotel de dimensiuni direct proportionale cu dimensiunea proiectului“, explica Paul Marasoiu. Ceea ce este corect: in proiectul Baneasa, dezvoltat in zona de nord a Bucurestiului de Baneasa Investment, in cursul anului viitor se va deschide al patrulea hotel Ramada de pe piata romaneasca (primele trei fiind in Bucuresti si Sibiu), iar in cadrul proiectului Sema Parc, dezvoltat de compania River Invest pe locul fostei fabrici Semanatoarea, este proiectat un hotel de patru stele cu 200 de camere.

    Deocamdata, hotelurile de lant care se anunta anul viitor au nume cunoscute pe piata romaneasca: Ramada, mentionat mai sus, si un Royal Tulip – marca de cinci stele a lantului Golden Tulip, la sfarsitul anului 2008. Este insa si unul al carui viitor nume e deocamdata necunoscut: este vorba de hotelul Bulevard, aflat in posesia proprietarilor rafinariei Rafo Onesti, care sunt pe ultima suta de metri cu renovarea hotelului. Acesta va fi clasificat la patru stele si va avea 72 de camere, dupa cum spune Marius Voloschi, directorul hotelului.
    Dincolo de aceste proiecte, precum si de cele care ar fi trebuit sa se deschida in 2007 si au fost amanate pentru la anul (cum ar fi Radisson SAS sau primul hotel de doua stele al Continental Hotels), hotelurile care se pregatesc pentru 2008 sunt de dimensiuni mici spre medii. Pentru primavara, se anunta lansarea hotelului Carol, cu 80 de camere, dezvoltat de omul de afaceri Teodor Meita (care detine restaurantul-club McMoni’s) si un Golden Tulip, dezvoltat de Nord Group, cu o investitie de 12 milioane de euro in zona de nord a orasului. Tot la anul, firma lui Marasoiu se va ocupa de constructia si lansarea celui de-al doilea hotel al dealerilor Sony in Romania, care detin deja hotelul Tulip Inn din zona centrala a Capitalei. „Acest al doilea hotel al proprietarilor de la Tulip Inn va avea 136 de camere si va fi un hotel boutique, situat in zona de vest a Capitalei“, spune Paul Marasoiu, precizand ca, la patru stele, si acesta va fi afiliat retelei Golden Tulip.

    Cum piata bucuresteana pare ca inca isi ia avant pentru dezvoltari mai mari pentru viitorul apropiat, afilierile la lanturi internationale merg mai bine pentru moment in tara. Malin Malineanu, care anunta inca de la sfarsitul anilor ’90, la lansarea lantului hotelier Best Western in Romania, ca va ajunge la 10 hoteluri afiliate in cativa ani, va atinge aceasta cifra abia la sfarsitul acestui an. „Principala cauza a faptului ca afilierile nu au mers mai repede este faptul ca multi dintre proprietarii de hoteluri nu au inteles ce presupune o afiliere si nu au venit spre noi“, spune Malineanu, care a preferat ca hotelierii sa vina si sa solicite ei afilierea. Al noualea hotel Best Western a fost afiliat luna trecuta, la 12 kilometri de Sibiu. „Fantanita Haiducului este inceputul povestii noastre de dragoste cu Sibiul“, sustine Malineanu, care este in discutii destul de avansate pentru afilierea a inca unui hotel in Sibiu. Insa nu acesta va fi numarul zece al lantului, ci un hotel din Baia Mare. „De fapt, suntem in discutii avansate cu inca trei hoteluri, dar cel din Baia Mare va fi probabil primul dintre acestea“, spune Malineanu.

  • Proiecte amanate

    Desi au fost anuntate inca de anul trecut pentru a fi deschise in 2007, cateva proiecte hoteliere au fost amanate pentru 2008.

    CINCI STELE. Unul dintre cele mai asteptate proiecte este cel al fostului hotel Bucuresti, care se afla in faza finala de renovare si va fi deschis in luna martie a anului 2008 sub management Radisson SAS.

    DOUA STELE. Anuntat pentru aceasta toamna, primul hotel de doua stele al lantului hotelier Continental Hotels a fost ridicat, dar va fi inaugurat in prima parte a anului 2008.

  • Puncte de interes

    Studiile de piata indica o serie de proiecte si zone care atrag atentia investitorilor, atat romani, cat si straini, precum si a lanturilor hoteliere internationale. Potrivit Peacock Hotels Global Management, in Bucuresti este vorba de urmatoarele obiective:

    CASA RADIO. In proiectul de dezvoltare a companiei Plaza Center a fostei Case Radio exista o zona comerciala, spatii de birouri si peste 300 de camere de hotel care tintesc o clasificare la 5 stele.

    ACADEMIA. La intersectia dintre Calea Victoriei si strada Lemnea, Academia Romana va construi, prin asociere in participatiune, un hotel de patru stele. Academia detine insa teren si pentru alte viitoare dezvoltari.

    HOTEL TRIUMF. Hotelul de pe Bulevardul Aviatorilor va fi scos din nou la licitatie anul viitor, dupa cele doua incercari din 2006 si 2007. Atat dimensiunea hotelului (300 de camere), cat si terenul aferent anunta o licitatie dura.

    PALATUL STIRBEY. Casa familiei Stirbey s-ar putea transforma intr-un hotel exclusivist. Proprietatea cuprinde palatul propriu-zis si 24 de hectare de parc.

    INSTITUTUL ANA ASLAN. Domeniul institutului de la Otopeni este un loc vizat de mai multi dezvoltatori, care vizeaza inclusiv componenta medicala a afacerii.