BusinessMagazin

Tag: trecere

  • Băsescu, despre pactul de coabitare: Treceţi-l la rămâne valabil!

     Şeful statului a mai spus că acordul de coabitare “a avut o valoare excepţională la început, a avut o valoare pentru UE şi pentru redarea încrederii că se va putea guverna USL-preşedinte”.

    Traian Băsescu a susţinut însă că, din păcate, “marţea neagră” a adus din nou actuala coaliţie şi implicit România în situaţia de a-şi pierde credibilitatea cu privire la funcţionarea statului de drept.

    “Probabil puţini politicieni din USL îşi imaginează ce şoc au produs în România şi în UE cu ceea ce au făcut în marţea neagră”, a adăugat preşedintele într-o emisiune la B1 TV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Punct de trecere a frontierei, deschis temporar între România şi Serbia, de sărbători

     Potrivit unui comunicat de presă, de sâmbătă, al Inspectoratului teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara, în perioada 24 decembrie – 15 ianuarie, între orele 10.00-18.00 (ora României) va fi deschis temporar punctul de trecere al frontierei Foeni (România) – Jasa Tomic (Serbia), cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

    Conform sursei citate, trecerea frontierei române spre Serbia se poate face în baza un document de călătorie valabil, carte de identitate sau paşaport. Posesorii buletinelor de identitate vechi nu pot folosi aceste acte la trecerea frontierei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Balanţa comercială cu produse agroalimentare a României a trecut pe plus, prima dată după 1989

     “Rezultatul pozitiv a fost obţinut pe fondul creşterii susţinute a exporturilor de produse agroalimentare, cu precădere în ţările terţe şi reprezintă o premieră în perioada postdecembristă, marcată anual de deficite comerciale rezultate din schimburile de produse agroalimentare”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.

    Importurile de produse agroalimentare aferente anului 2013 sunt mai mici, la nouă luni, decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului anterior, aceste fiind cifrate la 3,506 miliarde euro în timp ce exporturile sunt de 3,509 miliarde euro.

    România a exportat în primele nouă luni ale anului curent peste 8,1 milioane de tone de produse agroalimentare în ţările intra şi extracomunitare, în creştere cu peste 36% faţă de aceeaşi perioadă din 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a dus un manager român compania Gaz Sud de la pierderi la un profit de două milioane de euro

    CONTEXTUL: Pe piaţa de distribuţie a gazelor lupta grea nu se dă între cei doi mari competitori – E.ON Gaz România şi GDF SUEZ Energy România – care au în jur de 90% din piaţă, ci între cele circa 15 companii care îşi împart cele 8-10 procente rămase.

    DECIZIA: Eficientizarea activităţii Gaz Sud şi Grup Dezvoltare Reţele, trecerea managementului companiilor din zona tehnică într-o abordare bazată pe rezultate financiare, renegocierea contractelor, orientarea spre client şi spre rezultate.

    EFECTELE: De la pierderi şi rezultate EBITDA reduse, compania a ajuns la punctul de break-even şi o EBITDA de 2,1 milioane euro. Evoluţia pozitivă, spune managerul companiei, va continua.

    “ERA O COMPANIE FĂRĂ NERV, CARE PLUTEA ÎN DERIVĂ”, spune Bucşă. Situaţia se regăsea şi în rezultatele companiei, care înregistra în noiembrie 2012 o pierdere de 2 milioane de euro şi o EBITDA de 300.000 de euro. „A fost un an greu, în care a trebuit să o iau de jos, de la nivelurile inferioare de management, şi am avut nevoie de câteva luni pentru a putea începe să comunicăm, să ne stabilim aceleaşi ţinte. Mulţi, ingineri fiind, erau centraţi pe elemente tehnice, ca metri lineari sau cubi. Mie nu-mi spun nimic aceşti metri.A trebuit să facem trecerea de la metri la euro şi mii de euro, şi, foarte important, mii de euro încasaţi.” Iar „mii de euro încasaţi” sunt traduşi de Bucşă astfel: de la un nivel uzual al clienţilor care nu-şi plătesc facturile de 2-3%, care se regăseşte la companiile de distribuţie a gazelor din piaţă, Gaz Sud a ajuns la mai puţin de jumătate de procent, „şi încă mai lucrăm la asta”.

    ALTE MODIFICĂRI AU FOST ADUSE CONTRACTELOR. „Am schimbat furnizorii, am eliminat verigile intermediare, am mers direct la producători sau la companii financiare sănătoase, am renegociat, iar costurile la capitolele mari, cum sunt materialele de execuţie, au scăzut cu 5 – 35%. Toate contractele au înregistrat reduceri”, spune Bucşă. Chiar şi preţul gazelor a scăzut, „cu o diferenţă semnificativă”, adaugă şeful Gaz Sud. Programul de renegocieri continuă şi în prezent.

    „Apoi”, spune Bucşă, „a trebuit să ne orientăm către clienţi”. „În 2012 am mers pe ideea «să luăm mulţi clienţi, poate cu nişte promoţii». Am bătut recordul pe numărul de clienţi, dar banii nu prea se vedeau. Aşa că în 2013 am schimbat politica, inclusiv cea de încasări. Am renunţat la plăţile în rate, de exemplu, acum lucrăm numai cu avans şi plăţi la terminarea lucrărilor.”

    De la cei circa 20.000 de clienţi din 2011, în 2012 compania a adunat 2.500 de clienţi, iar în acest an alţi 1.300, care aduc bani mai mulţi decât cei din anul precedent. Pentru 2014 compania şi-a propus să aducă alţi circa 1.300 de clienţi.

    Aşa că în 2013 EBITDA a crescut la 2,1 milioane euro şi compania a trecut pe break-even. Rezultatele au fost mai bune decât ce s-a bugetat, mai ales că au fost obţinute într-un mediu reglementat, cu preţuri impuse de ANRE, au fost apreciate de acţionari şi au stat la baza deciziei de a achiziţiona Petrom Distribuţie Gaze, tranzacţie care a primit recent aprobarea autorităţilor şi, practic, s-a finalizat.

    PENTRU 2014 PROFITUL NET ESTIMAT ESTE DE CIRCA UN MILION DE EURO, iar EBITDA – de 3,1 milioane euro. „Nu sunt salturi mici şi nici uşoare şi trebuie să motivezi echipa, sunt lucruri care trebuie eficientizate.„ Rezultatele prezentate sunt valabile pentru Gaz Sud şi GDR; distribuţia de la Petrom, care îşi păstrează identitatea juridică, va însemna practic o dublare a afacerilor grupului de companii.

    „Cifrele lor sunt asemănătoare cu cele ale noastre, pornesc de undeva de jos, de la circa un milion minus, şi vor ajunge pe plus într-un an sau doi.„ Iar 2015, crede Bucşă, va fi un an bun, primul în care companiile din grup vor lucra integrat şi care va obţine un rezultat EBITDA de circa 7 milioane de euro. „În acest moment suntem pe locul 4 în piaţă, iar ţinta noastră este să ajungem pe locul 3.”

    GAZ SUD ŞI GRUP DEZVOLTARE REŢELE AU ACŢIONAR MAJORITAR COMPANIA LIGATNE, deţinută de fondul ceh de investiţii PPF Investments. Cele două firme au fost înfiinţate în 2001 şi au clienţi în zone limitrofe Bucureştiului şi în oraşe precum Roşiorii de Vede şi Siret. Alexandru Bucşă a venit de doi ani la conducerea Gaz Sud, după ce a trecut prin poziţii de conducere în Rompetrol şi în Oltchim.

  • Cele mai utile sfaturi de business antreprenori care au devenit milionari (GALERIE FOTO)

    Succesul este garantat atunci când ştii să cauţi sfaturi de la cei care sunt seniori în domeniu şi atunci când eşti suficient de inteligent ca să le asculţi şi apoi să le aplici.

  • Grupul media Tribune suprimă 700 de posturi la publicaţiile sale

     “Pe termen lung, vor avea loc mici reduceri în echipele editoriale”, dar “majoritatea posturilor suprimate” vor viza alte funcţii, precum cele comerciale şi cele din publicitate, a precizat directorul general al grupului, Peter Ligori, într-un interviu acordat pentru Los Angeles Times.

    Grupul Tribune, care a ieşit din faliment în 2012, după patru ani de restructurări, spune că reducerile de posturi, care vor fi făcute în ianuarie, vor trebui să crească eficienţa şi să uşureze tranziţia spre domeniul online.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua tinereţe a pantofilor Guban. Cum poate reînvia un brand românesc vechi de peste 50 de ani

    Am făcut un pariu cu fabrica timişoreană, pentru că Guban este o marcă românească puternică. Şi am constatat că preferinţele românilor tind să se întoarcă spre brandurile româneşti, după ce au avut acces la piaţa internaţională„, spune Marius Ion, administratorul firmei. Societatea a fost preluată de circa cinci ani de fondul de investiţii american New Century Holdings, reprezentat în România prin NCH Advisors, iar Marius Ion se ocupă împreună cu colegii săi de şapte companii cu activităţi industriale.

    „Cele şapte firme au specific de industrie grea, cu excepţia Guban, care este partea frumoasă a «pachetului»„, spune mai în glumă, mai în serios Marius Ion. Are 32 de ani, a terminat Managementul Înteprinderilor la Paris şi de aproape doi ani a fost recrutat de NCH Advisors. Şi până atunci lucrase tot în zona industrială, povesteşte el, dar în domeniul deşeurilor periculoase, şi s-a ocupat de proiecte în domeniul energiilor regenerabile.

    Pariul cu Guban s-a tradus într-o întreagă serie de schimbări majore, explică Ion. Distribuţia, de pildă, se făcea prin revânzători şi exclusiv în România. Anul trecut, 40.000 de perechi de pantofi au fost vândute în circa 140 de magazine din întreaga ţară. Or în momentul în care desfa-cerea se face exclusiv prin intermediul revânzătorilor, tot ei fac şi regulile. „Revânzătorul spune: «Eşti scump, nu-mi place, ia marfa înapoi, pe asta n-o plătesc».

    Întotdeauna lucrurile tind să se complice. Şi marjele sunt mici„, afirmă Marius Ion. Cifra de afaceri a Guban a ajuns anul trecut la 6,5 milioane de lei, cu o marjă de profit de până în 5%, iar previziunile pentru anul în curs se referă la o marjă care ar putea ajunge la 10%, cu o cifră de afaceri de 7,5 milioane de lei. „Rezultatele financiare, la fel ca în toate societăţile din grup, sunt pe trend crescător de trei ani„, precizează Ion.

    Pentru ca Guban să fie mai puţin dependentă de revânzători, administratorul a propus deschiderea de magazine proprii, iar de la idee până la inaugurarea primului spaţiu propriu, în Băneasa Shopping City, a trecut cam un an. Nu amenajarea a consumat mult timp, ci căutările, povesteşte el. Chiar lângă fabrica timişoreană, pe porţile căreia prima pereche de pantofi a ieşit în 1959, se află un spaţiu de vânzare, care va fi reamenajat anul viitor şi unde marfa „se vinde foarte bine, în jur de 10% din cifra de afaceri, având expuse în jur de 1.000 de modele„.

    Magazinul din Băneasa Shopping City are 82 mp, iar investiţia s-a plasat în jurul a 100.000 de euro, bani ce includ deopotrivă amenajarea şi stocul. „Ne aşteptăm să devină campion în termeni de vânzări„, spune Marius Ion, care precizează că acest lucru se traduce în rezultate echivalente cu „măcar zece procente din cifra de afaceri„.

    Este doar o estimare pe datele actuale, care însă ar putea să se schimbe mult, în cazul în care proiectele de export vor fi concretizate. Guban şi-a prezentat recent colecţiile în cadrul celui mai mare târg de încălţăminte, care se desfăşoară de două ori pe an la Milano, şi a înce-put deja colaborarea pentru magazine din Elveţia, Italia, Slovenia şi Nigeria. „Ne-au dat deja primele comenzi şi suntem în faza de reglare a contractelor pentru a putea începe livrările în primăvară.„

  • Tragedie în Egipt: Cel puţin 24 de morţi, într-o coliziune între un tren şi vehicule

     Trenul marfar a intrat în coliziune cu un camion şi un minibuz care transporta o familie care revenea de la o nuntă, a declarat şeful poliţiei pentru televiziunea de stat. Potrivit unor informaţii anterioare de televiziune, trenul a lovit trei vehicule, inclusiv un minibuz.

    Câteva zeci de ambulanţe au fost trimise la faţa locului pentru a transporta răniţii la mai multe spitale din capitală, a anunţat poliţia.

    Potrivit directorului Căilor Ferate egiptene Hussein Zakaria, cele două vehicule nu au respectat semnalele de avertisment şi nici barierele, încercând să traverseze calea ferată, iar trenul a venit cu viteză mare.

    “Autobuzul a accelerat pe trecerea la nivel cu calea ferată, potrivit primelor informaţii”, a declarat Zakaria pentru televiziune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cultura merge pe drum şi trece graniţa prin stomac

    ADRIANA SOHODOLEANU
    (CĂLĂTOR PASIONAT, GASTRONOM ÎN TRAINING ŞI ANTREPRENOR, PROPRIETAR AL BOUTIQUE-ULUI ONLINE DE DESERTURI ŞI CADOURI WWW.BISCUIT.RO )

    În oraşe, cultura venea pe via, intra pe cardo maximo, cotea pe decumanus şi de acolo intra în case prin apeducte şi băi, ingrediente din provincii de la celălalt capăt al imperiului, sclavi şi idei filosofice, discursuri şi obiecte domestice.

    Cu ajutorul drumurilor, provinciile erau polenizate încrucişat, ceea ce se întâmplă şi astăzi – cum este cazul micii provincii Limburg, din sudul Olandei, în care am ajuns pentru un weekend luna trecută. Stein este un sat olandez normal, poate puţin mai mare ca altele. Are 25.000 de locuitori, este preponderent rezidenţial şi deci foarte liniştit, locuitorii merg la brutărie şi concerte cu bicicleta, iar mallul a ars acum patru ani şi este în reconstrucţie. Nimic neobişnuit, până acum, pentru această parte de lume.

    Din punct de vedere culinar, Olanda nu oferă multe, însă poate părea paradoxal că opţiunile sunt nenumărate în ceea ce priveşte restaurantele etnice. Multitudinea etniilor imigrante strămutate în nordul european pe căi rutiere, maritime sau aeriene aduce la o aruncătură de băţ cam tot ce ţi-ai putea dori în materie gastronomică, de la restaurante de fine dining la take-away, all-you-can-eat şi lanţuri de supermarketuri asiatice pe mii de metri pătraţi.

    Graţie geografiei generoase – de ţară aflată la graniţa cu Belgia şi Germania –, oameni care nu ieşit vreodată din marele sat european sunt versaţi în meniurile japoneze şi particularităţile patiseriei franceze. Săteni olandezi care poate nu au mers vreodată cu avionul îşi prepară micul dejun pe pâine nemţească, pot avea scoici aburite în bere la prânz în Liege – doar 40 km mai departe, prilej să alimenteze la benzinăria de acolo (că e mai ieftin) – sau să mănânce sushi ori specialităţi indiene în satul vecin.

    Acelaşi lucru se întâmplă în zonele de confluenţă franceză-elveţiană-germanică. Ştiu familii care locuiesc în Franţa, lucrează în Elveţia, fac cumpărăturile în Germania, iar copiii trec graniţa cu bicicleta pentru a merge la şcoală.

    EUROPA PROVINCIALĂ ESTE MAI COSMOPOLITĂ DECÂT CAPITALELE UNOR STATE DIN ESTUL EUROPEAN, ORIENTAL SAU ÎNDEPĂRTAT.
    Geografia nu este însă singura responsabilă pentru această globalizare culinară şi nu numai. Drumurile sunt impecabile, indiferent că mergi prin sate sau treci graniţa, iar aceasta din urmă practic nu mai există. Acum eşti în Olanda, două clipiri mai târziu vezi deja semne de circulaţie în franceză şi flamandă, iar din Ungaria ajungi în Austria cu preţul câtorva ore.

    Uşurinţa şi rapiditatea contribuie decisiv. În definitiv şi noi am merge mai des la Istanbul sau Budapesta dacă nu ar trebui să o facem pe drumurile Bulgariei sau serpentinele de pe Dealul Negru. Şi mai e ceva – curiozitatea. Mobilitatea fizică este dublată de una a minţii şi a gustului. Poate are de-a face cu secolele de aventurare pe mare sau uscat şi spiritul cuceritor şi colonizator. Poate este ceva dezvoltat în urma evoluţiei economice şi edilitare – bugete familiale mai generoase şi infrastructură rutieră interorăşenească.

  • Băsescu: Se trece la crearea de taxe noi, care să hrănească sistemul bugetar, e greşit. Nu mărirea taxelor este soluţia

     Declaraţiile preşedintelui:

        În România ne-am obişnuit să privim către marii investitori, ei fiind cei care ar trebui să relanseze economia. Sursa garantată a creşterii economice poate fi întreprinzătorul autohton.

        Dacă vrem să avem o garanţie a creşterii economice, ea trebuie îndreptată ca speranţă şi ca sprijin către investitorul autohton. Nu ai nevoie de o multinaţională ca să dezvolţi producţia alimentară, bazele de tratament, să faci pârtii de schi, să dezvolţi multe alte activităţi utile.

        IMM-urile sunt cele către care trebuie să se îndrepte acţiunea politică de a le crea mediu favorabil pentru dezvoltare.
     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro