Tag: carte

  • Cine mai are nevoie de căsătorie?

    De această dată, punctul de focus este căsătoria, o chestiune mult mai arzătoare decât ar părea la prima vedere. Asta dacă luăm în calcul tendinţa dramatică de scădere a vizitelor de cuplu la ofiţerul stării civile şi creşterea, la fel de îngrijorătoare, a vizitelor la judecător, în vederea divorţului. Ce e de făcut? Să ne întoarcem la amorul liber, să revenim la căsătoria din interes?

    Sprijinindu-se pe statistici la zi şi folosind drept cauţiune textele unor clasici al literaturii franceze (Maupassant, Mauriac sau Proust), autorul îşi desfăşoară întregul rafinament stilistic şi puterea de seducţie retorică ca să pledeze împotriva romantismului, principalul vinovat pentru eşecul angajării sentimentale.

    Pascal Bruckner, “Oare mai există căsătoria din dragoste?”, Editura Trei, Bucureşti, 2011

  • “Contorsionista”- opt povestiri despre iubire de O. Bobe

    Autorul a mărturisit că s-a gândit la această carte din 1995, dar naşterea volumului, care prezintă mai multe feţe ale iubirii, a durat 15 ani. Titlul cărţii este cel al primei povestiri din volum, care spune povestea unei fete care a crescut într-un circ. Pentru că soarta ei era să lucreze la circ, fata îşi descoperă un talent special, care promite să o facă vedetă.

    Poveştile de iubire din “Contorsionista” au titluri precum “Irina. I se duce un fir la ciorap”, “Nemuritorul” şi “Tandreţea felinelor mici”. Volumul a apărut la editura Humanitas.

  • Societăţile secrete: delir sau ameninţare reală?

    Omul nu a ajuns niciodată pe Lună. Faimoasa aselenizare din 20 iulie 1969 a fost filmată de Stanley Kubrick în studiourile în care a turnat “Odiseea spaţială 2001”. Cum de ce? Pentru ca americanii să câştige războiul cuceririlor ştiinţifice cu URSS. La începutul secolului trecut, Titanicul a fost scufundat de către iezuiţi, care urmăreau să pună mâna pe averea unuia dintre cei mai bogaţi oameni din lume, John Astor, care se afla la bord. Papa Ioan Paul I a fost asasinat de bancherii Vaticanului, în deplină înţelegere cu CIA şi cu Opus Dei; asta pentru că toţi acei oameni din culise aveau nevoie de un papă anticomunist. SIDA a fost o boală creată artificial de către medicii evrei într-un laborator al guvernului israelian, cu intenţia de a-i omorî pe negrii nord-americani şi pe homosexuali.

    Iată doar câteva exemple de teorii ale conspiraţiei, care au exercitat, de-a lungul vremii, o fascinaţie copleşitoare asupra omenirii. Cei bănuiţi că trag sforile au fost persoane influente, cu preocupări şi interese comune, care s-au grupat în ordine şi societăţi, încercând să conducă lumea din umbră sau să protejeze anumite cunoştinţe destinate doar iniţiaţilor. Mulţi sunt convinşi că aceste organizaţii încă există. Opus Dei, Clubul Bilderberg, Biserica Scientologică, Iluminati, Cavalerii Templieri, Ku Klux Klan, Cosa Nostra, francmasonii… sunt doar câteva dintre numele învăluite în mister, asociate cu puterea ocultă, pe care Michael Streeter, jurnalist de investigaţii cu un masterat în istorie, încearcă să ni le prezinte.

    Din Spania medievală în Los Angelesul modern, volumul său ne introduce în culisele unora dintre cele mai enigmatice credinţe şi instituţii, dezvăluindu-ne, dincolo de speculaţii, scopurile reale (uneori, extrem de îngrijorătoare) şi impactul enorm al organizaţiilor secrete asupra istoriei omenirii.

    Michael Streeter, “Istoria societăţilor secrete”, Editura Litera, Bucureşti, 2011

  • „Captivi” de Norman Manea, editura Polirom, ediţia a II-a

    de Mădălina Cerban

    Cenzurat la prima sa apariţie, “Captiv” e un elogiu absolut al învinsului. Într-un mod criptic, sunt evocate orori, suferinţe, crize, o lume nefericită, eşuată, tragică. Departe de ispitele evaziunii, romanul dezvoltă o incursiune psihologică într-un cadru social bine determinat – România anilor ’50. Povestea este inovatoare ca metodă, structurată în trei părţi – “Ea”, “Tu”, “Eu” -, fiecare scrisă în alt stil, dar pornind de la o sursă comună.

  • Unde şi cum mai locuiesc românii?

    În anii ’70-’80 ai veacului trecut, blocul (sau cum frumos îi spun francezii – HLM, adică locuinţă cu chirie moderată) comunist, proliferant şi invaziv, orwellian repetitiv şi lipsit de stil sau personalitate, a compromis pe termen lung, la noi, ideea de locuinţă colectivă. Programul dezvoltat în acei ani prin grija partidului oferea, e drept, rapid şi ieftin o casă valului uriaş de noi orăşeni, veniţi să întărească dezvoltarea industrială a ţării (marea obsesie a lui Ceauşescu).

    Rezultatul este ştiut: zeci de mii de blocuri cu arhitectură primitivă, exclusiv funcţională, au invadat, într-o primă fază, zonele periferice ale oraşelor şi le-au nivelat, găzduind milioane oameni ai muncii. Ulterior, acelaşi tip de clădiri s-a năpustit asupra centrului urban, desfigurând, de această dată, profilurile marilor oraşe. Cel mai afectat a fost, desigur, Bucureştiul, care a găzduit faraonicul proiect al Centrului Civic, care a însemnat nu doar distrugerea unor vechi cartiere, ci şi construirea pe înalt a unor blocuri cu desen neinspirat şi, oricum, incongruent în raport de vecinătăţi.

    Contrareacţia, în primii ani ce au urmat momentului 1989, a fost aproape îndreptăţită: o creştere necontrolată, malignă, a suburbiilor, cu case înşiruite, grupate în comunităţi opace, care dădeau iluzia tihnei rurale şi zgândăreau orgoliul noilor îmbogăţiţi de a avea propria “bătătură”.

    În anii din urmă, oamenii au început însă să redescopere calitatea locuirii în oraş, în clădiri cu mai multe niveluri, iar ceea ce i-a atras au fost tocmai proiectele flexibile, individualizate şi orientate către client, care le ofereau prilejul de a-şi afirma identitatea.

    Recentul album editat de Igloomedia descrie, în imagini şi texte elocvente, 19 astfel de proiecte (fie că se numesc imobile rezidenţiale, ansamblu de locuinţe sau imobile de apartamente), care recuperează şi reinterpretează inspirat un anumit tip de ţesut urban, sau pur şi simplu oferă, după cum spune Viorica Buică, coordonatoarea volumului, “alte repere de confort în raport cu blocul comunist”, sau propun “alternativele la standardizare”. Funcţionale, dar şi atractive, aceste creaţii aparţin unor arhitecţi tineri şi vestesc apariţia, în viitor, a unor spaţii comune mai ample, care ar putea redefini fundamentele locuirii urbane.

    “Locuinţe colective din România”, Editura Igloomedia, Bucureşti, 2011

  • Opere IV de Samuel Beckett – în librării

    Considerat unul dintre cei mai profunzi şi originali scriitori ai secolului al XX-lea, Samuel Beckett este laureatul premiului Nobel pentru literatură pe anul 1969. Volumul “Opere 4” reuneşte romanele “Cum e” (1961) şi “Mercier şi Camier” (1970), considerate a fi două dintre cele mai subtile experimente stilistice beckettiene. Având în centru cupluri de personaje complementare care le prefigurează pe acelea din piesele sale de teatru şi folosind procedee specifice dramaturgiei, fiecare dintre cele două romane explorează o dimensiune distinctă a voiajului: timpul sau spaţiul.

  • Aţi citit cartea cărţilor?

    Didactică de cele mai multe ori, avântat eseistică în anumite capitole, “Istoria…” lui Martin Lyons este o carte destinată unor largi categorii de public. Deci nu doar bibliofilor, iubitorilor înverşunaţi ai cărţii, ci şi tuturor acelora care doresc să afle, într-o manieră bine documentată şi într-un stil accesibil, care au fost avatarurile obiectului “carte”, pornind de la fâşiile de bambus antice din China, trecând prin papirusurile egiptene, tăbliţele de ceară greceşti, revoluţionarele codexuri (care au înlocuit decisiv sulurile de pergament) şi ajungând la ipostaza sa tipărită, post-Gutenberg, până în zilele noastre.

    Adică până în veacul XXI, când tradiţionalul obiect, devenit demult sinonim cu cultura (vezi expresia “om cu carte”) e pe cale să fie înlocuit cu Kindle, Nook sau alte e-readers confortabile, care pot stoca o bibliotecă întreagă şi care altoiesc pe textul scris toate avantajele calculatorului (de la mărirea corpului de literă la sistemul de search). Atâta doar că au nevoie de baterii şi sunt sensibile la viruşi, spre deosebire de buna şi bătrâna carte imprimată cu cerneală pe hârtie, şi legată cu aţă tipografică, clame sau lipită cu clei.

    O istorie exhaustivă, cu imagini rare (de la anluminuri la capodopere ale tiparului timpuriu, realizate de Gutenberg şi Aldus Manutius – cel de la care ne-a rămas termenul de aldine), admirabil reproduse şi paginate, care restituie întreaga putere şi magie a cărţii: “Cartea a fost întotdeauna, spune Martin Lyons, mai mult decât un dispozitiv folositor. Printre altele, poate fi un instrument pedagogic, o sursă de inspiraţie religioasă şi o operă de artă. A stat la baza a numeroase religii şi a fost o imensă sursă de putere politică. Creştinismul, iudaismul şi islamul – trei dintre marile religii ale lumii – s-au dezvoltat în jurul unor cărţi sacre.”

    E un alt fel de a spune că istoria cărţii este mai mult decât consemnarea evoluţiei unui obiect, şi că poate, de fapt, ilustra istoria culturii, a mentalităţilor dar şi, la modul generic, a umanităţii din ultimii 2.500 de ani.

    Martin Lyons, Istoria cărţilor, Editura Art, Bucureşti 2011

  • Dă Like! paginii de Facebook BUSINESS Magazin şi poţi câştiga zilnic cartea “Forţa Schimbării” de John Kotter

    Nu eşti prieten cu BUSINESS Magazin? Vizitează-ne PAGINA DE FACEBOOK aici!

    Campania se desfăşoară în perioada 17.01.2012-17.02.2012.

    Toţi câştigătorii sunt rugaţi să trimită datele de contact (nume, adresa, număr de telefon) pe adresa de e-mail redactia@businessmagazin.ro



    Lista câştigătorilor:

    Dana Moldovanu şi Cătălina Sora au câştigat în weekendul 28-29 ianuarie cartea “Forţa Schimbării”.

    Ana Tincu va primi cartea “Forţa Schimbării” de John Kotter.

    Alina Mocanu va primi cartea “Forţa Schimbării” de John Kotter.

    Eren Abdul este al şaselea câştigător al campaniei “Dă Like! paginii de Facebook BUSINESS Magazin”. El va primi cartea “Forţa Schimbării” de John Kotter.

    Dinu Frunza este al cincilea câştigător al campaniei “Dă Like! paginii de Facebook BUSINESS Magazin”. El va primi cartea “Forţa Schimbării” de John Kotter

    Vlad Muraru este al patrulea câştigător al campaniei “Dă Like! paginii de Facebook BUSINESS Magazin”. El va primi cartea “Forţa Schimbării” de John Kotter

    Ioana Lucaciu este a treia câştigătoare a campaniei “Dă Like! paginii de Facebook BUSINESS Magazin”. Ea va primi cartea “Forţa Schimbării” de John Kotter

    Scripcariu Catalin este al doilea câştigător al campaniei “Dă Like! paginii de Facebook BUSINESS Magazin”. El va primi cartea “Forţa Schimbării” de John Kotter

    Raluca Varga este prima câştigătoare a campaniei “Dă Like! paginii de Facebook BUSINESS Magazin”. Ea va primi cartea “Forţa Schimbării” de John Kotter


  • Misterele istoriei: memoriile lui Iulian Apostatul

    Cei doi foşti confidenţi ai împăratului îşi propun să facă publică o biografie a acestuia, pornind de la memoriile sale secrete. În paginile care urmează, devenim, prin intermediul acestor confesiuni apocrife, martorii direcţi ai gândurilor, proiectelor, pasiunilor, ezitărilor uneia dintre cele mai proeminente figuri ale Antichităţii romane.

    Nepot al Constantin cel Mare, crescut, deci, în spiritul religiei creştine, Iulian este însă atras de elenism şi încearcă să restaureze păgânismul, în detrimentul noii religii care cucerise Imperiul. Pornind de la destinul său de excepţie, Gore Vidal panoramează o întreagă epocă şi ne conduce de la Atena până pe malurile Rinului şi de la austerul palat din Luteţia până la fastuoasa curte din Constantinople.

    Gore Vidal, “Iulian”, Editura Polirom, Iaşi, 2011

  • Ce cred islamiştii despre occidentali

    După tragedia de la 11 septembrie 2001, a început să străbată în lung şi-n lat teritoriile cele mai violente ale planetei, străduindu-se priceapă mentalitatea islamică şi să se apropie firesc de problemele orientalilor. Cum? Într-o manieră insolită: dând cuvântul celor care nu-l au şi revendicând dreptul la lentoare şi la complexitate, refuzând graba, stereotipurile reportericeşti şi goana după scandal.

    Din Cecenia până Pakistan şi din Irak până în Afganistan, Anne Nivat a interogat sute de oameni simpli sau de războinici, de mullahi, mujahedini sau talibani, încercând să desluşească “cine se ascunde în spatele vălurilor şi bărbilor”. Şi a aflat cum ne gândesc ei, orientalii, pe noi, occidentalii, dincolo de armele, emisiunile TV, obiceiurile şi strălucitoarele noastre gadgeturi tehnologice.

    O privire inversată, care invită la dialog cultural, la convieţuire şi care ne poate scăpa de multe dintre spaimele noastre induse de o propagandă agresivă.

    Anne Nivat,”Islamiştii, cum ne văd ei pe noi”, Editura Corint, Bucureşti, 2011