BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Cine a profitat si cine a pierdut din imobiliare

    “E foarte greu sa stai deoparte, cand toata lumea investeste,
    toata lumea se agita si in fiecare zi citesti in ziare despre noi
    proiecte imobiliare. Insa nu ne ieseau calculele si consider ca
    merit acest premiu fiindca am reusit sa stau deoparte cand toata
    lumea se arunca.” Acesta era, in urma cu sase luni, o parte din
    discursul lui Radu Merica de castigator al premiului special
    “Pretul corect pe metru patrat” din cadrul galei BUSINESS Magazin
    pentru Tineri Manageri de Top.


    Radu Merica, care a condus intre 2001 si 2005 holdingul omului
    de afaceri Ion }iriac, este de circa trei ani director general
    pentru Romania al ECE Projektmanagement, un grup care administreaza
    peste 100 de centre comerciale si a construit cladiri de birouri a
    caror suprafata e de aproape o treime din stocul total din
    Bucuresti. Cu toate acestea, ECE este in Romania doar unul dintre
    cei (foarte) multi, activitatea grupului german fiind redusa doar
    la coordonarea dezvoltarii centrului comercial Colosseum din zona
    de nord a Capitalei, a carui constructie nu a fost insa
    inceputa.

    “Nu am glumit cand am spus ca a fost mai bine ca am stat
    deoparte”, spune acum Merica, cu gandul la valul de proiecte
    amanate sau stopate definitiv. Criza economica si prabusirea pietei
    imobiliare i-a adus intr-o situatie paradoxala pe investitorii de
    profil care au avut o activitate redusa: desi au facut putine sau
    uneori nicio tranzactie semnificativa, nu si-au format un vast
    portofoliu de terenuri si nici nu au finalizat (numeroase)
    proiecte, pot fi considerati acum printre castigatori, sau macar
    printre cei ce sigur n-au pierdut – desigur, alaturi de cei care au
    dezvoltat si vandut deja proiecte, precum Avrig 35, BelRom, GTC
    Romania sau Conarg.

  • Proiectele imobiliare s-au blocat. Cine castiga si cine pierde?

    Undeva in zona Manastirii Casin din Capitala, intr-o casa veche,
    se afla biroul dezvoltatorului imobiliar Sigma Development, detinut
    de George Padure si un grup de investitori belgieni. Fostul primar
    al sectorului 1 si unul din primii primii oameni de afaceri locali,
    cunoscut ca fondator al afacerii cu comert de mobila Gepa, era in
    urma cu un an si jumatate foarte energic, gratie datorita
    planurilor pentru noul proiect rezidential lansat – aproximativ
    1.500 de apartamente in zona de nord a Bucurestiului. Acum are doar
    o atitudine linistita, spunand ca nu are regrete. “Am facut
    alimentatie publica, electrocasnice, mobila, export-import,
    politica, am vandut si hartie, dar nu cred ca voi mai face altceva
    in viata in afara de imobiliare.”

    Dezvoltatorul este doar unul din lista lunga a celor ce au
    platit zeci de milioane de euro pe terenuri unde trebuia sa fie
    dezvoltate ansambluri rezidentiale gigantice, malluri sau cladiri
    de birouri. Terenul pentru Sigma Residence & Gardens a costat
    circa 14 milioane de euro, dar proiectul este in acest moment
    stopat. “Nu facem nimic, stam si ne uitam. Ce sa faci intr-o
    perioada ca aceasta? Nici 2010 nu cred ca va fi mai bun.”


    Totusi, George Padure spune ca nu regreta investitia,
    considerand ca suma investita in teren este mica, din moment ce
    calculele ies in continuare chiar si cu scaderea preturilor la
    apartamentele. “Nu cred ca piata va mai fi ca in 2007, dar isi va
    reveni la un moment dat”, spera el. Deocamdata, Sigma a finalizat
    Metropolis Residence, un proiect cu 276 de apartamente, din care
    “mai sunt nevandute cateva” – potrivit informatiilor existente,
    numarul locuintelor aflate la vanzare este de cateva zeci.

    “Oricum sunt deja pe profit”, spune George Padure despre
    proiectul de 52 de milioane de euro, acesta fiind unul dintre
    motivele pentru care considera ca prabusirea pietei imobiliare l-a
    prins intr-o situatie buna. “Bine ca n-am mai cumparat terenuri.
    Ajunsesem la semnarea contractelor la inceputul primaverii din
    2008, erau terenuri in Brasov, Constanta si Cluj-Napoca, numai
    onorariile avocatilor au costat 15.000 de euro. Dar am decis
    impreuna cu partenerii mei sa nu mai cumparam.”

    Cititi restul articolului in versiunea tiparita a BUSINESS
    Magazin.

  • Batalia mall-urilor face primele victime

    Michael Israeli era foarte agitat saptamana trecuta. Agitat, dar
    fericit. “E aproape gata, are pereti, are tavan, e minunat sa stai
    in cladirea ta”, zicea directorul general si actionarul companiei
    dezvoltatoare a mallului Atrium Centers Arad. “Sincer, nu stiu ce
    s-a intamplat. Evident, am obtinut primii finantarea; am discutat
    cu acelasi retaileri ca si concurenta si totusi ne-au ales pe noi.
    Le-au placut mai mult designul si faptul ca aveam deschiderea mai
    mare la sosea.”

    Concurenta despre care vorbea Israeli este Africa Israel, care
    cumparase un teren alaturat, unde intentiona sa dezvolte de
    asemenea un mall. Cele doua proiecte alaturate erau despartite doar
    de o strada, cazul fiind emblematic pentru o piata cu doar cateva
    orase cu mai multe centre comerciale anuntate spre dezvoltare, doar
    in Arad fiind planificate sapte. Intre timp, numai parcul de retail
    Armonia Arad s-a finalizat anul trecut, iar Atrium Centers va fi
    primul mall terminat, cu inaugurarea programata pentru martie 2010.
    In rest, doar mallul Galleria ar putea fi deschis anul viitor,
    potrivit declaratiilor recente facute de reprezentantii
    dezvoltatorului Globe Trade Center, in timp ce celelalte proiecte
    au ramas pe hartie.



    “Mai aveam o saptamana si semnam contractul cu antreprenorul
    general de constructii. Negocierile cu banca finantatoare erau
    foarte avansate, dar aveam un procent de preinchiriere a spatiului
    de 20%”, isi aminteste Reuven Havar, country manager al AFI Europe,
    dezvoltatorul care planificase mallul alaturat Atrium Centers. La
    inceputul lui 2008, finantarea bancara pentru un proiect comercial
    se acorda in general la atingerea unui grad de preinchiriere de
    30%. “Dar concurenta a luat-o inainte, au semnat finantarea si apoi
    a venit criza”, spune el. Dupa aproape un an si jumatate, Atrium a
    finalizat structura mallului, in timp ce langa proiectul lor se
    afla doar terenul liber al celor de la AFI.

    Cursa dintre cele doua proiecte, in materie de cine
    preinchiriaza mai repede, cine obtine primul finantarea si in final
    cine termina primul – si poate singurul pe o perioada medie de
    timp, avand in vedere venirea crizei economice – este un exemplu
    foarte bun pentru situatiile din alte orase din tara, chiar daca
    acolo n-au fost inscrise in cursa doua proiecte alaturate. Noul
    context economic a facut ca doar un proiect sa obtina finantarea –
    in cele mai bune cazuri – dintr-o serie de doua, trei sau patru
    inscrise in cursa in acelasi oras, iar castigatorii dintr-un oras
    se numara printre pierzatorii din alt oras – cel putin
    deocamdata.

  • Tot mai multe proiecte rurale abandonate

    Din cauza crizei, numarul proiectelor de dezvoltare rurala
    depuse la Ministerul Agriculturii care nu au capacitate de
    cofinantare a crescut, in acest an, cu 30-50%, dupa cum a declarat
    secretarul de stat in Ministerul Agriculturii Liviu Harbuz, in
    cadrul conferintei Mediafax Talks about Romanian Agriculture.

    Mai multe pe www.gandul.info

  • Depozitele cu criza

    Inceputul lunii august a venit cu o schimbare profesionala pentru Vlad Radu Dumitrescu, care a ocupat in ultimii aproape doi ani functia de country manager al ProLogis, unul din cei mai mari dezvoltatori si proprietari de spatii logistice din lume. “Este adevarat, de la 1 august nu mai lucrez in cadrul companiei. Initial eram opt oameni si vor mai ramane doi”, a declarat Dumitrescu, fara a oferi amanunte privind argumentele restructurarii echipei.

    Potrivit informatiilor din industrie, ProLogis a decis stoparea planurilor de dezvoltare a unor noi spatii logistice, dupa ce a finalizat aproximativ 108.000 de metri patrati inchiriabili in proiectul ProLogis Park Bucharest A1, amplasat pe autostrada Bucuresti-Ploiesti. Dezvoltatorul ar fi trebuit, conform declaratiilor anterioare ale lui Dumitrescu, sa inceapa constructia unei noi faze din parcul logistic amplasat langa Bucuresti, care ar fi urmat sa aiba o suprafata inchiriabila de 45.000 de metri patrati – in total sunt prevazuti aproape 300.000 de metri patrati de spatii – si era in discutii pentru achizitionarea terenului necesar constructiei unui proiect similar in zona Aradului. Dumitrescu spune ca inca din toamna anului trecut s-a decis renuntarea la intentiile privind proiectul din vestul tarii si la cele legate de inceperea unei noi faze din ProLogis Park Bucharest A1. Suprafata actuala construita este inchiriata in procent de 100%.

    Situatia nu este singulara pe piata. Si echipa locala a Eyemaxx Real Estate s-a redus de la opt la trei angajati, printre cei plecati numarandu-se si Johannes Rudnay, directorul filialei locale. “In acest moment nu exista o cerere puternica pentru spatii logistice. In plus, obtinerea unei finantari este foarte dificila”, afirma Andre Hofer, CEO al Eyemaxx, cu privire la inghetarea planurilor de dezvoltare ale companiei. Eyemaxx a vandut la inceputul lunii mai participatiile de 50% detinute in doua proiecte logistice in Timisoara si Ploiesti, precum si alte trei terenuri, catre fostul sau partener, fondul austriac de investitii Immoeast. Andre Hofer spune ca nu stie in acest moment daca Eyemaxx va fi dezvoltatorul proiectelor preluate de Immoeast; intentiile companiei, care prevedeau inainte de venirea crizei investitii de 500 de milioane de euro in zece parcuri logistice, sunt incerte.

    Inghetarea planurilor de dezvoltare a fost vizibila pe parcursul primelor sase luni ale anului, cand in Bucuresti si imprejurimi s-au livrat doar 40.000 de metri patrati de spatii logistice, comparativ cu 350.000 in perioada similara a anului trecut, potrivit unui studiu realizat de catre Colliers International. Astfel, stocul total de spatii logistice din zona Capitalei a ajuns la 920.000 de metri patrati si rata de neocupare a urcat la sfarsitul primului semestru la 10%, fata de 4% la finalul lui 2008. Analistii companiei estimeaza ca in a doua jumatate a anului nu vor mai fi terminate proiecte, iar inceperea altora noi e incerta, in contextul dificultatii de a obtine finantare si al cererii care se manifesta cu predilectie pentru spatiile aproape sau deja finalizate.

     

  • Cum arata santierul celui mai scump mall din Romania

    O cupola care "s-ar putea sa fie cel mai mare dom din Europa, sau macar din regiune", un munte in miniatura, format deocamdata din mai multe stanci, un contur pe podeaua de gresie plina de materiale de constructii, care delimiteaza "albia" prin care va curge un rau, echipe ale chiriasilor care isi masoara spatiile contractate si incep amenajarile, mult praf si agitatie din plin – astfel ar putea fi descrisa o zi de lucru pe santierul AFI Palace Cotroceni Mega Mall – denumit initial Cotroceni Park – proiect care va atrage, pana la finalizare, o investitie de peste 300 de milioane de euro – cea mai mare de pe plan local.

    "Avem pe santier 1.500 de muncitori care lucreaza 14 – 16 ore pe zi. Faptul ca nu lucreaza 24 de ore din 24 de ore poate fi un lucru bun, arata ca nu sunt sub presiune", spune Reuven Havar, country manager al dezvoltatorului proiectului. Potrivit acestuia, inaugurarea centrului, stabilita pentru 23 septembrie, ar putea fi intarziata "in cel mai rau caz cu cateva zile".

    Proiectul urmeaza sa aiba o suprafata inchiriabila de circa 76.000 de metri patrati, principalii chiriasi ai proiectului urmand sa fie hipermarketul Real, Inditex (proprietarul Zara), C&A, printre punctele de atractie ale centrului comercial urmand sa se numere si cele 20 de sali de cinematograf, sala de proiectie IMAX, patinoarul, precum si raul, cascada si muntele, toate urmand sa se regaseasca sub cupola de sticla.

    "Aproximativ 100 de chiriasi si-au preluat spatiile iar alti 100 sunt in proces de preluare. Din 90% suprafata inchiriata, doar 3,5% dintre cei care au semnat contracte s-au retras, din diferite motive. Nu este un procent dramatic, incat sa ne afecteze activitate, si chiar ma surprinde ca nu a fost mai mare", spune Havar legat de faptul ca tot mai multi chiriasi din centrele comerciale locale renunta la spatiile contractate, pe fondul lipsei de lichiditati financiare necesare amenejarilor.

    Finalizarea AFI Palace Cotroceni Mega Mall va face ca in zona sa existe cea mai mare concurenta din Bucuresti intre centre comerciale, avand in vedere recent inauguratul Militari Shopping Center, centrul comercial Plaza Romania finalizat de Anchor Grup in 2005, dar si galeriile comerciale si hipermarketurile detinute de Carrefour si Cora, care se afla in top in retelele mondiale ale retailerilor in ceea ce priveste vanzarile anuale.

    Reprezentantul AFI Europe admite ca vizitatorii vor cumpara poate mai putin decat inainte de instaurarea crizei economice, avand incredere insa in succesul centrului comercial a carui dezvoltare o supervizeaza. "Imi respect si admir concurenta. Avem insa avantajele noaste, o suprafata foarte mare, un mix de chiriasi care nu se regaseste in alte parti si o componenta de distractii si petrecere a timpului liber foarte mare", argumenteaza Havar.

    AFI Palace Cotroceni Mega Mall este primul proiect local al dezvoltatorului, care a mai anuntat intentii de dezvoltare a unor centre comerciale in Arad si Ploiesti, dar si pe fosta platforma Laromet, aceste proiecte fiind blocate in noul context economic. Agentii de inchiriere a AFI Palace Cotroceni Mega Mall sunt Cushman & Wakefield si Jones Lang LaSalle.

    Proiectul ar urma sa fie ultimul centru comercial de mari dimensiuni care se va finaliza pe termen scurt in Bucuresti, alaturi de Sun Plaza, din partea de sud a Capitalei, programat spre inaugurare tot in aceasta toamna.

     

  • Pe urma proiectelor de alta data – GALERIE FOTO

    Lui Radu Enache, proprietarul lantului hotelier Continental, ii este frica. Nu atat de perioada dificila care l-a impins la masuri aproape disperate, cum ar fi sa lase mana libera receptionerelor sa negocieze tarifele de cazare. Ii este mult mai frica de cursul valutar instabil si de deciziile guvernantilor, de fluctuatia taxelor sau de strategia inexistenta a nou-reinfiint atului Minister de Turism. “Cum pot eu sa dau drumul constructiei hotelului de la Timisoara, unde am finantarea pregatita si am lungit discutiile cu constructorul cat sa mai castig timp, cand ei poate imi pregatesc un euro de 4,8 lei?”, se intreaba Radu Enache. Cu toate ca este speriat de contextul economic, omul de afaceri a decis totusi sa se apuce de constructiile pe care le avea in plan pentru acest an, desi probleme inca exista: “Pentru moment avem finantarile asigurate si mergem spre optimizarea finantarilor mai scumpe luate mai de demult; din cauza acestora insa, nu suntem 100% acoperiti ca resurse financiare si avem un deficit bugetar de 12% fata de anul trecut”.

    Proprietarul Continental Hotels spune ca va incerca sa rezolve aceasta problema printr-o majorare de capital, care va avea loc in urmatoarele luni. Tot pentru a avea mai multe resurse financiare pentru investitii, omul de afaceri a decis sa vanda in contract de sale&lease back hotelul Hello din capitala, dat in folosinta anul trecut, care a fost evaluat la 18 milioane de euro. Tot in urmatoarele luni, Enache spera ce e mai rau de la aceasta criza economica: “Sper sa se intample ce este mai rau in primul semestru, pentru ca din al doilea sa incepem revenirea”. Pana atunci, Radu Enache spune ca totusi a decis sa inceapa constructiile; in fond, admite ca nu poate tine banii blocati mult timp, plus ca vrea sa profite de faptul ca “materialele de constructie si manopera sunt considerabil mai ieftine”. Asadar, in acest an, Radu Enache spune ca va incepe doua proiecte, la Timisoara si la Bucuresti.

    Cele doua proiecte au in comun conceptul de structura hoteliera integrata (mai multe tipuri de hotel intr-un singur ansamblu arhitectonic), concept pentru care Radu Enache a batut anul trecut palma cu fondul de investitii ceh PPF odata cu vanzarea a 30% din afacerea Continental Hotels (tranzactia a avut loc in vara anului 2008 si a fost evaluata la 30 de milioane de euro). Primul proiect pe care Enache spune ca il va incepe este cel din Timisoara – care include un hotel Continental Forum (cu 120 de camere), un hotel Ibis (174 de camere) si un centru de conferinte care va putea acomoda evenimente de 1.500 de persoane. Celalalt proiect, din Bucuresti, sau “Marasesti numarul 2”, cum ii place lui Radu Enache sa il numeasca, este tot un proiect integrat: hotel Continental Forum de 200 de camere, Ibis de 150 de camere si centru de conferinte cu o capacitate de 2.000 de persoane. In total, cele doua proiecte au nevoie de 65 de milioane de euro investitii, dar Radu Enache spera ca va iesi putin mai ieftin datorita costurilor mai mici cu constructia.

    Aceste prime doua investitii sunt parte din planul definit anul trecut cu PPF, plan care include constructia pana in 2011 a 25 de hoteluri cu o investitie de 150 de milioane de euro. Conform acestui plan, Continental Hotels ar trebui ca in 2011 sa aiba 3.700 de camere. In acest scop, inca din 2007, grupul a achizitionat terenuri centrale in orasele mari din tara, investind aproximativ 12 milioane de euro, pentru a dezvolta peste tot conceptul cu cel putin doua hoteluri si un centru de conferinte: la Arad (5.200 de metri patrati), Cluj (5.600 de metri patrati) si Iasi (10.000 de metri patrati). Dincolo de proiectele integrate, in 2008 Continental a finalizat investitiile de 32 milioane de euro pe care le avea in plan din 2007: hotelul Hello din Bucuresti (primul hotel de doua stele al retelei), hotelul Ibis de la Sibiu (196 de camere) si mult asteptatul Continental de pe Calea Victoriei (60 de camere, boutique), care a stat inchis din ianuarie 2006 pana anul trecut in asteptarea autorizatiei de renovare. Ultimele doua sunt investitii pe care Continental Hotels le va inaugura in august 2009 si vor marca doua evenimente importante: revenirea brandului Continental pe piata bucuresteana si transformarea lui Radu Enache in cel mai important hotelier din Sibiu (impreuna cu Continental Forum, inaugurat in 2007, omul de afaceri va detine in Sibiu 330 de camere). Planurile Continental Hotels, atat cele realizate deja, cat si cele care urmeaza, sunt printre putinele proiecte de care se mai aude pentru acest an pe piata hoteliera. Combinatia dintre criza financiara si faptul ca, in special in capitala, piata se apropie de saturatie face ca apetitul pentru proiecte hoteliere sa fie destul de redus.

  • Top BM: Cele mai inalte proiecte imobiliare din Capitala (GALERIE FOTO)

    Traieste deasupra tuturor”, “descopera un oras intreg la picioarele tale” sau “atat de aproape de agitatia orasului si totusi intr-o oaza de liniste”. Doar cateva dintre sloganurile cu care dezvoltatorii au incercat sa atraga clienti pentru cumpararea unei locuinte la etajul 18, 20 sau chiar 24. Dupa mai multi ani in care suprematia in randul proiectelor de turnuri a fost detinuta de cladirile de birouri – anul trecut a fost finalizat Tower Center International, cu 25 de etaje – sau de vechiul hotel Intercontinental, 2009 va aduce finalizarea primelor turnuri de locuinte, cele mai inalte cu 24 de etaje.

    “Am pastrat etajul 24, insa am vandut toate locuintele de la 23. Clientii cumpara si la etajele superioare, am avut cazuri in care s-au razgandit, alegand in loc de etajul 8 etajul 14. Am urcat, au vazut privelistea si si-au schimbat optiunea”, spune Rodica Ciachiris, director de vanzari si marketing al dezvoltatorul Romfelt Real Estate, care va finaliza in septembrie un proiect cu peste 616 apartamente, una dintre cladiri urmand sa aiba 24 de etaje. Pana atunci ar trebui predata si prima faza din Asmita Gardens, proiect care include cladiri cu o inaltime similara.

    Turnurile de locuinte vor detine de altfel primatul in materie de livrari anul acesta, desi segmentul cladirilor de birouri urmeaza totusi sa marcheze terminarea a doua proiecte cu cate 18 etaje fiecare (City Gate in Piata Presei Libere si Euro Tower in zona Floreasca). Aceasta este si una dintre deosebirile de baza dintre cladirile de birouri inalte si cele rezidentiale de aceeasi talie: cu cat terenul achizitionat este amplasat intr-o zona mai centrala sau mai de nord, dezvoltatorul va fi mai inclinat sa dezvolte spatii de birouri.

    In afara de cele doua proiecte rezidentiale mentionate, in acest an urmeaza sa fie gata si cladirile din Monaco Towers, cu cate 20 de etaje fiecare. “Etajele inferioare atrag in general un cumparator traditionalist, cu o varsta medie sau o familie cu copii. Ultimele etaje atrag in schimb cumparatorii tineri, cosmopoliti, care doresc sa traiasca la inaltime”, sustin reprezentantii DTZ Echinox, agentul exclusiv de vanzare al Monaco Towers.

    Asmita Gardens, Romfelt Plaza si Monaco Towers vor ramane cele mai inalte blocuri de locuinte pentru o perioada de cel putin un an, potrivit graficelor actuale de executie ale proiectelor din Bucuresti. Avand in vedere ritmul lent al vanzarilor din ultima jumatate de an, potentialii doritori au sanse sa gaseasca aici oferte la etajele superioare. Care sunt insa avantajele unei locuinte amplasate la inaltime? “Nivelul zgomotului este mult mai redus, aproape inexistent. Nu aveti nici praf si beneficiati de o priveliste minunata”, lauda oferta reprezentantul Romfelt.

    Potentialii cumparatori trebuie sa tina cont ca o locuinta situata la unul din ultimele etaje este in general – nu intotdeauna insa – mai scumpa decat una aflata mai aproape de sol. “Piata imobiliara este de abia in formare, inca nu sunt niste reguli si cutume. In strainatate, cu cat te ridici mai sus, cu atat esti intr-o pozitie mai placuta. Iar preturile sunt mai mari”, afirma Rodica Ciachiris.

    Turnurile de locuinte nu vor ramane insa cele mai inalte cladiri din Capitala. Primii zgarie-nori locali ar trebui sa fie reprezentati de cladirile de birouri care se dezvolta in zona Barbu Vacarescu, zona care a atras doua proiecte gigantice, cu cate 36 de etaje fiecare. Efectele crizei financiare s-au facut insa resimtite, astfel incat data de finalizare estimata a fost fie impinsa in viitor cu cateva luni, fie a devenit incerta, iar proiectele au fost puse la sertar pana la venirea unor vremuri mai bune in special in ceea ce priveste finantarile.

    Astfel, dezvoltarea Cefin Barbu Vacarescu a fost oprita momentan. Stefano Albarosa, CEO al dezvoltatorului, a declarat la momentul anuntului ca decizia a fost luata ca urmare a conditiilor solicitate de catre banci pentru acordarea unui imprumut, dobanzile fiind de asemenea considerate prea ridicate. Al doilea zgarie-nori de pe Barbu Vacarescu, proiectul Raiffeisen Evolution, va fi gata la inceputul lui 2012, potrivit datelor furnizate de catre CBRE Eurisko, agent co-exclusiv de inchiriere al cladirii. Sky Tower ar urma sa fie o componenta a Floreasca City, un proiect mixt ce va include si un centru comercial – Promenada Mall – si va necesita investitii estimate initial la 250 de milioane de euro.

    Nu la fel de certe sunt in acest moment planurile omului de afaceri George Copos, care anuntase un turn de 27 de etaje, sau ale Plaza Centers, care va dezvolta pe locul fostei Case Radio un proiect gigant, cu cele mai inalte cladiri din Bucuresti, potrivit planurilor actuale. Daca proiectul israelienilor de la Plaza Centers a intampinat dificultati in obtinerea autorizatiilor de constructie, pas facut recent, Ana Tower a fost suspendat pe un termen nedefinit.

    Un alt proiect gigant anuntat spre dezvoltare in urmatoarea perioada este Smart City, dezvoltat printr-un parteneriat intre Immorent, parte a grupului Erste, Rompetrol si Dinu Patriciu. Proiectul urmeaza sa aiba 150.000 de metri patrati, iar investitia estimata in acest moment se ridica la 300 de milioane de euro. Smart City va fi un proiect mixt, avand planificate spatii de birouri, spatii rezidentiale si un turn cu o inaltime de 110 metri, ce va gazdui noul sediu al Rompetrol. Materializarea pe rand a tuturor acestor planuri ar urma sa duca pe termen mediu la un clasament real al celor mai inalte zece cladiri din Capitala, tinand cont ca la sfarsitul acestui an, din toate proiectele enumerate in topul de mai sus ar urma sa fie realizate abia patru proiecte.

  • Per Akerberg, Enea: Incepem sa livram proiecte mixte din Romania

    “Este un model nou de business pe care noi il numim
    ,
    , mai exact, combinam resursele din Romania cu cele din Suedia pentru proiectele globale pe care le dezvoltam”, spune Per Akerberg, care a fost numit presedinte si director executiv al Enea la inceputul acestei luni. Managerul, care a venit la Enea in 2004 pentru a coordona divizia Embedded Technology, va prelua propriu-zis conducerea companiei suedeze din 27 martie, dupa mai bine de doi ani in care a ocupat functia de director de operatiuni.

    Astfel, Romania ocupa de anul acesta un loc important in strategia producatorului de software Enea intrucat, dincolo de activitatile de cercetare si dezvoltare si de proiectele pe care le desfasoara pentru clientii in majoritate straini, Enea Romania va incepe sa colaboreze cu echipa din Suedia pentru proiectele globale. “Romania este un atuu pentru Enea, industria software bine dezvoltata, forta de munca specializata sau pozitionarea geografica a tarii fiind numai cateva dintre motivele pentru care vrem sa ne dezvoltam puternic aici”, explica Akerberg, amintind de asemenea planurile companiei de a deschide inca un birou la Iasi in al treilea trimestru al acestui an, in urma unei investitii mai mici de jumatate de milion de euro, aferenta costurilor de amenajare si cheltuielilor de management pentru un an.

    In ce priveste vanzarile, compania suedeza estimeaza afaceri de peste 7 milioane de euro in Romania anul acesta, din care aproximativ 10% va fi profit net. “Asteptarile de crestere sunt destul de mari, de 56% fata de 2008, cand am avut o cifra de afaceri de 4,6 milioane de euro si o crestere de 26,5% fata de anul precedent”, spune Bogdan Putinica, directorul executiv al Enea Romania. Un buget care, cel putin in prima faza, a parut greu de realizat in conditiile in care unii dintre clientii companiei au inceput sa resimta problemele economice mondiale si sa demareze procese de restructurare, insa, a devenit realizabil odata cu cresterea numarului de clienti. Enea Romania numara in prezent 22 de clienti, in crestere de la aproximativ 12, cati avea in aceeasi perioada a anului trecut. “Pana acum, semnam doua contracte pe trimestru, dar in ultima vreme, avem tot atatea intr-o luna”, explica Putinica, piata americana, dar si cea asiatica, urmand sa fie anul acesta doua motoare puternice de crestere, pe langa Europa, unde compania si-a concentrat deja activitatile anul trecut.

    Pentru a putea realiza aceste proiecte si obtine cresterea bugetata a afacerilor, compania are in plan sa extinda echipa formata din 143 de angajati, din care peste 120 sunt ingineri, cu aproximativ 35% anul acesta. Din cei 50 de oameni pe care trebuie sa-i recruteze, dublu fata de nivelul din 2008, Enea Romania a angajat deja 10, potrivit directorului executiv. Totodata, in termen de cateva luni, compania urmeaza sa se mute intr-un nou sediu, pe masura ce spatiul actual va deveni neincapator pentru numarul in crestere al angajatilor.

    “Nu spun ca Enea nu este afectata de criza economica mondiala, din moment ce clientii nostrii, majoritatea mari companii din industria telecom, se confrunta cu propriile probleme care se rasfrang asupra noastra, dar atat timp cat avem lichiditati si nu ne trebuie imprumuturi, putem merge inainte cu planurile de crestere, inclusiv in Romania”, conchide Per Akerberg.

    Enea, fosta IP Devel

    •  2000 Bogdan Putinica si Daniel Bogdan, doi antreprenori romani, infiinteaza compania producatoare de software IP Devel
    •  2006 Adecco cumpara 76% din IP Devel pentru o suma estimata in piata la 7 milioane de euro
    •  2008 Enea plateste 3,2 milioane de euro pentru a achizitiona integral IP Devel, trandformand compania in Enea Romania

    Cresteri duble

    In ultimii trei ani, actuala Enea Romania si-a dublat cresterea inregistrata de cifra de afaceri, pentru anul acesta fiind in plan un avans de 56%.

    An
    Cifra de afaceri (mil. lei)
    Profit net (mil. lei)
    2009*
    27
    2,7
    2008
    17
    2,2
    2007
    13,4
    1,3
    2006
    11,6
    1,5
    2005
    6
    -0,4

    *estimare
    Sursa: compania, Ministerul Finantelor Publice
     

  • Sonae Sierra a trecut pe pierderi in 2008

    "Aceasta variatie inregistrata in profitele nete este in principal determinata de profitele nete indirecte care au fost grav afectate de cresterile succesive din piata beneficiilor capitalizate din Europa, in particular in Portugalia si Spania", se arata intr-un comunicat al companiei.

     

    Venitul direct total provenit din investitii a crescut cu 35.5 milioane de euro sau 13% in decursul anului trecut, de la 279.9 milioane de euro la 315.2 milioane de euro, ca urmare a achizitiilor facute in 2007 si a inaugurarilor de centre comerciale din ultimii doi ani.

     

    "Profitul net direct Sonae Sierra a atins suma de 67.8 milioane de euro comparat cu 86.3 milioane de euro in 2007. Aceasta reducere este explicata de cresterea in costurile financiare nete, care instaleaza imbunatatirile in profitul net operational (care a crescut de la 55.2% anul trecut la 57.1% in 2008)", se mai spune in comunicatul companiei.

     

    Cel mai mare schimb in cadrul rezultatelor companiei a intervenit la nivelul rezultatelor indirecte, unde sunt inregistrate variatiile valorii de piata a proprietatilor. La sfarsitul anului 2008, in acest sector compania a inregistrat o pierdere de 265.9 milioane de euro, in timp ce in aceeasi perioada a anului 2007 a inregistrat un castig de 213.8 milioane de euro.

     

    Astfel, pierderea consolidata din 2008 a fost determinata de scaderea activelor detinute si de marirea provizioanelor de risc in ceea ce priveste proiectele pe care Sonae Sierra le dezvolta la Craiova si Ploiesti.

     

    Profitul net operational (EBITDA) al companiei a crescut cu 16% anul trecut, la 179,8 milioane de euro in timp ce valoarea portofoliului detinut de catre Sonae Sierra a scazut cu 203 mil. euro, la 4,29 miliarde de euro.

     

    Sonae Sierra are in derulare trei proiecte pe plan local, in Bucuresti (ParkLake Plaza), Craiova si Ploiesti, investitii estimate la circa 900 milioane euro. Datele de inaugurare a acestor centre comerciale a fost revizuit recent, cu circa un an de zile in plus, ca urmare a dificultatilor de pe piata financiara. Compania a intrat pe piata romaneasca in 2007, prin achizitia River Mall din Ramnicu Valcea.

     

    Sonae Sierra este unul din cei mai mari dezvoltatori, proprietari si administratori de centre comerciale din lume, cu un portofoliu propriu de 50 de centre comerciale, amplasate in sapte tari.