BusinessMagazin

Tag: PIB

  • Grupul norocoşilor: România, Slovacia, Bulgaria

    La fel a crescut şi economia Slovaciei, în timp ce Bulgaria a anunţat 0,1%. “Dinamica pozitivă a economiei este cumva surprinzătoare, având în vedere că aproape toţi indicatorii pe termen scurt au avut o dinamică negativă în T4”, de la producţia industrială (-0,6%) şi cea din construcţii (-1,2%) la vânzările cu amănuntul (-2,1%), notează analiştii Raiffeisen. Pentru 2013, aceştia se aşteaptă la o creştere a PIB de 1,5% în condiţiile unui an agricol normal, cu grosul creşterii concentrat în S2.

    Din grupul economiilor est-europene, Ungaria a raportat cea mai mare scădere anuală a PIB în T4 2012, respectiv un minus de 2,7%, cu 1% mai mult decât a pierdut în aceeaşi perioadă Cehia. Explicaţia, în ambele cazuri, stă în majorările de taxe menite să reducă deficitul bugetar, dar care au frânat cererea internă, precum şi în exporturile slabe, având în vedere dependenţa acestora de zona euro.

    În cazul Ungariei, care a ajuns astfel la o scădere de ansamblu a PIB de 1,7% în 2012, şi scăderea trimestrială a fost notabilă, de 0,9% faţă de T3 2012, în condiţiile în care agricultura s-a contractat cu 20%, iar producţia industrială s-a redus. Analiştii Erste cred că economia ungară se va redresa treptat, ca efect al măririi producţiei în industria auto (fabricile Suzuki şi Daimler), dar nu suficient pentru a asigura o creştere reală a PIB, care va încheia anul cu o scădere de cca 0,2%.

  • Isărescu: Stimularea cererii prin majorarea salariilor ar duce la o creştere a PIB bazată pe import

    “Toată lumea aşteaptă să creştem salariile şi acestea, într-o manieră miraculoasă, vor duce la creşterea cererii, cererea duce la creşterea PIB-ului bazat pe import. O creştere a PIB bazată pe import în România atâta vreme cât avem 4% (deficit de cont curent – n.r.), nu mai avem spaţiu de majorare şi, mai devreme sau mai târziu, trebuie să procedăm din nou la o corecţie şi aţi văzut cât de greu este corecţia. Înseamnă să iei ceea ce ai dat. Din punct de vedere politic este aproape o sinucidere după ce ai dat ceva să iei. Este dificil şi să nu mai dai sau tot timpul trebuie să promiţi ceva, apoi să mai şi iei ceea ce ai dat anterior. Poţi să dai zeci de explicaţii că nu se poate. Din punct de vedere economic, nu este uşor pentru că economia acum accelerează în momentul în care dai, la fel decelerează în momentul în care iei. Multiplicările merg în sens negativ”, a explicat Isărescu.

    El a arătat că majorările salariale decise în decembrie nu au pus şi nu pun în pericol echilibrul macroeconomic, iar acest lucru nu derivă din faptul că cineva dă o prognoză, ci din calcule şi evaluări de această natură. Guvernatorul BNR a precizat că majorările salariale efectuate se încadrează în program, de aceea sunt şi sprijinite de Fondul Monetar Internaţional.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCR: România trebuie să-şi diversifice motoarele de creştere economică

    Încrederea investitorilor s-a îmbunătăţit peste tot în lume la începutul acestui an, după injecţiile ample de lichiditate efectuate de marile bănci centrale în 2012, iar pe plan intern, indicatorul de încredere a consumatorilor s-a îmbunătăţit în decembrie pentru a treia lună la rând şi a pus bazele unor creşteri ale volumelor de activitate din comerţ şi din serviciile pentru populaţie în prima parte a lui 2013. Pe plan intern, notează analiştii BCR, indicatorul de încredere a consumatorilor s-a îmbunătăţit în decembrie pentru a treia lună la rând şi a pus bazele unor creşteri ale volumelor de activitate din comerţul retail şi din serviciile pentru populaţie în prima parte a lui 2013.

    Pentru comparaţie, FMI estimează o creştere economică de 1,5% pentru anul acesta, sub cifra pe care guvernul a fundamentat bugetul, respectiv 1,6%.

    Pe de altă parte, planurile guvernamentale de dezvoltare a infrastructurii rutiere sunt dependente de o îmbunătăţire rapidă a absorbţiei de fonduri structurale şi de coeziune şi totodată de dezvoltarea de parteneriate public-privat pentru construirea de autostrăzi peste Munţii Carpaţi. “Marile proiecte de infrastructură din agricultură, precum Canalul Siret-Bărăgan, ar trebui precedate de adoptarea unei legi care să stimuleze consolidarea micilor proprietăţi agricole în exploataţii medii şi mari”, arată economiştii BCR. “Creşterea productivităţii din agricultură şi orientarea mai bună spre pieţele de consum vor întări poziţia financiară a fermierilor români şi le vor permite acestora să suporte costurile de irigare. Guvernul poate analiza diverse variante pentru comasarea terenurilor agricole, cum ar fi subvenţionarea cheltuielilor administrative efectuate de agricultorii săraci în momentul vânzării terenurilor (cheltuieli de cadastru şi taxe notariale).”

    Având în vedere că o majorare semnificativă a investiţiilor, fie publice, fie private, nu este scenariul de bază luat în calcul de BCR, iar ocuparea forţei de muncă nu va ajuta prea mult creşterea economică din viitor, “numai o îmbunătăţire a productivităţii totale a factorilor poate ridica PIB potenţial spre 3-4% după 2015”. O diversificare a motoarelor de creştere economică şi o îmbunătăţire a competitivităţii vor contribui la creşterea rezistenţei economiei româneşti în faţa unor şocuri externe. Sectoare economice precum agricultura, transportul şi turismul, care au atras puţine investiţii străine directe în trecut, au un potenţial însemnat de îmbunătăţire a productivităţii. În acelaşi timp, privatizarea “rămâne o opţiune serioasă în transport în 2013”.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 28 ianuarie – 3 februarie

    30.01
    DG-ECFIN publică barometrul climatului de afaceri şi al percepţiei consumatorilor europeni pentru luna ianuarie

    31.01
    Reuniunea Consiliului pentru Afaceri Externe al UE care va discuta situaţia din Siria şi Egipt

    31.01-4.02
    Salonul Vacanţelor 2013, eveniment al industriei de turism din UE (Parc des Expositions, Bruxelles)

    31.01-3.02
    Târgul de nunţi “Salonul Mireselor” (Expo Transilvania, Cluj-Napoca)

    1.02
    Eurostat anunţă şomajul în UE în decembrie 2012 şi prima estimare privind inflaţia în zona euro în ianuarie 2013

    1-3.02
    Meciurile de Cupa Davis România – Danemarca (Sala Sporturilor “Horia Demian”, Cluj-Napoca)

    20.06.2012 – 24.02.2013
    Expoziţia “Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI – XIX” (MNAR, Bucureşti)

  • Splendida izolare: pleacă Marea Britanie din UE?

    Cei de la Financial Times îi recomandă lui Cameron să înţeleagă bine răspunsul Angelei Merkel: nu vrem să plecaţi din UE, dar dacă vreţi să vă urmăriţi doar interese naţionale înguste, nu uitaţi că şi celelalte ţări vor face doar asta, în vreme ce tot jocul european ţine de a învăţa să faci compromisuri. De fapt, la Berlin sau la Paris sunt destui care împărtăşesc dorinţa lui Cameron ca viitoarea Europă să fie bazată pe mai puţină birocraţie, mai puţine reglementări şi o mai mare libertate comercială, însă de ceea ce se feresc liderii europeni este ca nu cumva să apară o discuţie despre oportunitatea unor referendumuri în ţările lor.

    De partea cealaltă, Cameron avea micul său interes de a găsi repede un nou subiect de discuţie şi nişte vinovaţi pentru ceea ce se întâmplă la el acasă: vinerea trecută, după cum corect au anticipat analiştii, statistica a arătat o scădere a PIB de 0,3% în T4 2012, ceea ce înseamnă că Marea Britanie ar putea intra în a treia fază de recesiune din ultimii patru ani dacă tendinţa de scădere se confirmă şi în T1 2013. Iar analiştii nu se aşteaptă ca economia să-şi revină prea curând, întrucât creşterea de 1% din T3 2012 a fost posibilă numai graţie Jocurilor Olimpice.

    Deocamdată, britanicii nu par prea dornici să părăsească UE şi nici măcar să susţină poziţia lui David Cameron că Londra ar trebui să-şi renegocieze relaţia cu Bruxellesul şi, în funcţie de rezultatul negocierilor, să organizeze sau nu un referendum privind rămânerea ţării în UE. Într-un sondaj realizat de ComRes pentru Sunday Mirror şi Independent on Sunday, 43% dintre respondenţi declară că susţin poziţia laburiştilor şi a democrat-liberalilor potrivit căreia ceea ce vrea David Cameron ar duce la “ani de incertitudine care ar fi nocivi pentru economie”, în timp ce 30% îl susţin pe conservatorul Cameron. 38% dintre britanici cred că părăsirea UE ar fi nefavorabilă pentru economie, în timp ce 36% cred că ar fi benefică.

  • „Adevăratul program de guvernare“ uită de creşteri ale PIB de 3-4% şi se întoarce cu picioarele pe pământ

    Guvernul îşi temperează estimările de creştere eco­nomică pe termen mediu, anticipând un ritm mediu de avans al PIB-ului de 2,2% până în 2015, faţă de o creştere medie de 3,5% pentru 2013-2015 estimată vara trecută.Practic, strategia fiscal-bugetară 2013-2015 revizuită este un fel de nou pro­gram de guvernare al guvernului Ponta 2, un program de această dată mai aproape de adevăr pentru că, aproape obligatoriu, în jurul cifrelor şi al previziunilor agreate vor  fi structurate politicile viitoare. Cu cifrele pe masă şi cunoscând acum mult mai bine decât în urmă cu şapte – opt luni situaţia conturilor statului, guvernul îşi temperează optimismul. Cel puţin pe termen mediu creşterea visată de 4-5% a economiei nu va veni, după cum reiese din document. Analistul economic Aurelian Dochia spune că este explicabilă revizuirea ţintelor în noua strategie pentru că, pe lângă multe altele, venim dintr-o peri­oadă electorală în care tendinţa de a fixa nişte standarde foarte sus este comună.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Comisia Europeană examinează demiterea preşedintelui INS şi revizuirea PIB pe 2011

    “Statele membre şi Comisia au obligaţia de a asigura independenţa profesională a autorităţilor de statistică şi capacitatea lor de a produce statistici solide şi independente. Această obligaţie este subliniată ferm în legislaţia Uniunii, în particular în Regulamentul (CE) Nr. 223/2009 al Parlamentului European şi Consiliului privind statisticile europene şi în Regulamentul (CE) Nr. 1466/97 al Parlamentului European şi Consiliului privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi a supravegherii şi coordonării politicilor eonomice (amendat prin pachetul adoptat în 2012 privind guvernanţa economică). Ultimul regulament menţionat precizează clar că orice proces de demitere trebuie să fie bazat numai pe criterii profesionale. Comisia examinează în prezent această situaţie”, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Eurostat, Tim Allen.

    Allen notează că revizuirea de -3,7% adusă Produsului Intern Brut este mai mare decât cele obişnuite în UE, care nu depăşesc +/- 2%, precum şi decât alte revizuiri efectuate în cazul României în anii anteriori, de aproximativ 2%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Logistică: cum ajungi de pe locul nouă pe locul trei

    “PENTRU CĂ AVEM O COTĂ DE PIAŢĂ FOARTE MICĂ, SUNT ÎNCREDINŢAT CĂ PUTEM SĂ CREŞTEM CA SĂ AJUNGEM PE LOCUL TREI ÎN TOPUL OPERATORILOR LOGISTICI DIN ROMÂNIA, în condiţiile în care acum suntem pe locul nouă sau zece”, explică Michael Schnitzler, country manager Panalpina pentru Ungaria şi România. Tot el spune că “în ultimii doi ani am funcţionat într-un mediu foarte dinamic şi acest lucru, probabil, nu se va schimba. În plus, această perioadă a fost un real proces de învăţare pentru industria de profil”. Schnitzler a preluat conducerea companiei de curând, la 1 octombrie 2012, filiala locală făcând parte dintr-un grup care operează o reţea globală cu aproximativ 500 de birouri în peste 80 de ţări. Compania are servicii de transport aerian şi maritim intercontinental, dar şi servicii cu valoare adăugată şi soluţii complete de logistică.

    La 31 de ani austriacul Schnitzler are deja o experienţă de zece ani în cadrul Panalpina şi povesteşte că a ajuns să lucreze în domeniu printr-un complex de împrejurări. La terminarea facultăţii a intrat în contact cu zona de logistică pentru că tatăl său lucra în domeniu. Privind în urmă, evaluează că parcursul său profesional a fost mai rapid decât se aştepta pe vremea studiilor, fiind acum director general al operaţiunilor din două ţări. Şi pentru că în octombrie a preluat conducerea Panalpina România, spune în glumă că anotimpul este pentru el “a doua primăvară”, fiind numit responsabil pentru operaţiunile din Ungaria din toamna anului 2011. Mai nou, vine săptămânal în ţară şi petrece aici două-trei zile de fiecare dată; înainte de a fi responsabil de operaţiunile de pe piaţa locală obişnuia să-şi planifice trei-patru călătorii de afaceri, mai cu seamă la portul Constanţa. Pentru a afla mai multe despre România, a început să citească istorie, pentru a înţelege de ce “nu funcţionează mereu cum m-am aşteptat sinergiile dintre filiala românească şi cea din Ungaria.”

    COMPANIA A INTRAT PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ ÎN 2005, prin deschiderea unui birou la Oradea şi de-atunci a deschis reprezentanţe şi în Bucureşti, Constanţa, Timişoara şi Cluj, numărul angajaţilor ajungând acum la 25. Panalpina a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de 17,4 milioane de euro (73,7 mil. lei), faţă de 17,5 milioane de euro (73,8 mil. lei) în 2010. Previziunile pentru 2012 se referă la o cifră de afaceri mai mare cu 10-15% faţă de 2011, conform reprezentanţilor companiei. Iar pentru anul acesta ţinta de creştere se menţine tot la un procent de două cifre. Modelul de vânzare a acestui gen de servicii este clasic: angajaţii au ţinte de vizite (40 pe lună) la clienţi posibili, din care 10-15% se concretizează prin semnarea unui contract, fie că este vorba de export sau import de mărfuri. Panalpina are în acest moment în portofoliu 300 de clienţi pe piaţa românească, iar “în ultimul an, în portofoliul nostru de clienţi exporturile au echilibrat importurile”, spune Schnitzler. Efectele crizei s-au simţit şi în cazul Panalpina, unii clienţi închi-zând operaţiunile. “Din fericire, nu foarte mulţi, în jur de cinci, iar activitatea lor a fost compensată de creşterea exponenţială a altora, care au crescut chiar şi de zece ori în această perioadă.” Cele mai mari volume intermediate pentru export sunt pentru clienţi din comerţul cu cherestea şi automotive.

    Pentru viitorul imediat, un motor de creştere ar putea fi strâns legat de oferte specifice, un exemplu fiind industria de petrol şi gaze. De pildă, “am putea transporta sonde”, explică austriacul, dar contractele pentru acest gen de servicii sunt condiţionate de animarea pieţei de petrol şi gaze. O tendinţă pe care au remarcat-o reprezentanţii companiei, care deţine la nivel mondial poziţia a patra în segmentul de servicii logistice pentru transport aerian şi naval, este creşterea preferinţelor de transport pe apă, care este de regulă mai ieftin. Asta presupune însă un timp de aşteptare mai mare, de aceea sunt companii care preferă să formeze stocuri mai mari pentru a avea costuri de transport mai mici. “Depinde însă foarte mult de tipul mărfii”, completează Schnitzler, pentru că acest model este dificil de aplicat în cazul mărfurilor perisabile. Pe de altă parte, din pricina contextului economic mondial, “expunerea comercială în special pentru contractele pe termen lung este mult mai mare decât în trecut. Trebuie să ne asumăm anumite riscuri şi să evaluăm pieţele cu atenţie, deoarece nu toate afacerile derulate pot fi sigure în totalitate”, completează Schnitzler. De pildă, tarifele pentru transportul maritim au variat foarte mult în ultimul an. Pentru mărfurile importate din Orientul Îndepărtat, în numai şase luni ratele de transport pentru containerele standard (cu lungime de 20 de picioare, adică 6 m) au suferit fluctuaţii majore, de la 500 dolari preţul a crescut de patru ori, ajungând la 2.000 de dolari şi apoi s-a înjumătăţit (la 1.000 de dolari). Astfel încât expunerea comercială în special pentru contractele pe termen lung este mult mai mare decât în trecut. În plus, adaugă tot Schnitzler, forwardingul (serviciile logistice de transport internaţional) “este o afacere cu profit mic, unde productivitatea joacă un rol foarte important. Trebuie să ne adaptăm permanent pentru a rămâne competitivi pe termen lung.”

    Un risc de luat în calcul îl reprezintă chiar posibilitatea de plată a clienţilor, Schnitzler susţinând că IMM-urile de pe plan local sunt mai expuse financiar decât cele din vestul Europei.El adaugă că pentru operaţiunile din România nu vede necesitatea de a fi pe deplin operaţionali în fiecare birou şi compania se află în faza de centralizare a anumitor procese pentru a putea fi mai eficientă. De fapt, chiar aşa a ajuns să preia conducerea reprezentanţei locale: la nivel internaţional compania s-a restructurat şi responsabilităţile s-au concentrat în mâinile a mai puţini oameni.

    PE DE ALTĂ PARTE, reprezentantul Panalpina este de părere că “în general economia încetineşte şi trimestrul patru a fost mai slab decât cel din 2011”. Tot Schnitzler declară însă că în general este mulţumit de dezvoltarea companiei în 2012, care a atins o creştere semnificativă în toate segmentele (aerian, maritim şi rutier). “Pentru 2013 vedem în continuare un potenţial uriaş de dezvoltare – chiar dacă rata de creştere a clienţilor existenţi va fi moderată, vom identifica oportunităţi noi în piaţă şi considerăm România una dintre cele mai importante ţări din Europa de Est în strategia noastră de dezvoltare.” Principalul obiectiv al Panalpina România este dezvoltarea transportului aerian şi maritim de marfă, dar şi a transportului rutier pe pieţele de nişă, cum ar fi de exemplu zona CSI (ţările ex-sovietice) şi Orientul Mijlociu.

    Ca ansamblu, pieţei de logistică nu-i poate fi atribuită o valoare precisă, punctează Adriana Pălăşan, managing partner supply chain management center şi vicepreşedinte al ARILOG, asociaţia de profil. Şi asta pentru că există companii care au activităţi de logistică, dar valoarea veniturilor nu poate fi însumată, “pentru că producătorii îşi duc cu maşinile lor marfa şi nu ştim cât costă, în plus maşinile de 1,5 tone nu sunt licenţiate, nu ştim câte sunt şi ce fac proprietarii cu ele”, argumentează Pălăşan. Or, pentru dimensionarea pieţei, explică tot ea, ar trebui să existe un bilanţ cu elemente speciale care să listeze veniturile din transport şi depozite proprii, venituri din expediere şi alte tipuri de servicii logistice. “Altfel nu putem şti cât e piaţa logistică. Ne dorim să dimensionăm piaţa pentru că nu este toată în mâna operatorilor şi nu se poate face decât pe cale fiscală”, spune vicepreşedinta ARILOG. Sunt câteva sute de firme care au ca profil de activitate logistica, dar doar 60 dintre ele au cifre de afaceri de peste un milion de euro. Cele mai mari zece firme din domeniu au înregistrat în 2011, conform datelor de la Ministerul Finanţelor, venituri cumulate de circa 300 de milioane de euro.

  • Program de stimulare a economiei japoneze: Se vor cheltui 116 miliarde de dolari pentru creşterea PIB-ului

    Circa 3.800 miliarde yeni (42,7 miliarde dolari) vor fi folosiţi pentru prevenirea dezastrelor şi reconstrucţie, iar 3.100 miliarde yeni (34,9 miliarde dolari) vor fi direcţionate către stimularea investiţiilor private şi alte măsuri, potrivit unui comunicat al guvernului nipon, citat de Bloomberg.

    Pachetul reprezintă prima iniţiativă majoră de politică eonomică a guvernului Abe, ales recent cu mandatul de a revigora creşterea economică a Japoniei, aflată în cea de-a treia rundă de recesiune din ultimii 5 ani, de a combate deflaţia şi a crea noi locuri de muncă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Datoriile au ajuns la 340% din PIB-ul planetei, povară pe care economia globală n-a suportat-o niciodată pe timp de pace

    “Nu ştiu cine se va lupta cu cine, dar sunt sigur că în următorii ani vom vedea războaie, şi nu unele mici”, a spus Bass recent, citat de Thomson Reuters. El a calculat că totalul dato­ri­ilor din împru­muturi a ajuns să repre­zinte 340% din valoarea PIB-ului pla­ne­tei, o po­vară pe care economia globală nu a supor­tat-o nici­odată pe timp de pace. Dar în ceea ce priveşte zona euro, ideea de­clanşării unui război este cel puţin de­plasată. Mulţi investitori au pariat, ca Bass, pe defaultul dezordonat al unor ţări precum Grecia, însă în Europa diplomaţia a funcţionat, cu unele sincope, şi a reuşit să menţină integritatea uniunii monetare. Mişcările sociale de protest con­tra măsurilor anticriză au devenit pe alo­curi violente, dar mulţi analişti se întreabă cum de nu s-au luptat mai aprig mai mulţi europeni cu creşterea şomajului, cu tăierea cheltuielilor sociale şi cu impozitele mai mari.

    Mai multe pe zf.ro