Tag: constructii

  • Crestere record a constructiilor romanesti in T3

    Sectorul constructiilor din Romania si cel al lucrarilor de inginerie civila a inregistrat, in trimestrul al treile, cel mai mare ritm de crestere din Uniunea Europeana, potrivit datelor biroului european de statistica Eurostat.

    Astfel, ritmul de crestere a productiei in sectorul de constructii autohton s-a ridicat in trimestrul al treilea la 37,5% comparativ cu perioada similara din 2006, acest ritm fiind de 15 ori mai mare decat media inregistrata de cele 27 de state membre UE (+2,5%).

    Romania a fost urmata in clasamentul ritmurilor de crestere din constructii de catre Bulgaria (30%), Slovenia (17,1%) si Lituania (16,1%). Singurele state care au inregistrat in ultimul an o scadere a productiei sectorului de constructii sunt Cehia (-0,3%), Spania (-1,2%), Portugalia (-2,3%), Germania (-3,1%) si Marea Britanie (-3,5%).

    Sectoarele autohtone de constructii si lucrari civile au inregistrat cele mai mari cresteri si raportat la trimestrul al doilea din 2007, fiind urmata de Bulgaria si Portugalia. Raportand datele existente din septembrie la cele din luna august, reiese ca Slovacia a inregistrat un ritm de crestere al constructiilor mai mare decat cel al Romaniei (3,2% respectiv 2%), Germania fiind ultimul stat din UE al carui sector de constructii a mai inregistrat cresteri raportat la luna anterioara.

  • Primul mare faliment al unui mall

    Unul dintre cele mai scumpe avioane McDonell Douglas MD-80 din lume decola martea trecuta in jurul pranzului de pe aeroportul Otopeni. Nu era insa vorba de o versiune de lux a avionului care nu depasea in mod normal 50 de milioane de dolari si nici macar de vreo comanda speciala din partea unui seic, ci era cursa de linie care ii ducea de la Bucuresti la Nisa pe cativa dintre cei mai mari proprietari si dezvoltatori imobiliari din Romania. Shimon Galon, seful GTC Romania, si Reuven Havar, directorul general al Africa Israel Romania, top managerii Bucuresti Mall si Plaza Romania, precum si alti investitori ale caror proiecte insumate (finalizate sau aflate pe teava) treceau de trei miliarde de euro aveau aceeasi tinta – Palais des Festivals et des Congrès de la Cannes, unde are loc in fiecare an MAPIC, cel mai important targ de mall-uri si proiecte comerciale din Europa.
    Iar daca pana acum trei-patru ani dezvoltatorii romani ajungeau la MAPIC mai mult pentru a vedea care sunt tendintele si pentru a atrage finantari pentru proiectele lor, in ultimii doi ani comunitatea de afaceri din Romania este printre cele mai bine reprezentate.

    Doar ca numarul mare de centre comerciale anuntate pe termen mediu a generat o mare problema pentru retailerii de imbracaminte si incaltaminte. Cu aproape o suta de mall-uri in plan pentru Bucuresti si celelalte orase din tara, cum poti alege cea mai buna destinatie? "Suntem intr-un moment in care vrem sa deschidem rapid magazine, ne intereseaza o dezvoltare cat mai accelerata a retelei, dar nu stiu ce sa alegem, avem propuneri pentru proiecte care in unele cazuri sunt situate la doar o aruncatura de bat unul de celalalt." Aceasta este dilema lui Markus Pinggera, director de expansiune al Deichmann, unul dintre cele mai mari lanturi de magazine de incaltaminte si marochina rie din Europa. El da exemplul Aradului, unde sunt in plan 7-8 proiecte, "unele foarte frumoase, dar cu toate acestea nu am semnat nicaieri pentru ca astept sa vad unde vor semna si alti retaileri importanti".
    Cu alte cuvinte, considera analistii imobiliari, mall-urile care vor convinge cat mai repede primele nume mari din retail sa intre ca ancore vor atrage ca un magnet si brandurile care acum sunt in expectativa. Asteptarea din prezent este intr-un fel inversarea situatiei de acum 3-4 ani, cand retailerii care doreau sa intre pe piata roma neasca mergeau tinta la cele cateva centre comerciale noi cu o suprafata de macar 20.000 de metri patrati. Iar intrarea lor intr-un astfel de centru comercial, chiar daca insemna plata unor chirii foarte ridicate, era un succes aproape garantat.

    A fost cazul Bucuresti Mall, primul proiect comercial de tip mall din Romania unde au intrat pentru prima data branduri internationale precum Marks & Spencer sau Debenhams, dar si cazul Plaza Romania, unde s-a deschis in toamna anului 2004 primul magazin Zara de pe piata. "Am avut foarte multe cereri si avem in continuare o lunga lista de asteptare, chiar daca am extins de-a lungul timpului suprafata de la Bucuresti Mall si avem planuri de extindere si pentru Plaza Romania“, spune Radu Tanasescu, director operational al Anchor Grup, parte a grupului turcesc Fiba, care opereaza cele doua mall-uri din Bucuresti.
    Avantajul primului venit pe acest segment al pietei imobiliare romanesti a permis operatorului celor doua mall-uri sa contabilizeze doar anul trecut un profit net de aproximativ 17 milioane de euro la afaceri de aproape 34 de milioane de euro.

    Numai ca in timp ce compania turca s-a limitat la Capitala, alti investitori, precum omul de afaceri Iulian Dascalu, au mizat pe orasele de provincie. Dascalu, proprietarul grupului Iulius, a ajuns in prezent sa detina trei mall-uri in Iasi, Timisoara si Cluj, un alt proiect fiind deja anuntat pentru Suceava. "Ma intereseaza si alte orase din tara si nu doar spatiile comerciale, ci proiecte integrate, cum este cazul Palas – pe care il dezvoltam la Iasi in zona centrala“, spune omul de afaceri, in timp ce incearca sa cuprinda macheta proiectului cu care a fost prezent la targul imobiliar de la Cannes.

    "Un proiect livrat in fiecare an sau la doi ar fi foarte bine pentru noi, iar in primavara sper sa prezentam inca un proiect care va fi chiar mai mare decat Palas“, adauga Dascalu. Cu o valoare a proiectelor viitoare, aflate in diferite stadii de dezvoltare, de peste jumatate de miliard de euro potrivit propriilor estimari, Dascalu va avea insa de facut fata concurentei reprezentate de mari dezvoltatori internationali, precum Africa Israel, Globe Trade Center (GTC) sau Plaza Centers si a unor investitori romani, mai mult sau mai putini cunoscuti, precum Dan Adamescu (proprietarul Unirea Shopping Center din Capitala), care are in plan proiecte comerciale in Brasov si alte orase din tara, sau Dan Calin Nistor, care va demara pana la sfarsitul acestui an constructia unui mall de aproximativ 30 de milioane de euro la Cluj. Insa numarul dezvoltarilor viitoare anuntate este cu mult mai mare, rapoartele de piata ale principalilor consultanti imobiliari vorbind de 80-90 sau chiar 100 de mall-uri.

  • Mandarini, maslini, ciresi

    Privite pragmatic, hotelurile boutique sunt afaceri mici. Aduc venituri mari per camera, dar cum numarul camerelor rareori depaseste 40, sunt greu de comparat cu hotelurile mari ca rata a profitului sau, mai precis, ca rata a recuperarii investitiei.

    Cu toate acestea, cu doua luni in urma a fost vandut pentru 18 milioane de euro primul lant de hoteluri boutique din Bucuresti, TH Hotels, controlat de Tonya Halpern, om de afaceri israelian care controleaza M.T.IL Group, cu afaceri din domeniul aparaturii foto si al cosmeticelor. Lantul avea o cifra de afaceri cumulata de aproximativ 7 milioane de euro din trei hoteluri (Venezia, Opera si Central), avand si un hotel in faza terminala de constructie, Palas.

    Cumparatorul, compania de investitii Africa Israel, estima la momentul achizitiei ca cele patru hoteluri (cele trei functionale, plus Palas, vor avea impreuna 300 de camere) pot genera impreuna afaceri de 10,5 mil. euro anual. „Valoarea imobiliara a celor patru hoteluri situate central in Bucuresti (in zona parcului Cismigiu, n. red.), precum si cresterea pietei hoteliere, respectiv segmen-tarea acesteia ne fac sa spunem ca am platit un pret foarte convenabil“, au comunicat reprezentantii Africa Israel saptamana trecuta.

    Deocamdata, alte fonduri de investitii care ar vrea sa cumpere un lant de boutique-uri in Bucuresti nu prea ar avea ce sa cumpere. In acest moment, in afara de lantul TH achizitionat de Africa Israel, mai este un singur brand hotelier care leaga mai mult de doua hoteluri in Bucuresti, care inca nu sunt de vanzare. Si aceasta pentru ca Cristian Penescu, proprietarul hotelurilor Residence (doua in Bucuresti, unul in sudul Frantei, plus un club intr-o zona mai verde a capitalei), mai are inca planuri de dezvoltare.

    Cristian Penescu si-a inceput afacerea la mijlocul anilor ’90, cand locuia in Franta si a construit pe un teren achizitionat „din intamplare“ primul hotel, Residence les Mandariniers. Hotelul, cel mai mic din lantul care s-a construit ulterior, este si cel mai jos clasificat (la doua stele), fata de cele patru stele pe care le au cele din Romania.

    Investitiile din Bucuresti au inceput in 2001, cand Cristian Penescu – un om de afaceri foarte discret – s-a gandit sa dezvolte casa parinteasca si sa o transforme intr-un hotel. „Casa avea doua atuuri: al zonei (aproape de Arcul de Triumf), o arie rezidentiala placuta, nu in una aglomerata si impersonala, de aici venind si ideea de a pastra numele hotelului din Franta, situat intre case private“, povesteste Cristian Penescu. Primul a aparut restaurantul, cu spatiu de cazare de sase camere in spate, iar pana in 2004 au urmat mai multe etape de extindere pana la varianta actuala, de 35 de camere, doua restaurante si patru sali de conferinte.

    Residence Oliviers a fost clasificat la patru stele, clasificare pe care Penescu o vizeaza pentru toate investitiile sale. Investitia se incadreaza undeva in jurul sumei de doua milioane de euro, conform standardelor hoteliere internationale, care evalueaza constructia unei camere de patru stele intre 60.000 si 80.000 de euro. Hotelul a generat insa de atunci venituri de aproximativ un milion de euro anual, avand in 2006 afaceri de 1,46 mil. euro, conform informatiilor Ministerului de Finante. Profitul insa a fost foarte mic (250.000 de euro), din cauza costurilor mari – personal numeros (aproape 40 de angajati, ceea ce inseamna peste un angajat la camera), retusuri dese, bucatarie pretentioasa -, dar mai ales din cauza investitiilor pe care Cristian Penescu le-a facut anul trecut. Investitii care au avut ca rezultat un nou hotel, Residence Cerisiers, cu 32 de camere, clasificat la patru stele lux, cu o investitie de 2,5 milioane de euro. „Cele doua hoteluri au in comun atat numele, inregistrat cu mari peripetii la OSIM (fiind vorba de un nume atat de des utilizat de dezvoltatorii imobiliari), precum si o identitate vizuala comuna, bazata pe reperele arhitecturii clasice, de Mic Paris“, afirma Cristian Penescu.

    Intre constructia celor doua hoteluri, Penescu a mai facut in 2004 un Residence, de data aceasta sub forma de club – restaurant, baza sportiva, plus cateva camere pentru cazare, intr-o zona mai departe de oras.

    Pentru acest an, Cristian Penescu nu spune la ce afaceri se asteapta, mai ales pentru ca abia a inceput operarea la Residence Cerisiers, hotelul dat in folosinta in acest an. Pentru anul viitor, spune insa ca afacerile Residence vor creste cu 12%. In primul rand datorita cresterii pietei, iar apoi pentru ca gradul de ocupare estimat pentru toate hotelurile va fi de 95% (in perioada noiembrie-decembrie 2007), grad de ocupare pe care spera sa il mentina si la anul, fata de media de 85% din anii anteriori. Dar nici pentru urmatorii ani nu va raporta profituri prea mari, deoarece are planuri sa se extinda in continuare, urmatorul hotel urmand a fi construit in 2009 aproape de Piata Victoriei.

  • Acasa la vecini

    Omul de afaceri Enrico Perini a inteles ca pentru a avea o firma cu adevarat puternica trebuie sa invete sa joace la nivel regional. Primele opt luni din 2007 i-au confirmat ideea: cifra de afaceri din cele trei piete de peste granita – Republica Moldova, Ucraina si Italia – a crescut cu 52%, ajungand la 178 de milioane de euro. Evolutia vanzarilor din afara granitelor s-a dovedit chiar mai rapida decat cea de pe piata interna: in Romania, afacerile grupului Romstal au inregistrat un plus de 47% fata de perioada corespunzatoare a anului anterior, iar previziunile pentru tot anul se refera la o crestere de 40%.

    Cresterea vanzarilor intervine oarecum natural, in conditiile in care se mareste si numarul punctelor de vanzare intr-un ritm chiar mai rapid decat cel din 2006. In primele opt luni ale anului, reteaua s-a marit cu 15 noi puncte de vanzare si doua depozite, toate deschise intre granitele tarii, urmand ca pana la sfarsitul anului sa fie inaugurate alte 2 filiale si 6 reprezentante in sistem de franciza. Anul trecut, Romstal a deschis 13 noi centre, dintre care sapte in Romania, trei in Ucraina, doua in Republica Moldova si unul in Italia.

    Implicat mai cu seama in extinderea grupului, omul de afaceri de origine italiana spune ca pentru a acoperi o zona cat mai larga ia in considerare toate variantele: deschiderea de noi francize, constructia sau cumpararea de noi puncte de vanzare. La nivel de regiune, interesul de extindere vizeaza acum Rusia, Bulgaria si Serbia, unde „cel tarziu in primul trimestru al anului 2008, activitatile grupului vor fi complet operative“, conform lui Perini.

    Enrico Perini spune ca deja sunt batute in cuie nu numai bugetele pentru anul viitor, ci pana in 2010, asa incat „fiecare manager sa vada care sunt tintele si sa vada ce poate face pentru a le sustine“. Grupul, ce numara nu mai putin de noua firme cu arii de activitate variate – de la productia de tevi sau comercializarea instalatiilor sanitare pana la vanzarea de masini si investitii imobiliare -, ar urma sa depaseasca pragul de un miliard de euro in 2012. Cifra de afaceri din acest an va depasi 430 de milioane de euro, conform propriilor estimari, dupa ce anul trecut a fost de 320 de milioane de euro.

    In cadrul grupului, vanzarile de obiecte sanitare, gresie si faianta au crescut cu circa 60% fata de perioada similara a anului trecut. Divizia de surse de incalzire a inregistrat cresteri ce depasesc media pietei (30%): vanzarile de microcentrale pe gaz au crescut cu 58%, iar cele de microcentrale electrice cu 34%.

    Pentru dezvoltarea diviziei de produse electrice, Romstal a semnat recent si un parteneriat cu grupul olandez Philips. „Avem opt magazine dedicate iluminatului si urmeaza sa mai deschidem inca trei sau patru“, declara Perini, care apreciaza ca vanzarile de produse electrice reprezinta intre 8 si 10% din cifra de afaceri a unui showroom. Vanzarile din acest an pentru divizia de electrice le-au depasit cu 70% pe cele de anul trecut, „dar si bazele de plecare sunt mai mici“.

    Din cele noua companii ale grupului Romstal, diviziile principale de activitate sunt trei: distributie auto, productie de tevi si distributia echipamentelor termo-hidro-sanitare (care aduce si cea mai mare parte din venituri). Pe segmentul de obiecte sanitare, unul din principalii concurenti este producatorul Mondial din Lugoj, detinut de grupul german Villeroy & Boch, care a avut anul trecut o cifra de afaceri de peste 32 de milioane de euro. Pe piata de obiecte sanitare concureaza cu Urbis sau Romceram Roman (preluat de polonezii de la Cernasit) si distribuitori precum Delta Distribution sau SSAB Impex. In segmentul articolelor termosanitare, Romstal rivalizeaza cu distribuitorul Merloni TermoSanitari Romania, care a vandut anul trecut de circa 25 de milioane de euro. Avand insa orizonturi de manevra mai largi decat concurenta, Romstal poate schimba oricand centrul de greutate, asa cum dimensiunea afacerilor nu se mai masoara acum doar in judete, ci si in tari.