BusinessMagazin

Tag: extindere

  • 3Pillar Global angajează 100 de specialişti în Cluj-Napoca şi Timişoara

    În cele două centre 3Pillar Global lucrează în prezent 300 de angajaţi, iar ţinta pentru anul acesta este de a ajunge la un număr de 400. Poziţiile pe care 3Pillar Global le are deschise vizează ingineri IT de nivel intermediar şi seniori cu experienţă dovedită între 2 şi 5 ani, care să acopere funcţiile de programare şi testare.

    Se urmăresc în special competenţe de Java şi Phyton, dar şi alte tehnologii utilizate pentru dezvoltarea de aplicaţii web şi mobile, notează comunicatul emis de companie.

    “Am ales să extindem operaţiunile din Cluj-Napoca şi Timişoara datorită nivelului ridicat al specialiştilor IT din cele două oraşe”, declară Cătălin Ştef, director general 3Pillar Global România şi senior vicepresident pentru operaţiunile companiei la nivel global.

    Din cei 600 de angajaţi pe care compania îi are la nivel global, 200 lucrează în noul sediul din complexul de birouri The Office Cluj-Napoca, respectiv 100 în City Business Centre Timişoara.

  • Grupul austriac Immofinanz a anunţat încheierea de noi contracte şi prelungirea altora vechi

    Parteneri pe termen lung ai companiei din Iride Business Park au prelungit acordurile de închiriere pentru circa 7.800 mp. Printre aceştia se numără Japan Tobacco International (JTI), Prima Broadcasting Group, Mercury 360 Communications, LS Travel Retail Romania sau Diadent Medical. Chiriaşii dispun de o suprafaţă totală închiriată de circa 15.000 mp şi se află în Iride Business Park în medie, de 10 ani.

    Alţi chiriaşi au optat pentru extinderea spaţiilor închiriate în incinta Iride Business Park, cum ar fi Mondo di Pasta cu 1.100 mp, în timp ce Vinimondo a decis să închirieze un spaţiu cu specificaţii tehnice superioare şi să se extindă cu circa 400 mp. De asemenea, Iride Business Park a anunţat contracte cu noi chiriaşi – începând cu acest an, DutyFly Solutions, o companie franceză specializată în gestionarea vânzărilor la bordul aeronavelor, a închiriat un spaţiu de 740 mp.

    Iride Business Park este cel mai mare parc de afaceri din Bucureşti şi se întinde pe o suprafaţă de 17 hectare de teren, dispune de 93.000 mp suprafaţă închiriabilă, în 20 de clădiri cu înălţime variabilă, de la 1 etaj la 8 etaje. Potrivit reprezentanţilor companiei, parcul de afaceri va trece printr-o transformare de proporţii pentru a deveni un cartier urban modern – Iride City. Metroffice reprezintă primul pas al unui plan general pe termen lung pentru a reproiecta şi transforma Iride Business Park în viitorul Iride City. Acesta va fi un cartier inovator, o zonă nouă şi vitalizată a oraşului, care va dispune de spaţii de birouri, comerţ, divertisment şi rezidenţiale. Proiectul va fi dezvoltat în mai multe etape şi într-un orizont de timp de la 10 la 20 de ani. La finalizare, Iride City va oferi spaţii pentru restaurante, un hotel şi un centru de conferinţe, un centru de zi pentru copii, precum şi un parc şi facilităţi sportive. Prima fază de dezvoltare este complexul de birouri Metroffice. Acesta include trei clădiri cu o suprafaţă închiriabilă de circa 40.000 mp. Au început deja lucrările de construcţie la prima clădire, care va avea 6 etaje şi aproape 20.000 mp. Suprafeţele oferite chiriaşilor vor ajunge până la 3.500 mp pe etaj, cu un design flexibil care permite atât o structură de birouri individuale, cât şi de birouri deschise.

    Immofinanz Group este principalul proprietar de clădiri de birouri din Bucureşti, cu 8 clădiri de birouri având o suprafaţă totală închiriabilă de 206.250 mp, cu o valoare contabilă de aproximativ 348.5 milioane de euro, la 31 octombrie 2014.

  • Agricover investeşte 5 milioane de euro într-un abator de porci

    „Achiziţionarea acestui abator face parte din strategia Agricover de extindere a modelului de business integrat pe care l-am dezvoltat pentru fermierii din zootehnie. Venim astfel cu o soluţie pentru rezolvarea uneia dintre problemele majore cu care se confruntă crescătorii de animale din sudul ţării şi anume lipsa unui abator cu o capacitate relevantă de procesare”, a declarat Ştefan Bucătaru, director general al Agribusiness. Agricover are în plan retehnologizarea şi modernizarea abatorului.

    Finanţarea necesară acestui proiect a fost asigurată în principal de Black Sea Trade and Development Bank, ca parte a acordului de colaborare şi a angajamentului asumat de Agricover pentru susţinerea dezvoltării producătorilor şi agricultorilor din România.

    „Din 2010 de când am înfiinţat linia de business pentru fermierii din zootehnie, ne-am propus să găsim soluţii de integrare verticală pentru dezvoltarea relaţiei de parteneriat cu aceştia pe baze stabile şi predictibile. Prin alinierea abatorului la standardele solicitate de procesatori (fabrici de mezeluri care acum cumpără materiile prime preponderent din import), Agricover facilitează accesul fermierilor locali şi a porcului românesc către unităţile de procesare din ţară şi în perspectivă către pieţe externe”, a  adăugat Ştefan Bucătaru.

    Agricover este platforma de soluţii integrate pentru agricultură având în ofertă servicii şi soluţii tehnologice. Soluţiile integrate oferite fermierilor includ seminţe, îngrăşăminte, motorină, produse fitosanitare, consultanţă tehnică de specialitate, soluţii de finanţare, asigurarea recoltei, servicii logistice şi de siloz, precum şi sprijin pentru valorificarea producţiei. Echipa Agricover, cu peste 600 de angajaţi, compania fiind înfiinţată în urmă cu 15 ani.

  • Cei mai puternici oameni din aviaţia mondială au pus la cale planul pentru supravieţuirea unei industrii lovite din toate părţile

    Întreaga lume se află în această cameră, iar noi, cei de la masa aceasta, avem cea mai scăzută rată de creştere din industria aviaţiei civile“, a remarcat la un moment dat Carsten Spohr, noul CEO al grupului german Lufthansa, în cadrul întâlnirii Chief Executive Board Meeting Star Alliance, organizată în luna decembrie în New Delhi, cu prilejul integrării Air India în alianţă. În dreapta lui se află Jaan Albrecht, directorul executiv al Austrian Airlines, iar la mesele alăturate, Călin Rovinescu, CEO-ul Air Canada şi preşedintele Star Alliance, Rohit Nandan, preşedinte şi managing director al Air India, precum şi directorii executivi ai Ethiopian, Avianca, Shenzen Airlines, Singapore Airlines, Thai, cât şi ai celorlalte companii membre ale Star Alliance, cea mai mare alianţă aviatică mondială.

    În cadrul întâlnirii anuale, executivii sunt puşi faţă în faţă cu jurnalişti din întreaga lume şi sunt bombardaţi cu întrebări care de care mai variate, de la tipul de scaune folosite în viitoarele aeronave până la evoluţia industriei aviatice în contextul macroeconomic actual. Nici pentru jurnalişti misiunea nu este uşoară: ei trebuie să îşi concentreze întrebările pentru reprezentanţii celor mai importante companii din aviaţia mondială în 50 de minute, durata obişnuită a unui interviu. Spohr se referă la ritmul de creştere scăzut de la nivelul întregii pieţe europene: aceasta va creşte cu 2,7% pe an în număr de pasageri, comparativ cu cele mai importante pieţe la nivel mondial, care vor creşte cu 5,5% (China) şi cu 3,2% (Statele Unite ale Americii (3,2%), potrivit datelor Asociaţiei de Transport Internaţional IATA.

     „A fost cu siguranţă un prim an mai puţin plictisitor decât speram, dar nu am fost surprins. Turbulenţele cu care ne-am confruntat sunt doar o etapă din oceanul de schimbări cu care ne confruntăm în industria aviaţiei civile. Lucrurile se schimbă astăzi, şi atât Lufthansa, cât şi Austrian Airlines şi alţi operatori aerieni trebuie să se schimbe“, se aude tare vocea lui Carsten Spohr, răspunzându-mi la întrebare din celălalt capăt al mesei. El a preluat conducerea Lufthansa, al cărei profit net a scăzut în 2013 cu trei sferturi, ajungând la 313 milioane de euro, după plecarea lui Christoph Franz la conducerea companiei de farmaceutice Roche. Spohr şi-a început cariera ca inginer, a continuat-o ca pilot şi a evoluat spre funcţiile de director de resurse umane, vicepreşedinte al Alliances & Cooperations (cu responsabilitatea de a coordona partenerii Lufthansa din toată lumea şi strategia de business a companiei), manager în consiliul director al liniei de pasageri Lufthansa, CEO al Lufthansa Cargo.

    În presa internaţională, este considerat carismatic, implicat, ambiţios şi cu abilitatea de a lua decizii puternice, aspect esenţial în contextul în care se află în prezent compania pe care o conduce. De la numirea sa în funcţia de CEO, Lufthansa a revizuit de două ori în cursul anului trecut ţinta de profitabilitate pentru anul 2014, ajungând la o estimare a profitului operaţional de un miliard de euro. „Modificările au fost cauzate de lipsa de dezvoltare a pieţei. Rezultatul operaţional se va apropia de un miliard anul acesta şi nu avem motive să schimbăm acest pronostic încă o dată. În industria aviaţiei este extrem de greu să faci predicţii, volatilitatea este ridicată“, explică Spohr referindu-se la ajustările pe care le-a făcut anul trecut.

    Economia instabilă, scăderea abruptă a preţurilor biletelor de avion cu 4,5%, odată cu mărirea capacităţii de transport a competitorilor, cât şi grevele sindicatelor, care au adus companiei pierderi totale de 200 de milioane de euro, sunt câteva din „turbulenţele“ despre care vorbeşte Spohr. Potrivit lui, în pofida pierderilor cauzate de aceşti factori, schimbările sunt necesare pentru asigurarea stabilităţii, atât în ce priveşte Lufthansa, cât şi Austrian Airlines. Cei mai importanţi paşi în procesul schimbării sunt, potrivit lui, „adaptarea produselor la nevoile pasagerilor“. Or, în contextul în care nevoile pasagerilor sunt mai ales legate de reducerea costurilor de călătorie, cea mai importantă decizie anunţată de Lufthansa anul trecut este de a intra în jocul operatorilor low-cost de cursă lungă sub marca Eurowings.

    Eurowings denumea până în octombrie anul trecut un operator regional german cu baza în Düsseldorf, dar, din octombrie 2014, zborurile acestuia au început să fie operate exclusiv prin Germanwings, alt operator low-cost al Lufthansa. Astfel, începând cu sfârşitul anului 2015, Lufthansa va folosi brandul Eurowings pentru zboruri low-cost de lung curier, ca răspuns la competiţia companiilor care operează în Golf şi care i-au costat pe nemţi câteva rute, spre exemplu cea spre Abu Dhabi. Compania va rebrandui Eurowings drept un operator de lung curier şi va folosi, în primă fază, trei Airbus A330 închiriate, urmând ca flota să fie extinsă cu până la şapte Airbus A330. Toate zborurile vor fi operate din Köln şi vor avea destinaţii precum Florida, Africa de Sud şi Oceanul Indian.

    „Ne vom orienta spre destinaţii leisure: ape calde, oraşe interesante şi plaje primitoare“, spune Spohr, fără a numi destinaţiile exacte. În lansarea zborurilor de lung curier, Lufthansa va colabora cu Sun Express, un joint venture între Lufthansa şi Turkish Airlines fondat în urmă cu 25 de ani, care conectează în prezent destinaţii din Marea Mediterană cu oraşe din Germania. Costurile de operare pentru aceste curse vor fi reduse cu 40% comparativ cu celelalte operaţiuni de lung curier ale Lufthansa, prin salarii mai mici acordate angajaţilor şi o flotă eficientă din punctul de vedere al combustibilului; măsura este una dintre cele atacate de sindicatul piloţilor în ultimele luni.

  • “Tatăl downstreamului românesc” dezvoltă prima reţea de retail de carburanţi a Nobel Oil

    Într-un birou din Opera Center, de unde are o vedere panoramică asupra Dâmboviţei şi a Operei Romane, John Long îşi poate explica în fiecare zi de ce a venit în România în 1992 şi nu a mai plecat niciodată. După 22 de ani în România şi după peste 200 de staţii deschise numai în piaţa locală, managerul a acceptat să o ia din nou de la capăt. John Long va lansa în România brandul de retail al Nobel Oil, companie de servicii integrate, inginerie, achiziţii şi construcţii,  înfiinţata în 2005, specializată în industria de petrol şi gaze. Nobel Oil şi-a bazat modelul de afacere şi de programe CSR pe principiile create şi aplicate de fraţii Nobel, Ludvig şi Robert, în secolul XIX şi începutul secolului XX în Baku. Nobel Oil, un brand premium de staţii, ar trebui să intre pe piaţă cu prima benzinărie în vara lui 2014, România fiind piaţa de test pentru un brand de benzinării care s-ar putea extinde ulterior pe mai multe pieţe din Europa. Grupul de companii  din care face parte Nobel Downstream este înregistrat în Marea Britanie şi include companiile Nobil Oil Services UK, Nobel Oil Exploration and Production UK, activând în general în Azerbaijan şi Statele Unite. 

    John Long este o enciclopedie a retailului de carburanţi din România. A fost cel care a deschis prima staţie a unui investitor privat pe piaţă (Shell, în 1994), dar şi cel care a pus la punct intrarea pe piaţă şi strategia de dezvoltare a Lukoil Downstream şi a Rompetrol Downstream.

    Managerul de origine irlandeză şi-a început cariera în 1966 în Marea Britanie, în cadrul Shell, iar ulterior a condus operaţiunile de extindere ale companiei pe mai multe pieţe, printre care Oman, Cipru sau România. „Numărul carierei mele este 2.000. Am construit în jur de 2.000 de staţii, la nivel global, dintre care, în mai puţin de 8 ani, am construit în România 120 de staţii pentru Rompetrol, 80 şi ceva de staţii pentru Shell şi cam 20 pentru Lukoil. Construcţia de benzinării, dezvoltarea de reţele noi, intrarea pe pieţe a unor branduri noi este specialitatea mea, asta am făcut dintotdeauna şi sunt bun la asta. Mă bucură faptul că las o moştenire, că las în urma mea o construcţie la care am contribuit. Când am plecat din Oman, am lăsat o staţie Shell în faţa biroului ministrului economiei. El a fost întotdeauna un fan BP, dar am reuşit să construiesc multe staţii acolo şi când am plecat mi-a spus că nu mă va uita niciodată. Nu e drăguţ să îşi amintească oamenii de tine?“

    După 1990, Shell începuse să se uite cu interes spre ţările eliberate din comunism. România a fost una dintre ţintele de dezvoltare în zonă, aşa că John Long a fost mandatat de companie să vină la Bucureşti şi să analizeze piaţa timp de doi ani: „Shell mi-a dat doi ani să analizez piaţa de la faţa locului înainte de a lua o decizie dacă să investim sau nu. Am monitorizat marjele brute de profit din industrie, am învăţat piaţa, pentru că, dacă marjele nu ajungeau la un anumit nivel, nu am fi intrat pe piaţă. În 1994, am primit undă verde să începem investiţiile şi am început configurarea reţelei, compania fiind de acord să construim în jur de 90 de staţii în toată ţara. Evident, în primii doi ani făcusem lobby pentru intrarea Shell, dar între timp analizasem şi cele mai bune potenţiale locaţii pentru staţii, aşa că am ajuns să cunosc România destul de bine, ceea ce a fost cheia succeselor pe care am reuşit să le am aici ulterior“.

    În 1997, reţeaua Shell din România era funcţională şi profitabilă, aşa că i s-a propus de la headquarter să preia responsabilitatea dezvoltării unei reţele noi în altă ţară: „A fost momentul când le-am spus că aş prefera să mă pensionez anticipat, deoarece nu voiam să mai plec din România. Am ajuns să cunosc şi să iubesc România, sunt un românofil, deşi sunt irlandez din naştere, dar nu am nicio intenţie să mă întorc în Irlanda“. A rămas aşadar în România şi, la câteva luni distanţă, a fost recrutat pentru funţia de managing director de ruşii de la Lukoil, care doreau să înceapă dezvoltarea unei reţele de retail. „Lukoil a fost aşadar al doilea brand de staţii pentru care am făcut intrarea pe piaţă“, îşi aminteşte John Long, care a crezut iniţial că ieşirea din Shell va echivala cu ieşirea sa din industrie.

    După un an la Lukoil, s-a mutat la Rompetrol, unde Dinu Patriciu, „care nu era în politică în acea vreme“, i-a dat misiunea de a pune la punct o reţea de staţii a viitorului grup. „Grupul era format la acel moment din două staţii vechi şi o rafinărie care producea produse petrochimice (Vega – n.r.) şi asta era tot. Am pus la punct şi am construit o reţea de 120 de staţii, iar performanţele pe care le puteai obţine atunci erau mult mai bune“, povesteşte managerul, care a rămas în Rompetrol până în 2005, când „businessul nu mai avea nevoie de mine şi nici eu de el, aşa că am renunţat şi am decis să mă retrag“.

  • Un tânăr din Baia Mare vinde telefoane şi gadgeturi de 45 de milioane de euro

    Tudor Ţiboc are 35 de ani şi vinde de la Baia Mare telefoane şi gadgeturi de 45 de milioane de euro. Nu vrea să mute sediul central al firmei în Bucureşti, nu este interesat să comercializeze altceva decât tehnologie şi vorbeşte despre extindere internaţională.

    Încă din vremea liceului am simţit nevoia de a mă descurca singur şi de a începe o afacere, iar în anul 1998, la doar 19 ani, am deschis poate primul internet cafe din Baia Mare, pe care după doi ani am reuşit să-l vând.“ A fost prima tentativă antreprenorială a tânărului Tudor Ţiboc, urmată de decizia de a pleca să lucreze în străinătate pentru a câştiga cât mai multă experienţă. S-a angajat la o companie din domeniul IT&C din Paris, unde a învăţat în detaliu acest business mai bine de cinci ani.

    „Faptul că am lucrat în cadrul unei mari companii m-a ajutat să iau legătura cu o serie întreagă de oameni importanţi şi cu personalităţi din domeniul telefoniei mobile. Acest lucru m-a ambiţionat, iar în 2005, când am revenit în ţară, am lansat businessul QuickMobile împreună cu soţia mea“, povesteşte antreprenorul. De la zero în 2005, retailerul IT&C a ajuns în 2014 la o cifră de afaceri de 45 de milioane de euro, cu 20% peste nivelul anului precedent şi cu un trafic anual de 2,2 milioane de vizitatori unici.

    Creşterea Quickmobile se datorează introducerii gadgeturilor în categoriile de produse disponibile, un segment despre care Ţiboc spune că, în următorii doi-trei ani, va cunoaşte „o explozie“ în rândul utilizatorilor – ceasuri inteligente, brăţări de monitorizare a activităţilor zilnice, ochelari inteligenţi, camere sport şi outdoor. Businessul Quickmobile este profitabil, datele disponibile la ministerul de finanţe indicând un bilanţ pozitiv de circa un milion de euro în anul fiscal 2013.

    „Experienţa pe care deja o acumulasem în domeniul telefoniei mobile la nivel internaţional, plus faptul că pe piaţa din România nu exista în 2005 o altă variantă de achiziţie a unui telefon mobil decât de la operatorii telecom au dus, în mod natural, la lansarea şi la dezvoltarea businessului“, rememorează Ţiboc. Antreprenorul a intrat pe piaţă cu un concept diferit faţă de practicile operatorilor de telefonie mobilă, având în ofertă atât telefoane disponibile fără abonament, cât şi accesorii.

    Astfel, Quickmobile livra terminalele, iar clientul îşi putea alege singur operatorul care să îi furnizeze serviciile de telefonie mobilă. Spune că gama diversificată de modele şi culori, dar şi lansările de telefoane în acelaşi timp cu pieţele internaţionale, au dus la buna poziţionare pe piaţa de retail IT&C din mediul online din România, dar au construit şi percepţia de magazin care aduce pe piaţa locală cele mai noi produse din domeniu, mai rapid decât concurenţa. Despre strategia companiei, Ţiboc nu se arată interesat să împrumute din practicile de diversificare a ofertei aplicate de alţi jucători.

    CONTINUARE ÎN PAGINA A DOUA

  • Vodafone România îşi extinde acoperirea serviciilor de roaming 4G la 40 de ţări

    “Oferim şi utilizatorilor din străinatate care călătoresc în România acces la reţeaua avansată 4G a Vodafone România, certificată în multiple rânduri”, a spus Ravinder Takkar, CEO al Vodafone România.

    Vodafone este primul operator din România care a lansat serviciile de roaming 4G, în noiembrie 2013. Lista completă a ţărilor în care serviciile de roaming 4G sunt active este disponibilă pe site-ul companiei.

    Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii mobile din lume, cu aproximativ 438 de milioane de clienţi, la 30 septembrie 2014. Vodafone are divizii în 30 de ţări de pe cinci continente şi peste 50 de reţele partenere în întreaga lume.
     

  • Traseul francului elveţian de la monedă sigură la explozie nucleară pe pieţele financiare

    “Nu a fost o decizie uşoară, dar am fost convinşi că este una corectă”, a comentat şeful Băncii Centrale Elveţiene, Thomas Jordan, măsura de eliminare a plafonului pentru franc, într-un interviu apărut în publicaţiile elveţiene Le Temps şi NZZ. El a explicat că Banca Naţională a Elveţiei a constatat că dacă ar fi continuat să menţină artificial cursul francului la un nivel scăzut ar fi riscat să piardă controlul asupra politicii monetare, pe termen lung.

    Jordan a spus că eforturile de controlare a francului nu mai sunt justificate, el insistând că economia este într-o situaţie mult mai bună decât era la momentul introducerii plafonului valutar.

    „Am dat timp economiei elveţiene să se adapteze la noua situaţie. O perioadă de trei ani nu este neglijabilă“, a spus bancherul, insistând că plafonul valutar a fost considerat de la început o măsură temporară, excepţională. El a recunoscut totuşi că situaţia economiei Elveţiei este mai dificilă după liberalizarea cursului francului.

    Analiştii apreciază că decizia a fost determinată de costurile mari presupuse de intervenţiile în piaţă pe care banca centrală le-a avut în ultimele luni. Presiunea pentru renunţarea la plafonul de schimb valutar a crescut în ultimele luni, odată cu deprecierea euro, pe fondul aşteptărilor tot mai mari ca Banca Centrală Europeană să înceapă un program de achiziţii de obligaţiuni, posibil în valoare de 550 de miliarde de euro. Majoritatea analiştilor anticipează că BCE va decide lansarea programului de suplimentare a lichidităţilor prin achiziţii de obligaţiuni guvernamentale la şedinţa de politică monetară din 22 ianuarie, pe fondul stagnării economice din zona euro şi al pericolului deflaţiei.

    „Intervenţiile Băncii Naţionale pe piaţa valutară din ultimele zile trebuie să fi costat destul de mult, împingând instituţia spre decizia surpriză. Date fiind presiunile puse pe cursul euro/franc, o încălcare accidentală a plafonului minim ar fi afectat mai serios credibilitatea băncii centrale“, a declarat Ipek Ozkardeskaya, analist al băncii Swissquote.

    Explicaţiile şefului băncii centrale nu sunt pe placul afaceriştilor elveţieni, care se aşteaptă la o scădere a exporturilor, şi nici al cumpărătorilor care trec deja graniţa în ţările vecine, în căutarea unor produse mai ieftine.

     „Impactul real al deciziei nu va fi cunoscut timp de luni de zile, dar este mai aproape de cel al unei explozii nucleare decât al unei bombe convenţionale de 1.000 de kilograme. Efectul este ca o gaură neagră care poate înghiţi cantităţi uriaşe de bani“, consideră analistul Javier Paz.

    Indicele SMI al bursei elveţiene a scăzut cu 12% pe 15 ianuarie, marcând cel mai mare declin din ultimii 27 de ani, după ce francul elveţian s-a apreciat la un nivel record faţă de euro în urma deciziei băncii centrale a Elveţiei de a renunţa la plafonul minim de curs valutar. Acţiunile băncii Credit Suisse au scăzut cu 15,1%, în timp ce titlurile producătorului de ciment Holcim au coborât cu 11,6%. De asemenea, acţiunile producătorului de bunuri de lux Richemont au scăzut cu 14,7%, iar cele ale producătorului de medicamente Actelion, cu 14,3%.

    Francul s-a apreciat cu până la 41%, la 85,17 centime pentru un euro, imediat după anunţul Băncii Naţionale a Elveţiei.

    Monedele şi acţiunile bancare din Europa de Est au înregistrat scăderi puternice. Zlotul polonez s-a depreciat cu 16% faţă de francul elveţian, forintul maghiar cu 15%, în timp ce în România cursul anunţat de BNR pentru francul elveţian a crescut cu 15,7%.

    Scăderile au fost provocate de îngrijorarea investitorilor că împrumutaţii în franci elveţieni vor avea probleme să ramburseze creditele, în urma aprecierii monedei. Polonezii, ungurii şi românii au contractat credite în franci elveţieni, înainte de criza financiară din 2008, pentru că erau mai ieftine, dar ulterior costurile au crescut semnificativ.

    „Va fi un an dureros pentru polonezii cu credite în franci elveţieni. Deprecierea zlotului ar putea alimenta temerile legate de stabilitatea financiară a Poloniei“, a avertizat Piotr Matys, analist la Rabobank International în Londra.

    Citigroup, Deutsche Bank şi Barclays, nume grele din industria bancară mondială, au înregistrat pierderi cumulate de 400 de milioane de dolari în urma deciziei băncii centrale elveţiene. „Pierderile vor fi de ordinul miliardelor de dolari – acestea sunt încă evaluate. Victimele vor fi de la bănci mari la brokeri, fonduri de hedge, fonduri mutuale şi speculatori valutari. Vor fi unde de şoc în sistemul financiar“, apreciază Mark T. Williams, specialist în managementul riscului la Universitatea Boston.

  • AFI Palace Cotroceni a început lucrările de extindere pentru a găzdui noi branduri dar şi pentru spaţii mai mari pentru operatori ca Starbucks

    Urmare a acestor schimbări, magazinul Reserved va deveni magazin ancoră, extinzându-şi suprafaţa până la 2.000 mp. Acelaşi retailer polonez de modă LPP Fashion va aduce în AFI Palace Cotroceni brandurile Mohito (brand feminin premium) şi Sinsay (brand dedicat adolescenţilor), după ce anul trecut au fost lansate, în premieră, în AFI Palace Ploieşti.

    În plus, una dintre cele mai mari surprize va fi legată de cafeneaua Starbucks, care se va redeschide în AFI Palace Cotroceni într-o locaţie cu o suprafaţă extinsă. Aceasta va cuprinde atât o terasă de vară, cât şi una de iarnă.

    „Venim cu noi propuneri în materie de branduri şi de petrecere a timpului liber. Ne reinventăm în permanenţă (…) pentru a ne menţine poziţia de lideri pe piaţa din România”, declară Israel Vizel, mall manager şi AFI Palace Malls Division.

    Extinderea actuală măreşte suprafaţa închiriabilă la 82.000 mp, iar managementul AFI Palace Cotroceni lucrează deja la noi planuri de extindere care au în vedere o suprafaţă de încă 8000 de mp.

    Amplasat la intersecţia dintre Bd. Vasile Milea şi Bd. Timişoara, AFI Palace Cotroceni oferă un mix de brand-uri şi activităţi de petrecere a timpului liber, având peste 350 de magazine, aproximativ 3.000 de locuri de parcare, un hipermarket Auchan, 20 de săli de cinema, primul IMAX din România, două cazinouri, cel mai mare patinoar aflat în interiorul unui centru comercial (aproximativ 1.000 mp) – deschis tot timpul anului, două terenuri de joacă pentru copii, prima arenă de laser tag din ţară, primul Roller Coaster dintr-un centru comercial din Europa de Est, bowling şi biliard, un spaţiu dedicat târgurilor tematice, un trenuleţ electric, o pistă de karting. Hipermarketul Auchan este deschis zilnic între 08:00- 01:00, magazinele retailerilor până la miezul nopţii în zilele de vineri şi sâmbătă, iar zona de fast food, restaurante şi atracţii, până târziu în noapte.

  • AFI Europe extinde şi reorganizează spaţii din mall-ul AFI Cotroceni, unde va redeschide Starbucks

    “Astfel, ca urmare a acestor schimbări, magazinul Reserved va deveni magazin ancoră, extinzându-şi suprafaţa până la 2.000 metri pătraţi. Acelaşi retailer polonez de modă LPP Fashion va aduce în AFI Palace Cotroceni brandurile Mohito (brand feminin premium) şi Sinsay (brand dedicat adolescenţilor), după ce anul trecut au fost lansate, în premieră, în AFI Palace Ploieşti. (…) În plus, una dintre cele mai mari surprize va fi legată de cafeneaua Starbucks, care se va redeschide în AFI Palace Cotroceni într-o locaţie cu o suprafaţă extinsă. Aceasta va cuprinde atât o terasă de vară, cât şi una de iarnă”, se arată într-un comunicat al AFI Europe.

    Lanţul de cafenele Starbucks a închis la sfârşitul anului trecut cafeneaua din centrul comercial, în locul acesteia fiind deschisă una sub brandul Brioche Doree.

    Extinderea actuală măreşte suprafaţa închiriabilă la 82.000 mp, iar managementul AFI Palace Cotroceni lucrează deja la noi planuri de extindere care au în vedere o suprafaţă de încă 8.000 de metri pătraţi.

    Amplasat la intersecţia dintre Bulevardul Vasile Milea şi Bulevardul Timişoara, AFI Palace Cotroceni cuprinde peste 350 de magazine, aproximativ 3.000 de locuri de parcare, un hipermarket Auchan, 20 de săli de cinema, primul IMAX din România şi mai multe facilităţi pentru petrecerea timpului liber.

    Centrul comercial a fost deschis la sfârşitul anului 2009 şi este prima investiţie a dezvoltatorului israelian AFI Europe în România. Ulterior, AFI a inaugurat un complex de birouri, lângă AFI Cotroceni, şi un mall la Ploieşti.