BusinessMagazin

Tag: atragere

  • Doi români au transformat un joc financiar într-o platformă online de training a traderilor profesionişti

    Florin Grosu şi Florin Cioacă au transformat un joc financiar într-o platformă online de training şi testare a traderilor profesionişti, ce a câştigat atenţia incubatoarelor de afaceri din centre financiare renumite. Antreprenorii şi-au propus ca produsul lor să ajungă să fie folosit de cei mai mari jucători din industria finanţelor la nivel mondial şi să atragă fonduri de un milion de euro până la finalul anului.

    L-am întâlnit pe Florin Grosu şi pe Florin Cioacă, fondatorii Traderion, în perioada în care pregăteau unul dintre cele mai importante demersuri din activitatea lor – proiectul pilot pentru JP Morgan, prin care urma să prezinte reprezentanţilor băncii cu active de peste 2.000 de miliarde de dolari modul în care ar putea să îi ajute în activitate platforma creată de ei. Dacă traderii JP Morgan sunt inhouse, pentru partea de jocuri de trading şi pentru simulări ei apelează la firme de software. Traderion le-a câştigat atenţia prin simulatorul avansat, cu scenarii economice reale şi algoritmi de învăţare care permit personalizarea în timp real a planului de învăţare pentru fiecare trader în parte.

    „Totul este îmbrăcat într-un joc cu niveluri, cu trucuri şi recompense; în loc să fie o simulare opacă, îi ducem în direcţia unui joc serios, e ca şi cum ai pune un costum pe tine cu 90 de senzori şi, la fiecare stimul, reacţia îţi este monitorizată“, explică Florin Cioacă modul în care funcţionează platforma lor. Concret, aceasta este o platformă de management al talentului pentru traderii din departamentele de trezorerie ale băncilor. Platforma conţine şi un simulator al pieţei de capital, creat cu algoritmi de machine learning, ce permit celor care o folosesc, la fel ca într-un simulator de zbor, să se antreneze chiar şi după finalizarea programului de training la care au participat.

    Algoritmii respectivi generează, în baza unor scenarii reale create în funcţie de date istorice, volume, preţuri din piaţă sau comportamente ale jucătorilor, generând chiar şi noi bănci în platformă, care se comportă la fel ca în lumea reală. Traderului care se antrenează astfel i se construieşte un profil detaliat, în baza a 90 de indicatori diferiţi – pentru fiecare oră petrecută de el în platformă, aceasta colectează 150.000 de informaţii diferite, ce permit realizarea profilului. Sunt identificate astfel abilităţile de a face profit şi chiar şi comportamentul etic. Pe piaţă există şi alte platforme de training pentru traderi, însă ceea ce diferenţiează Traderion de restul sunt algoritmii de machine learning ce permit funcţionarea pe baza scenariilor ce imită viaţa reală, spun cei doi. 

    Investiţia iniţială în platformă a fost de 125.000 de dolari, dintre care 25.000 de dolari au fost fonduri primite în cadrul unui incubator din SUA, iar restul fonduri proprii. Investiţiei iniţiale i s-au adăugat 75.000 de euro primiţi de la incubatorul londonez Seedcamp. Traderion se adresează exclusiv clienţilor corporate sau instituţionali, şi nu traderilor din piaţa de retail, deşi antreprenorii spun că au primit solicitări de la persoane care credeau că sunt o platformă care angajează traderi. „A trebuit să le explicăm de fapt că noi suntem platforma de training a traderilor“, spune Florin Grosu. Modelul de business al Traderion presupune monetizarea prin plata de către instituţia ce i-a contractat a 500 de dolari pe lună pentru fiecare persoană antrenată pe platformă. Până acum, au atras în portofoliu clienţi precum Institutul Bancar Român, CEC, Raiffeisen, Intesa Sanpaolo Bank şi Citibank, dar şi universităţile de profil precum Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea Timişoara, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.

    În ce priveşte responsabilităţile antreprenorilor, Florin Grosu se axează pe zona de business development, iar Florin Cioacă pe program management. Cei doi spun că se completează, un motiv fiind şi formaţia profesională diferită. Florin Cioacă a absolvit Finanţe-Bănci în cadrul ASE. În liceu a fost olimpic la matermatică şi a studiat 11 ani de algoritmică, iar în timpul facultăţii a participat la un internship în trezoreria Citibank, unde, spune el, a avut şansa să fie într-o echipă „de fier“. Era un internship neplătit, însă petrecea acolo între 8 şi 10 ore. „La vremea aceea, trezoreria Citibank era extrem de activă, existau clienţi în permanenţă, iar internshipul acela m-a făcut să iubesc tradingul.“ Ulterior, a fost acceptat în postul de junior trader în cadrul Citibank, însă apoi toată echipa s-a mutat la Bancpost, în urma unui leveraged buyout.

  • Povestea hotelului deţinut de aceeaşi familie timp de peste 1300 de ani – GALERIE FOTO

    Nishiyama Onsen Keiunkan din prefecura Yamanashi, Japonia, este recunoscut drept cel mai vechi hotel din lume, care a servit, de-a lungul istoriei de peste 1300 de ani, samurai şi turişti moderni, informează atlasobscura.com

    Cum arată cel mai vechi hotel din lume – GALERIE FOTO

    Hotelul a fost stabilit în anul 705  de către unul dintre ajutoarele regelui Tenji şi este, si în prezent, o destinaţie de lux pentru cei doritori de tratament şi relaxare într-un cadru natural. Apele termale din zonă au atras vizitatori, artişti şi militari, din zonele apropiate ani de-a rândul. Printre clienţii hotelului s-au numărat şi samurai. Încă de la înfiinţare şi până în ziua de azi administrarea hotelului a fost în mâinile familiei fondatoare. Nu mai puţin de 52 de generaţii au condus hotelul până acum. Complexul Nishiyama Onsen Keiunkan este situat în Munţii Hayakama, în apropiere de Kyoto, şi are o arhitectură tradiţională, în care domină lemnul şi piatra.

    Între timp hotelul s-a extins, dar atmosfera a rămas aceeaşi. În momentul de faţă este atestat în Cartea Guiness a Recordurilor drept cel mai vechi hotel din lume, dar este pe cale să-şi dobândească şi titlul izvorul  de apă termală cu cel mai mare debit din lume, izvor ce produce peste 1000 de litri pe minut.

    VEZI CUM ARATA SI CEL MAI BUN HOTEL DIN LUME

  • Cronică: Concussion

    În urma autopsiei din 2002 a lui Mike Webster, un jucător de fotbal american, Omalu a descoperit că acesta suferea de afecţiunea numită encefalopatie traumatică cronică. Moartea lui Webster a venit ca urmare a unei lungi perioade în care jucătorul s-a luptat cu impedimente intelectuale şi de ordin cognitiv, depresie, consum de droguri şi tentative de suicid. Creierul lui Webster arăta normal în timpul autopsiei, dar Omalu a efectuat o serie de teste suplimentare şi de analize ale ţesutului, suspectând că fostul jucător al celor de la Pittsburgh Steelers ar fi suferit de aşa-numita demenţă pugilistică, afecţiune indusă de lovituri repetate la nivelul capului. Rezultatele au arătat un număr în exces de proteine tau în creierul lui Webster, acestea provocând schimbări bruşte de comportament şi alte simptome asemănătoare bolii Alzheimer.

    Alături de colegii săi din cadrul Departamentului de Patologie de la Universitatea din Pittsburgh, Omalu a publicat rezultatele cercetării sale în 2005 în revista Neurosurgery, într-un articol numit „Encefalopatia traumatică cronică la un jucător din NFL“. În anii ce au urmat, mai multe comisii aparţinând NFL au încercat să combată studiul, iar Omalu a continuat să publice diverse materiale pe aceeaşi temă. De-abia în anul 2009, la 7 ani de la descoperirea lui Omalu, Liga Profesionistă de Fotbal American a acceptat existenţa unei legături între traumele craniene suferite în timpul meciurilor şi encefalopatia traumatică cronică.

    Will Smith, la un moment dat cel mai profitabil actor de la Hollywood, revine pe marile ecrane cu genul de rol care îi pune în valoare calităţile actoriceşti, după cum a fost cazul în Seven Pounds sau Pursuit of Happyness. Chiar dacă nu aceste roluri, ci acelea din blockbustere i-au adus zecile de milioane de dolari din conturi, este o plăcere să îl vezi în filme care au ceva de spus.
    Smith a sperat chiar la un premiu Oscar pentru acest rol, dar Academia a găsit de cuviinţă că cele două nominalizări din trecut sunt suficiente.

    Concussion este regizat de Peter Landsman, acesta fiind doar al doilea lungmetraj al său după Parkland, iar scenariul este bazat pe articolul Game Brain, apărut în revista americană GQ. În rolurile principale îi regăsim pe Will Smith (Independence Day, Pursuit of Happyness, Men in Black), Alex Baldwin (The Departed, Beetlejuice, 30 Rock), Albert Brooks (Taxi Driver, Defending Your Life, Finding Nemo) şi Gugu Mbatha-Raw (Beyond the Lights, Jupiter Ascending, Belle).

    Landesman nu se aventurează în afara limitelor convenţionale ale dramei, dar acest lucru, susţinut de un scenariu bun şi de o distribuţie solidă, ajută la transmiterea corectă a mesajului. Ceea ce lipseşte însă filmului, într-o bună măsură, este un personaj negativ clar; pentru cei care nu cunosc povestea lui Omalu înainte de a intra în sala de cinematograf, determinarea acestuia poate părea pe alocuri inexplicabilă.

    Concussion este un film ce atinge un subiect delicat în Statele Unite, iar acest lucru nu pare să fi ajutat prea mult. Până acum, performanţele de box-office sunt sub aşteptări, chiar dacă acestea erau încă din start unele modeste. Rămâne însă interpretarea lui Smith, care îşi mai adaugă în palmares o victorie.
     

  • Îmbrăcăminte cu abonament

    Cândva etalonul suprem al bogăţiei unei femei era faptul că nu trebuia să poarte de două ori aceeaşi rochie. Astăzi însă, o nouă generaţie de potenţiali clienţi ai magazinelor de modă de lux este de părere că nu are rost să cumperi haine pe care să le ţii degeaba.

    Pentru ei, generaţia celor cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, a apărut soluţia închirierii de articole vestimentare, pe care unii dintre retailerii britanici se gândesc să o ofere pentru a-i atrage în magazinele lor, scrie The Independent. Clienţii ar putea astfel să plătească un abonament lunar care să le permită să poarte ce articole vestimentare doresc din colecţia retailerului.

    Modelul este parţial inspirat de cel implementat de unele hoteluri din Europa şi SUA, care le permit oaspeţilor să închirieze îmbrăcăminte şi accesorii pe durata şederii.

  • Iohannis: Regiunea Mării Negre trebuie să constituie o zonă de importanţă strategică pentru NATO

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la Munchen, că regiunea Mării Negre trebuie să constituie o zonă de importanţă strategică pentru NATO şi că România joacă un rol important în securizarea flancului estic al Alianţei.

    “(…) România joacă un rol important (pe flancul estic al NATO-n.r) şi doreşte să joace un rol important în securizarea zonei. De asemenea, am atras atenţia asupra importanţei Mării Negre şi a regiunii Mării Negre, care nu este importantă doar pentru noi, ci trebuie să fie importantă pentru întreaga regiune şi pentru NATO trebuie să constituie o zonă de importanţă strategică”, a declarat preşedintele într-o conferinţă de presă comună cu prim-ministrul landului Bavaria, Horst Seehofer.

    Aflat în vizită în Germania, preşedintele Klaus Iohannis participă la Conferinţa de securtitate de la Munchen, urmând să susţină în cursul serii de vineri un discurs despre viitorul NATO şi teme de securitate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vitaminizat de BNR, leul iese din iarnă mai puternic, cu un câştig de 1,4%, în schimb, Bursa a intrat într-o carantină prelungită, (minus 13%) din care nu va ieşi prea repede

    Leul, moneda naţională, este surpriza plăcută a lunii februarie, în urma aprecierii, atât faţă de euro, cât şi faţă de dolar.

    După ce a început anul la 4,52-4,54 lei pentru un euro, cursul a ajuns vineri la 4,4744 lei/euro, ceea ce înseamnă o apreciere de 1,4% pentru moneda naţională.

    Într-o lume în care dobânzile devin negative, ratele pozitive de dobândă pentru leu atrag investitori care încearcă să-şi plaseze lichidităţile oriunde ar primi ceva bani în plus şi nu „în minus”.

    Cu dobânzi pozitive pe toate palierele, începând de la piaţa interbancară, depozite, BNR şi titluri de stat, România pare să fie cel puţin pentru câteva zile, o Elveţie a Estului, unde poţi să îţi ţii banii fără griji.

    Luni, pe 8 februarie, un val masiv de intrări de capital a coborât cursul cu un procent de aproape 1% într-o singură zi.

    Probabil că BNR a cumpărat valută cu amândouă mâinile pentru a împiedica o scădere şi mai rapidă a cursului.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Femeia care-şi poate ţine respiraţia sub apă aproape 5 minute şi prinde peşte cu suliţa – GALERIE FOTO

    Kimi Werner, 35 de ani, îşi poate ţine respiraţia sub apă timp de 4 minute şi 45 de secunde, iar acest lucru îi permite să prindă tot felul de peşti în adâncurile oceanului doar cu o suliţă şi un cuţit, scrie Daily Mail.

    Werner chiar a reuşit să prindă un ton de 72 de kilograme. Ba mai mult, a izbutit să omoare o caracatiţă doar cu dinţii. “Atrag peştii la mine, îmi folosesc suliţa apoi cuţitul pentru a le curma suferinţa”, spune ea. 

  • Femeia care-şi poate ţine respiraţia sub apă aproape 5 minute şi prinde peşte cu suliţa – GALERIE FOTO

    Kimi Werner, 35 de ani, îşi poate ţine respiraţia sub apă timp de 4 minute şi 45 de secunde, iar acest lucru îi permite să prindă tot felul de peşti în adâncurile oceanului doar cu o suliţă şi un cuţit, scrie Daily Mail.

    Werner chiar a reuşit să prindă un ton de 72 de kilograme. Ba mai mult, a izbutit să omoare o caracatiţă doar cu dinţii. “Atrag peştii la mine, îmi folosesc suliţa apoi cuţitul pentru a le curma suferinţa”, spune ea. 

  • Anunţul de angajare care a şocat întreaga ţară: “Vreţi să plătiţi oamenii cu 2 bani! Penibil!”

    Angajaţii din România au reacţionat vehement în mediul online la auzul veştii că un radio din România angajează „editor” care ar urma să fie ”plătit cu 0,2 bani” pentru fiecare articol. Mai mult decât atât, pe lângă faptul că se oferă bani puţini pentru munca prestată, anunţul de angajare, care a devenit viral pe internet, conţine numeroase greşeli gramaticale, scriu cei de la Vocea Transilvaniei.

    „Vrei să câştigi nişte bani siguri adăugând articole (ştiri) pe site-ul nostru?”, este întrebarea care ar trebui să atragă cererile de angajare la anunţul postat pe internet. Însă modul în care se face plata i-a nemulţumit la culme pe mulţi dintre cei care au văzut oferta halucinantă.

    “Mai nou asa se face economie? Niciun jurnalist n-ar accepta sa lucreze vreodata pe 2 bani! Si trist este ca in cazul asta chiar vreti sa platiti oamenii cu 2 bani! PENIBIL!”, a comentat o clujeancă.

    “Nici macar corect gramatical nu ati putut sa scrieti! Inainte de a avea cerinte, incercati sa invatati sa scrieti!”, a scris o bucureşteancă.

    “Evident că nu ştiţi diferenţa dintre un redactor şi un editor. Şi nici diferenţa dintre fi şi fii. (Să fi serios)”, a completat un alt utilizator.

    Reporterul Vocea Transilvaniei a sunat la numărul afişat în anunţul de angajare cu pricina, însă până la ora redactării acestui material, nimeni nu a răspuns pentru a oferi detalii legate de job-ul care a provocat vâlvă pe internet. Reprezentanţii Radio Stil au putut fi contactaţi însă la alt număr de telefon postat pe site. Reporterul Vocea Transilvaniei s-a dat drept o persoană care doreşte locul de muncă oferit, iar la întrebarea „vi se pare normal cât oferiţi pentru munca prestată”, răspunsul primit a fost următorul:

    “Anunţul este real, nu glumim cu aşa ceva. Păi da, nu e o chestie cu care să te îmbogăţeşti din prima, e ceva din pasiune pentru noi, pentru cine mai doreşte să scrie, poate cineva care vrea să-şi plătească internetul din banii câştigaţi”, a spus un reprezentant Radio Stil România, cu sediul la Bucureşti.

    Anunţul a fost postat şi pe contul de Facebook al organizaţiei.

  • Investiţia de 100 mil. euro a turcilor de la Arcelik ar fi de fapt o mutare a capacităţilor din Rusia în România.

    orţa de muncă bine pregătită şi ieftină, poziţia geografică favorabilă şi stabilitatea geopolitică pot fi principalele avantaje ale României pentru a atrage noi investiţii în producţie, în pofida infrastructurii deficitare.

    Turcii de la Arcelik, proprietarul fabricii Arctic din Găeşti, se gândesc să mute pe piaţa locală producţia de maşini de spălat din Rusia, unde deţin o fabrică amplasată la circa două ore de Moscova, potrivit surselor ZF. Investiţia totală se ridică la peste 100 de milioane de euro, din care 37,5 mil. euro ar urma să fie ajutor de stat. Oficialii companiei nu au răspuns solicitării ZF privind acest proiect.

    Decizia construirii de la zero a unei fabrici de maşini în România vine în contextul geopolitic di­ficil actual. Conflictul dintre  dintre Turcia şi Rusia a escaladat în ultima perioadă, însă datează de la finalul lunii noiembrie când turcii au doborât un avion rusesc la graniţa cu Siria. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro