BusinessMagazin

Tag: Investitie

  • Novartis investeşte 13 milioane de euro în fabrica de producţie Sandoz de la Târgu Mureş

    Novartis a anunţat o investitie pentru anii 2014-2015 de 13 milioane de euro, care s-a adăugat investiţiei totale de peste 40 milioane de euro de pe piaţa locală până în prezent.

    “Cat timp va mai continua compania sa investeasca in piata locala depinde cu siguranta de strategia autoritatilor pe termen mediu si lung. Novartis Grup are peste 600 de angajati. Totodata investitia Novartis in studii clinice in Romania se ridica la peste 25 milioane de dolari”, a mai spus Elena Mitova.

    Producătorul face parte din grupul elveţian Novartis,  cea  mai mare companie farmaceutică din lume, în portofoliul căreia a  ajuns indirect în urma mai multor tranzacţii internaţionale. Sandoz este una dintre cele trei divizii ale Novartis, celeleate două fiind Novartis Pharma (prezentă în nouă arii terapeutice în România) şi Alcon ( din domeniul oftalmologiei). Această structură a grupului este folosită peste tot în lume. Până acum Sandoz a investit 40 mil. euro la Târgu-Mureş, fără a lua în calcul noul proiect.

  • 100 de milioane de euro: cea mai aşteptată investiţie din piaţa farma

    1 iulie 2013. 1 august 2013. 1 ianuarie 2014. 1 iulie 2014. 1 ianuarie 2015. Acestea au fost de-a lungul timpului termenele vehiculate în presă privitor la actualizarea listei de medicamente gratuite şi compensate. Au trecut mai bine de 2.000 de zile de când pacienţilor li se ofereau ultima oară tratamente noi, ceea ce ceea ce face din România un caz unic în Uniunea Europeană şi limitează egalitatea de şanse pentru pacienţi.

    Prin comparaţie, pacienţii din ţările vest-europene reuşesc să primească gratuit sau cu grad de compensare un tratament inovator chiar în anul în care acesta a primit aprobarea de punere pe piaţă. Conform unui studiu bazat pe datele Federaţiei Europene a Asociaţiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA), citat de Mediafax, între momentul aprobării unui medicament de către Agenţia Europeană a Medicamentului şi momentul când acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici se aşteaptă 392 de zile în Belgia, 206 zile în Suedia, iar în Austria doar 88 de zile.

    Ion Bazac, Adriean Videanu, Cseke Attila, Ritli Ladislau, Vasile Cepoi, Victor Viorel Ponta, Raed Arafat şi Eugen Nicolăescu au trecut prin fotoliul de la minister de la ultima actualizare a listei, din 2008. Acum e rândul lui Nicolae Bănicioiu să depăşească etapa de promisiuni în care au rămas predecesorii săi şi să aducă noile molecule pacienţilor români. Bănicioiu declara lunea trecută că în săptămâna aceasta se va ajunge la a doua etapă de actualizare a listei de medicamente compensate şi gratuite, urmând a fi introduse pe lista medicamentelor compensate încă 7 sau 12 molecule.

    În prezent, doar 17 molecule dintre cele 170 au fost incluse în proiectul ministerului, iar ministrul Nicolae Bănicioiu spune că va anunţa altele în această săptămână – „probabil că vor fi mai multe“. Oficialul guvernamental admite că s-au primit sugestii şi contestaţii, iar a doua actualizare se va face „imediat“, când va intra în şedinţa de guvern: „S-au primit şi anumite sugestii, anumite contestaţii, probabil că nu vor fi şapte medicamente. S-a creat procedura şi avem OUG care va permite Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, din 29 octombrie, de la şedinţa de guvern din acel moment cu prioritate probabil încep acordurile cost-volum pe partea de hepatită C. Cele 12 sau câte sunt intră în momentul în care va trece HG. Spuneam de terapiile pe hepatita C, însă şi aici cred că şi cei care aduc aceste medicamente trebuie să fie foarte înţelegători, trebuie să ştie clar care este puterea de cumpărăre a României, dar sunt convins că toată lumea este foarte decisă în a soluţiona cât mai repede problema“.

    Actualizarea listei de medicamente compensate ar putea genera pe termen lung un impact economic cumulat de aproximativ 0,5% din PIB, arată calculul producătorilor. Impactul pozitiv provine din creşterea participării populaţiei la activitatea economică, ca urmare a reducerii gradului de dizabilitate, deci productivitate mai ridicată, la un număr mai ridicat de pacienţi comparativ cu efectele menţinerii tratamentul standard, disponibil în prezent. Pentru a obţine anii de viaţă activi câştigaţi în cazul tratamentului cu molecule noi, comparativ cu tratamentul standard, durata medie de viaţă a pacienţilor suplimentari trataţi cu succes trebuie ponderată cu câştigul de productivitate rezultat din reducerea indicelui de dizabilitate.

    Ipoteza care stă la baza raţionamentului producătorilor americani de medicamente din Local American Working Group (LAWG) este aceea că un pacient care suferă de o anumită afecţiune contribuie la activitatea economică invers proporţional cu indicele de dizabilitate, iar tratarea cu succes a afecţiunii respective determină revenirea graduală către 0 a indicelui de dizabilitate. Spre exemplu, unui pacient care suferă de hepatită C care urmează tratamentul cu succes îi va creşte productivitatea cu 7,5% pe an, iar economia va câştiga 1,65 ani de viaţă activă pentru fiecare pacient vindecat. În cazul pacienţilor cu afecţiuni oncologice vizate de moleculele noi, tratamentul cu succes determină o prelungire a duratei de viaţă în medie cu şase luni comparativ cu tratamentul standard, aşadar nu vor înregistra o creştere a productivităţii, iar numărul de ani de viaţă activi câştigaţi va depinde de numărul de luni de supravieţuire.

    „Cele 2.000 de zile în care nu s-a întâmplat nimic din perspectiva noilor medicamente arată că nu există o diferenţă între stânga şi dreapta. Cred că orice guvern ar trebui să fie orientat către politica de sănătate“, spune Călin Gălăşeanu, director al operaţiunilor locale ale Bristol-Myers Squibb şi preşedinte al Asociaţiei Române a Producătorilor şi Importatorilor de Medicamente din România (ARPIM), care reuneşte 28 de companii prezente pe piaţa locală. Producătorii de medicamente constată că nu este normal că autorităţile se interesează de sănătate predominant în anii electorali. „Prin procesul de delistare (scoaterea unor molecule cu preţ mic de pe lista de compensate – n.r.), autorităţile vorbeau despre crearea unui spaţiu fiscal de 100 de milioane de euro, respectiv 450 de milioane de lei, care ar urma să fie folosit pentru contractele cost-volum. Este fără doar şi poate o cheltuială pe care statul ar recupera-o. Statul nu a făcut niciun fel de investiţie în acest domeniu de ani buni. Investiţia în sănătate nu este un cost, pentru că medicamentele noi înseamnă eficienţă mai mare, zile de spitalizare şi efecte adverse mai puţine. La sfârşitul zilei există posibilitate ca pacienţii să fie reinseraţi în circuitul lucrativ şi să producă, să plătească taxe şi impozite, deci statul să câştige“, mai spune şeful ARPIM. Dată fiind pauza de şase ani de la ultima actualizare a listei de medicamente cu molecule inovatoare, oficialii ARPIM susţin că există o lipsă continuă în toate ariile terapeutice. În cazul hepatitei C, cu mijloacele de tratament moderne, existente în prezent la scară globală, s-ar putea trata şi vindeca toate cazurile de pacienţi infectaţi cu genotipul existent în România, însă bolnavii nu au acces la aceste terapii, ceea ce înseamnă costuri continue de tratament întrucât boala este una cronică. Statul român tratează în prezent de hepatită C circa 8.000 de pacienţi folosind o terapie veche de zece ani, cu o rată de succes foarte mică, însumând o piaţă de circa 100 de milioane de euro.

  • O tânără de 25 de ani conduce cea mai recomandată atracţie turistică din Bucureşti

    Escape Rooms este una dintra primele locaţii deschise în Bucureşti, în prima parte a acestui an. Cele două camere, aflate în cadrul unui hostel din centrul capitalei, te invită la poveşti diferite. În prima cameră, care aminteşte de o baracă militară, scenariul spune că ai 60 de minute pentru a dezamorsa o bombă. Cea de-a doua cameră seamănă cu o tablă de şah, având ca unică misiune evadarea. Uşor de zis, mai greu de făcut.

    Flavia Mândruţ (25 de ani), managerul Escape Rooms, spune că ideea a venit în cadrul unui team building la Budapesta.

    „Am fost cu mai mulţi colegi acolo şi am jucat Escape, pentru că în Budapesta jocul era deja cunoscut, era un trend stabilit. Atunci erau mai puţine, dar acum în Budapesta sunt câteva zeci de Escape-uri, pentru că e un business excelent. Daniele Colombo, acţionarul majoritar în companie, a decis că vrea să îl aducă şi aici, aşa că a intrat în parteneriat cu persoanele care deţineau acolo locaţiile şi aceştia au acceptat să ne organizeze două camere. A trebuit să mergem pe această variantă pentru că noi nu aveam experienţa necesară pentru a construi de la zero două Escape-uri. Asta se întâmpla prin luna aprilie, când i-am dat drumul.“

    Investiţia, povesteşte Mândruţ, a costat mai puţin decât în alte ţări. „Aveam deja spaţiul, iar investiţia a fost în jur de 10.000 de euro; camerele noi vor costa mai puţin pentru că avem deja experienţă. Depinde foarte mult ce tip de cameră vrei să amenajezi; la Amsterdam, spre exemplu, am înţeles că există o cameră foarte hi-tech care a costat câteva zeci de mii de euro.“

    Fără a avea vreun buget impresionant de promovare, Escape Rooms a ajuns să fie cea mai recomandată atracţie din Bucureşti pe site-ul de turism TripAdvisor. Explicaţia, spune Flavia Mândruţ, este modul cum relaţionezi cu clienţii. „Am rugat toţi clienţii să scrie review-uri despre noi şi astfel a ajuns atracţia numărul unu din Bucureşti. Cu românii a fost ceva mai greu, pentru că lumea nu ştia despre ce e vorba, era un joc nou, iar noi le ceream zece euro ca să iasă dintr-o cameră încuiată“, continuă managerul.

    „Iniţial ne-am bazat foarte mult pe clienţii hostelului, însă acum aceştia nu mai reprezintă o parte semnificativă a clienţilor. Hostelurile sunt destinate, în general, unor persoane cu venituri mai mici, cum ar fi backpackerii, iar aceştia nu au foarte mulţi bani pentru activităţi de genul ăsta. În acest moment cei mai mulţi clienţi ne vin de pe TripAdvisor, sunt străini care citesc despre noi şi vor să joace camerele. Mare parte dintre cei care au venit să joace şi-au adus ulterior şi prietenii, nu am văzut pe nimeni să plece dezamăgit până acum.“

    Managerul Escape Rooms spune că businessul este profitabil şi creşte lună de lună. „În medie, avem cel puţin două echipe pe zi. Am avut zile şi cu 15 echipe, care jucau la cele două camere în paralel“, povesteşte Mândruţ. „Este o afacere profitabilă, comparativ cu investiţia iniţială. Mai sunt costuri legate de mentenanţă, trebuie să îi urmărească cineva permanent pe cei care sunt închişi, însă banii pe care poate să îi aducă o transformă într-o afacere profitabilă. Cea mai bună lună a adus în jur de 7-8.000 de euro.“

    Escape the room este un joc în care într-o perioadă limitată de timp căutând indicii ascunse, descoperind camera şi secretele din ea, folosind inteligenţa, ingeniozitatea şi imaginaţia trebuie să scapi din cameră.

  • Investiţia în educaţia timpurie, cea mai bună intervenţie antisărăcie

    „Oamenii de afaceri înţeleg instinctiv de ce vrem să îi educăm pe copiii săraci, acest lucru fiind legat de viitorul economic al României“, explică Leslie Hawke semnalele pozitive pe care le-a primit din partea mediului de afaceri autohton, în ce priveşte iniţiativele Asociaţiei OvidiuRo. Fondată în urmă cu un deceniu de Leslie Hawke, alături de profesoara Maria Gheorghiu, asociaţia are ca scop facilitarea accesului copiilor din medii defavorizate la educaţie încă din perioada preşcolară, astfel încât şansele lor de a studia şi a găsi un loc de muncă să crească ulterior.

    „Experienţa ne-a demonstrat într-un mod concret ceea ce au relevat studiile internaţionale: investiţia în educaţie timpurie are cea mai mare rată de recuperare, în comparaţie cu oricare altă intervenţie antisărăcie“, explică Leslie Hawke raţiunea asociaţiei. Principalul mijloc prin care se realizează această investiţie este programul „Fiecare copil în grădiniţă“, lansat în urmă cu patru ani şi care are drept principală măsură acordarea familiilor din medii sărace a unor tichete sociale în valoare de 50 de lei, dacă îşi duc copiii la grădiniţă în fiecare zi.

    „Primesc aceste stimulente pentru că încercăm să răsplătim comportamentele proeducaţie. Oamenii trăiesc, în majoritatea cazurilor, în condiţii grele, la marginea satelor sau în zone izolate. Copiii trebuie să parcurgă un drum lung către grădiniţă şi de cele mai multe ori nu au încălţăminte şi nici haine de iarnă potrivite pentru a merge pe jos. E un efort considerabil pentru părinţi să străbată acest drum pe jos, cu un copil de trei ani, până la grădiniţa din sat. Noi le oferim acest mic stimulent pentru ca ei să facă acest drum zilnic“, explică Hawke. Până în prezent, au reuşit să aducă astfel la grădiniţă 2.500 de copii din mai multe judeţe, cu o medie de prezentare zilnică de 81%.

    Obiectivul pe termen lung al asociaţiei este ca programul să fie finanţat la nivel naţional, din fonduri publice, pentru asigurarea unei forţe de muncă educate, care să umple golul din ce în ce mai mare dintre clasa săracă şi cea a bogaţilor din România. Până la atingerea acestui ţel, Asociaţia OvidiuRo oferă tichetele bazându-se pe finanţarea din partea mediului de afaceri autohton. Asociaţia colaborează cu investitori majori care contribuie constant la finanţarea programului, iar evenimentele de tip fund raising create sunt, de asemenea, un bun prilej pentru atragerea de noi donatori şi investitori.

    Reprezentanţii asociaţiei au condus de altfel prima iniţiativă de tip „fundraising“ în România, odată cu organizarea celui mai mare eveniment de strângere de fonduri din Bucureşti, Halloween Charity Ball. Acesta a strâns, încă de la prima ediţie, din 2005, 500 de invitaţi. „Încercăm să oferim tuturor o seară minunată, cu distracţie şi dans, dar în acelaşi timp ne dorim sprijinul celor prezenţi acolo în demersul de a oferi fiecărui copil sărac acces la programe de educaţie preşcolară.

    Combinăm distracţia cu un mesaj foarte serios, lucru nu tocmai uşor de realizat“, explică Hawke. Dacă la primele două ediţii petrecerile au fost legate strict de Halloween, evenimentele următoare au avut tematici diverse: anii ’20, un charity ball internaţional, „Ţară, ţară, vrem eroi!“ – în care invitaţii se costumau în eroii lor preferaţi –, anii ‘50. Balul din acest an va avea ca tematică „Magia Filmului“ şi, ca element de noutate, în cadrul acestuia Irina Margareta Nistor va primi un premiu pentru întreaga activitate. La fel ca în anii anteriori, banii strânşi în cadrul evenimentului vor fi direcţionaţi înspre educarea preşcolară.
     

  • Un COMPLEX REZIDENŢIAL de 30 milioane de euro va fi construit lângă Herăstrău. Cât va costa un apartament în cel mai mare proiect DE LUX dezvoltat după 2008

    Proiectul, denumit Gafencu, urmează să fie finalizat în primul trimestru al anului 2016 şi va fi cel mai înalt ansamblu rezidenţial dezvoltat în apropierea parcului Herăstrău, fiind structurat pe 11 etaje.

    Complexul va avea o suprafaţă totală de 35.000 metri pătraţi şi va include 110 apartamente cu 2, 3, 4 şi 5 camere, 175 de locuri de parcare şi facilităţi precum SPA, piscină, sală de fitness, loc de joacă pentru copii sau pază.

    “Acesta este cel mai mare proiect de lux dezvoltat după 2008 şi se adresează acelor cumpărători care n-au fost convinşi nici de preţurile foarte mari din complexurile realizate în anii de boom şi cu atât mai puţin de proiectele actuale dezvoltate în piaţă”, a declarat Andreea Comşa, managing director Premier Estate, firma care promovează proiectul.

    Preţurile în complex pornesc de la 1.500 euro/mp (TVA inclus) pentru apartamentele situate la etajele 2-5, ajungând la 2.500 euro/mp (TVA inclus) pentru apartamentele situate la etajele 6-8. Astfel, preţurile totale pleacă de la 139.000 euro (TVA inclus) pentru un apartament cu 2 camere şi pot ajunge la 700.000 euro (TVA inclus) pentru un apartament situat la etajul 8 al complexului.

    Firma SKV Properties este deţinută cu participaţii egale de Anghel Ciprian Ioan şi Anghel Cristina Mihaela.

  • Doi tineri au pornit o afacere unică în Bucureşti în subsolul casei. Clienţii stau acolo ore în şir

    Cătălina Şuteu şi Andrei Stanciu, doi tineri de 29 de ani pasionaţi de jocuri, au aflat de conceptul Escape the Room în timpul unei vacanţe la Londra.

    „Nu am reuşit atunci să mergem, dar ideea ne-a rămas în minte“, începe Cătălina Şuteu povestirea. „Anul acesta am tot citit despre joc, aşa că i-am propus lui Andrei să încercăm şi noi ceva de genul ăsta, fără să ştim propriu-zis cu ce se mănâncă. Am cochetat o perioadă cu ideea, iar prin luna iunie am început să căutăm mai multe informaţii. Aşa am şi aflat că s-au deschis câteva şi în România, în Bucureşti şi la Cluj.“

    Înainte să pornească propriul lor business, Trapped, cei doi au mers în locaţiile deschise deja în Capitală. „I-am vizitat pe cei din Bucureşti, ni s-a părut şi mai interesant conceptul şi am decis să punem ideea în aplicare. Am deschis o primă cameră la noi acasă, în subsol, şi am chemat mai mulţi prieteni să o testeze. Le-a plăcut foarte mult, au venit şi ei cu diverse sugestii şi comentarii, aşa că în luna iulie ne-am apucat serios de treabă. Am terminat scenariul şi pentru o a doua cameră, iar în paralel am căutat spaţiul potrivit“, povestesc cei doi.

    „În luna august ne-am ocupat de amenajarea camerelor, am vrut să facem o treabă profesionistă de la început, fără jumătăţi de măsură. Ne-au vizitat, la rândul lor, cei care mai au astfel de spaţii în Bucureşti; ne recomandăm reciproc, pentru că nu este o piaţă pe care să existe concurenţă, este o afacere în care clientul, după ce intră, devine oarecum dependent. Odată ce termină camerele disponibile într-o casă, caută automat alte locaţii.“

    Investiţia a venit din fonduri proprii, dar businessul este, şi în cazul Trapped, unul profitabil. „Investiţia a fost de aproximativ 14.000 de euro. Foarte multe lucruri le-am făcut noi, dar în alte condiţii investiţia ar fi fost mai mare. Ne-am gândit şi la posibilitatea de a lua o franciză, dar din dorinţa de a face totul de la zero am ales să mergem pe drumul nostru de la început“, spune Andrei Stanciu. „Am deschis de o lună şi câteva zile, şi chiar din a doua săptămână am avut destul de multă lume. Au jucat mai mult de 300 de persoane de când am deschis camerele. Ne gândeam că vom ajunge cu încasările la nivelul cheltuielilor după două-trei luni, dar am reuşit asta din prima lună.“

    Cât despre promovare, tinerii antreprenori investesc în primul rând în social media. Un episod neaşteptat i-a ajutat să câştige notorietate: „S-a întâmplat ca o vedetă să vină aici de ziua ei şi a scris despre acest loc pe blog, şi asta a contat destul de mult“.

    Importantă, spun cei doi, este prezenţa sutelor de aplicaţii de mobil de la care a pornit, practic, acest tip de business. „În general, lumea vine gândindu-se la jocurile de pe telefon sau la cele de pe calculator. Cei mai mulţi sunt sceptici atunci când ajung la noi, dar toţi pleacă zâmbind. Avem un feedback mult mai bun decât ne-am fi aşteptat înainte să începem.“

    Escape the room este un joc în care într-o perioadă limitată de timp căutând indicii ascunse, descoperind camera şi secretele din ea, folosind inteligenţa, ingeniozitatea şi imaginaţia trebuie să scapi din cameră.

  • Stihl: vrem 20 de dealeri noi

    În prezent, în reţeaua Stihl activează cca. 200 dealeri, care operează în jur de 300 de magazine şi spaţii de service. “Ne dorim ca la  Stihl să avem cel mai ridicat standard de magazine din domeniu în toată ţara şi din acest motiv ne vom concentra resurse importante pentru dezvoltarea reţelei. Îi vom sprijini pe dealerii noştri inclusiv financiar pentru implementarea noilor standarde. Toate aceste schimbări vor produce o consolidare calitativă a reţelei , cu un standard ridicat al serviciilor, de care vor beneficia în ultimă instanţă toţi clienţii noştri”,  precizează Ioan Mezei.

    Pe lângă ridicarea standardului comercial şi de servicii, compania se va concentra şi pe dezvoltarea unor tehnici noi de comunicare cu clienţii. “Suntem foarte conştienţi că, în domeniul nostru, comunicarea cu beneficiarii este esenţială, iar în piaţa în care activăm aceasta este deficitară, mai ales din cauza faptului că astfel de produse se vând şi pe suprafeţele mari, fără a beneficia de consiliere. Motouneltele reprezintă produse  cu multe particularităţi tehnice, care nu pot fi vândute fără o minimă consiliere de utilizare”, explică Ioan Mezei.

    Pe lângă dezvoltarea calitativă, Stihl îşi menţine obiectivul de creştere cu minim 20 de distribuitori în acest an. “Aşteptăm în continuare alături de noi persoane cu spirit antreprenorial care îşi doresc să dezvolte o afacere împreună cu o companie germană de top. Aceştia beneficiază de tot suportul nostru, inclusiv de training-uri tehnice şi de management. Sprijinul pe care îl oferim este o oportunitate mai ales pentru tinerii serioşi, cu înclinaţii tehnice, care vor să se dezvolte pe propriile picioare, mai ales că investiţiile de start-up sunt minimale, acestea ridicându-se la aproximativ 10-15 mii de euro”, adaugă Ioan Mezei.  

    Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 de către Andreas Stihl. Veniturile grupului  în 2013 au fost de 2,81 miliarde de euro, în creştere cu 1,4% faţă de 2012. Compania are peste 13.800 angajati, deţine 6 fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu  120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Filiala din România, înfiinţată în 1997, importă motounelte sub brandurile Stihl şi Viking.

  • Jocul de jumătate de miliard de dolari va produce de trei ori mai mulţi bani decât investiţia

    „Destiny este jocul pe care ne-am dorit întotdeauna să îl facem“, a declarat Harold Ryan, preşedintele Bungie. „Am visat la acest univers ani de zile, aşa că suntem entuziasmaţi să deschidem porţile şi să lăsăm jucătorii să intre în contact cu ceea ce am creat.“

    Destiny este un joc de tip First Person Shooter realizat de compania Bungie şi distribuit de Activision, în baza unui contract ce a inclus de asemenea şi publicarea jocului de mare succes Halo. În joc, evenimentele se petrec în timp real, astfel că nu există un scenariu ce se respectă de fiecare dată când un jucător parcurge o misiune. Sistemul nu este unul nou, fiind folosit şi de compania Electronic Arts în Need for Speed World.  Franciza Halo, primul proiect de succes al celor de la Bungie, a adus încasări de peste 3,4 miliarde de dolari, iar jocurile s-au vândut în peste 50 de milioane de exemplare.

    „Suntem foarte mândri de ceea ce am realizat cu Halo, atrăgând milioane de jucători, dar prin Destiny ne dorim crearea unui univers din care jucătorul să simtă că face parte“, a spus Pete Parsons, COO al Bungie. „Ca să reuşim asta, am adăugat cel mai important element: conectivitatea. Jucătorii se pot întâlni în cadrul jocului, pot parcurge misiuni împreună.“

    Destiny nu este doar cel mai scump joc produs vreodată; el a costat mai mult chiar decât cel mai costisitor film din istorie. Bugetul de 500 de milioane nu înseamnă, însă, doar salariile programatorilor şi echipamentul de lucru; o mare parte a banilor a mers către marketing. Costul uriaş reprezintă primul pas în lansarea unei francize, nu doar a unui joc. Judecând după succesul seriei Halo, suma de 500 de milioane de dolari va fi recuperată destul de repede. În prima zi după lansare, vânzările au atins 500 de milioane de dolari. Cei de la Bungie se aşteaptă ca veniturile să ajungă la peste 1,5 miliarde de dolari în primul an şi se pare că vor atinge această ţintă.

    Primele detalii referitoare la Destiny au apărut în 2009, însă primele informaţii oficiale au fost făcute publice de către cei de la Bungie la sfârşitul anului 2012. Programatorul-şef al companiei spunea la acea vreme că intenţia este de a crea un univers „care să aibă o viaţă proprie“.  Povestea este plasată într-un viitor apocaliptic, ce vine după o perioadă de expansiune şi pace, o „epocă de aur“. Într-o perioadă în care oamenii au colonizat majoritatea planetelor din sistemul solar, un eveniment numit „Colapsul“ a dus omenirea în pragul dispariţiei. Singurii supravieţuitori locuiesc pe Pământ, transportaţi aici pe o navă spaţială. Unii dintre cei rămaşi au devenit Gardienii, cei care apără ultimul oraş de pe Pământ. Jocul se concentrează pe Gardieni şi lupta lor împotriva celor care vor să extermine oamenii.

    Destiny a fost lansat în versiuni pentru PC şi pentru consolele PlayStation 4 şi Xbox One. Cei de la Bungie au anunţat însă că vor lansa în curând o versiune grafică compatibilă cu PlayStation 3 şi Xbox 360. Primul addon va fi lansat, cel mai probabil, în luna decembrie, şi va conţine mai multe misiuni şi hărţi. Jocul poate fi achiziţionat la un preţ de bază de 60 de dolari, însă Activision a lansat şi versiuni speciale cu un preţ mai ridicat.

    Pentru a putea rula Destiny este nevoie de un sistem performant, însă, la fel ca în cazul consolelor, compania va lansa şi o versiune pentru calculatoarele de generaţie mai veche.

  • CEA MAI MARE berărie din sud-estul Europei s-a deschis în Parcul Herăstrău. Cum arată Berăria H, în care trei antreprenori români au investit 3 milioane de euro – FOTO

    Potrivit unui comunicat al companiei, Berăria H are o capacitate de aproximativ 2.000 de locuri în interior şi 1.000 de locuri în exterior.

    Amenajările localului au durat aproximativ 7 luni şi au fost angajate aproximativ 120 de persoane.

    “Cochetez cu ideea de a deschide acest local de aproximativ doi ani, însă momentul în care am găsit spaţiul fostului Pavilion H am ştiut că este ceea ce căutam. Aş spune că ambiţia noastră este să facem cea mai tare berărie din sud-estul Europei, care va fi şi cea mai mare”, a declarat Vlad Dumitru, administrator şi acţionar al Berăriei H.

    El a arătat că mai mult de jumătate din investiţia de 3 milioane de euro provine dintr-un împrumut contractat de la Volksbank.

    Berăria se adresează în principal persoanelor cu venituri mici şi medii, cea mai ieftină bere fiind 6-7 lei.

    Berăria H este situată în Pavilionul H din Parcul Herăstrău, care până în februarie a găzduit magazine de haine şi de alimente. Clădirea este deţinută de Băneasa Investments, firmă controlată de Puiu Popoviciu, care are şi centrul comercial Băneasa Shopping City.

    Dumitru nu a dezvăluit cuantumul chiriei pentru acest spaţiu.

    Potrivit datelor de la Registrul Comerţului acţionarii societăţii Berăria H sunt: Vlad Dumitru – 50%, Iulian Stanciu – 25% şi Maria Ioana Iancu – 25%.

  • Proiect imobiliar de 37 de milioane de euro în Bucureşti. Cum va arăta ansamblul The Park – FOTO

    Primul bloc din ansamblul The Park a fost finalizat în primul semestru şi include 69 de apartamente şi studio-uri, cu suprafeţe cuprinse între 48 şi 108 metri pătraţi.

    “Dezvoltarea celorlalte trei clădiri a fost deja demarată, urmând să fie livrate în trei etape, câte un bloc pe an. Următoarea clădire va fi livrată în anul 2015, iar ultima în anul 2017. Fiecare dintre aceste trei imobile noi va conţine câte 130 de studio-uri şi apartamente cu două, trei sau patru camere”, se arată într-un comunicat al dezvoltatorului.

    Potrivit sursei citate, în primele două luni de la finalizarea primului bloc au fost achiziţionate peste 30% dintre apartamente.

    “Piaţa rezidenţială din România va intra curând într-o nouă eră. Profilul consumatorului s-a schimbat mult în ultimii ani. Clienţii din segmentul mediu nu mai pun accentul pe suprafaţa apartamentului, ci pe calitatea construcţiei şi pe costurile de locuire, pentru a echilibra valoarea investiţiei şi raportul calitate/preţ. Suntem o companie foarte dinamică şi am remarcat aceste tendinţe ca fiind prezente pe mai multe dintre pieţele pe care activăm”, a declarat Mindaugas Valuckas, CEO Hanner Group şi acţionar al companiei.

    The Park, prima dezvoltare a companiei lituaniene în România, este situat în partea sudică a Parcului Tineretului, între două staţii mari de metrou, în apropiere de Orăşelul Copiilor. În trecut, Hanner a activat ca investitor pe piaţa locală, în parteneriat cu alte companii, care au implementat construcţia imobilelor.

    “Am ales să ne implicăm în toate fazele proiectului, cu accent pe fiecare detaliu, urmărind îndeaproape calitatea construcţiei, fără a mai apela la parteneriate”, a mai spus Valuckas.

    Hanner Group este cel mai mare dezvoltator imobiliar din Lituania. Compania are un portofoliu care cuprinde active şi dezvoltări în valoare de aproximativ un miliard de euro. Proiectele cele mai reprezentative sunt localizate în Lituania, Letonia, Rusia, Ucraina şi România, iar următoarele pieţe vizate sunt Germania şi Marea Britanie.