BusinessMagazin

Tag: profit

  • Dimineaţa pune 100 de lei, seara pleacă acasă cu 200. Cum face Eduard, din Sighetu Marmaţiei, profit de sută la sută în doar 12 ore. Şi nu e singurul „investitor”

    Eduard şi Ţache sunt printre cei câteva mii de români care fac bani uşor dintr-o afacere pe care autorităţile o ştiu, dar o tolerează.

    Vedeţi, mai jos, un reportaj cu camera ascunsă din România clandestină, realizat la Sighetu Marmaţiei. O afacere cu profit de 100 la sută, la care recurg mulţi români, chiar în vecinătatea autorităţilor. De fapt, poliţia pare a tolera aceste activităţi, chiar dacă susţine că „vina” aparţine cetăţenilor: „Cu siguranţă, nu avem o astfel de înţelegere. Avem însă o problemă: atitudinea civică a cetăţenilor, care lipseşte de cele mai multe ori”. Într-adevăr, oamenii obişnuiţi nu par deranjaţi de practicile lui Eduard, pentru că în final „toată lumea câştigă”. În realitate, pierdem cu toţii. Mult, enorm:

    CEA MAI BĂNOASĂ AFACERE PENTRU CEI CARE VOR SĂ FACĂ BANII UŞOR: PROFIT DE 100 LA SUTĂ ZILNIC!

  • Îşi obligă angajaţii să citească şi să refuze bacşişul. Astfel şi-a triplat afacerile un proprietar de restaurant

    În cadrul Bar Marco, un restaurant din Pittsburg, Statele Unite ale Americii, lucrează circa 26 de angajaţi. Unul dintre aspectele neobişnuite ale restaurantului este că fiecare dintre ei are un cuvânt de spus în ce priveşte activitatea acestuia. Toţi angajaţii au acces la datele financiare, iar în fiecare săptămână, în ziua de marţi, ei au posibilitatea de a oferi sugestii în scopul îmbunătăţirii operaţiunilor de zi cu zi ale acestuia.

    După şedinţă, angajaţii predau o temă pe care au primit-o pentru acasă, la fel ca la şcoală: un paragraf de trei rânduri despre orice carte de non-ficţiune pe care au citit-o. ”Serveşti oamenii în fiecare zi, ar trebui să poţi purta cu ei o discuţie despre altceva decât despre vreme” spune fondatorul restaurantului, Bobby Fry, într-un interviu acordat Entrepreneur.com. Iar aceasta nu este singura abordare diferită a antreprenorului faţă de restul proprietarilor de restaurant. La începutul acestui an, restaurantul a ţinut titlurile ziarelor când a anunţat că îşi va obliga angajaţii să refuze bacşişul. 

    În schimbul acestuia, fiecare angajat primeşte un salariu de bază de cel puţin 35.000 de dolari pe an, bonusuri în funcţie de profit, asigurare medicală de la data angajării, 500 de acţiuni în afacere şi concediu plătit. 

    Prin acest model mai puţin conventional, Fry, care a fondat Bar Marco alături de colegii lui de şcoală Kevin Cox, Michael Kreha şi Justin Steel – spune că a avut un succes mai mare decât se aştepta. După o singură lună, veniturile au depăşit aşteptările lor cu 26%. Profitul săptămânal a crescut cu 3.000 de dolari (la vânzări de 26.000 de dolari) şi a urcat la 9.000 de dolari (vânzări de circa 33.000 de dolari), potrivit lui Fry.

    Datorită sistemului de bonusare al angajaţilor, salariilor lor vor ajunge anul acesta la o valoare cuprinsă între 48.000 şi 51.000 de dolari. Fry spune că nu şi-a dorit niciodată să deschidă un restaurant traditional, iar visul lui de a deschide un restaurant diferit faţă de restul vine din modul în care a evoluat cultura bacşişului. ”Fie că este vorba despre o servire corespunzătoare sau nu, oamenii au tendinţa să ofere aceeaşi sumă de bani ca bacşiş.”

    Bar Marco s-a născut din viziunea antreprenorului de a crea o afacere care să maximizeze valoarea oamenilor. El crede că proprietarii de restaurant care plătesc un salariu minim sunt fie leneşi, fie incapabili să realizeze o strategie pentru afacerea lor.

     

  • Cât câştigau actorii din “Seinfeld” pentru fiecare replică rostită

    O analiză realizată cu ocazia aniversării a 25 de ani de la primul episod al popularului serial de comedie “Seinfeld” scoate la iveală sumele fabuloase câştigate de protagoniştii sitcom-ului, în frunte cu Jerry Seinfeld.

    În ciuda profitului de circa 200 de milioane de dolari obţinut de “Seinfeld” pentru fiecare sezon în parte, costurile pentru producerea episoadelor se situau la cel mai ridicat nivel din televiziune la vremea respectivă.

    Potrivit unor surse citate de presa americană mai multe companii se află în negocieri avansate ce vizează posibilitatea de a difuza toate cele 180 de episoade ale serialului “Seinfeld” pe un serviciu de streaming online. În urma acestei tranzacţii, producătorii serialului ar putea obţine alte câteva sute de milioane de dolari.

    CÂT AU CÂŞTIGAT, PENTRU FIECARE REPLICĂ ÎN PARTE, ACTORII DIN SEINFELD

  • Opinie Lavinia Raşca: Model de business, strategie şi plan de afaceri în companiile antreprenoriale

    Modelul de business, strategia şi planul afacerii, dacă sunt bine elaborate şi implementate, reprezintă instrumente foarte utile în acest demers. Am observat că cele trei noţiuni sunt adesea abordate cu prea multă lejeritate şi nu sunt bine definite şi departajate, ceea ce poate conduce la amânări şi la erori decizionale. Consider că un antreprenor nu-şi poate permite o astfel de neclaritate. De aceea, cu riscul de a fi percepută ca aridă şi prea riguroasă, în acest articol le voi defini şi voi prezenta pe scurt diferenţele, dar şi legătura dintre ele.

    Prin intermediul modelului de business, antreprenorul stabileşte logica internă a afacerii sale: îşi selectează şi îşi înţelege foarte bine clienţii şi stabileşte cum le va satisface nevoile, astfel încât să fie profitabil pentru el.

    Cu ajutorul strategiei, acesta stabileşte logica externă a afacerii: anume elementele prin ce se va diferenţia de cele concurente, pentru a fi preferată de clienţi şi a produce rezultate superioare. Planul de afaceri este liantul dintre elementele interne şi cele externe ale afacerii, articulând detaliile operaţionale ale acesteia într-o anumită perioadă de timp, acţiunile şi activităţile întreprinse pentru atingerea obiectivelor strategice şi financiare ale afacerii. Prin urmare, planul de afaceri arată cum se vor implementa şi executa modelul de business şi strategia afacerii, referindu-se la aspectele de execuţie.

    Modelul de business

    Corectitudinea modelului de business este esenţială pentru succesul oricărei companii, fie că ea se află la început, fie că s-a stabilizat deja şi se pregăteşte de creştere. Joan Magretta („Why Business Models Matter”, Harvard Business Review, 2002) defineşte modelul de business ca fiind o poveste care comunică foarte clar şi concis cum funcţionează afacerea şi care este logica ei. Răspunde la două întrebări fundamentale: „Cine este clientul şi ce preţuieşte el?” şi „Cum se fac banii în companie, din punct de vedere economic şi operaţional?”.

    Răspunsul la prima întrebare îl ajută pe antreprenor să formuleze corect propunerea unică de valoare pe care o face clientului (PVC), iar răspunsul la cea de a doua întrebare îl ajută să configureze activităţile din companie (proprii şi ale partenerilor) şi să identifice resursele necesare pentru a aduce la îndeplinire în mod consecvent propunerea unică de valoare.

    Prin urmare, modelul de business reprezintă un set de decizii integrate, grupate în patru categorii: (1) valoarea propusă clientului, (2) formula profitului, (3) resursele cheie, (4) tehnologia şi procesele cheie.

     Un model de business de succes este fie diferit de altele similare, fie le înlocuieşte complet, introducând un nou standard, la care se vor raporta generaţiile viitoare. Să ne gândim doar la câteva din cea de a doua categorie: multiplexurile, companiile aeriene low-cost, fotografiile digitale, telefoanele inteligente.

    Eşecul unui model de business este cauzat fie de faptul că propunerea de valoare nu este bine aleasă şi nu-i convinge pe clienţi, fie de imposibilitatea de a genera profit pe termen lung.

    Este important ca, ori de câte ori sunt avute în vedere investiţii, antreprenorii să testeze modelul de business, pentru a-i verifica dacă este clar, complet şi logic:

    Reguli de testare a modelului de business:

    – Identificaţi sursele exacte de venit şi stabiliţi cât de atraşi sunt clienţii de produs/serviciu;

    – Stabiliţi schema tuturor activităţilor necesare pentru a produce valoarea propusă clienţilor, fie în companie, fie de către parteneri;

    – Transpuneţi modelul în cifre, estimând veniturile şi costurile aferente.

  • Profitul după taxe al Ryanair a crescut cu 66% în anul fiscal trecut, la 867 milioane euro

    Pentru anul fiscal 2016, Ryanair anticipează un profit de 940 milioane euro-970 milioane euro, a anunţat marţi compania, transmite Bloomberg.

    În urma informaţiilor, acţiunile Ryanair au urcat la bursa din Dublin cu până la 6,6%, cel mai mult în ultimele şase luni.

    Pe parcursul anului trecut, Ryanair a îmbunătăţit de cinci ori prognoza referitoare la profit. Compania ţinteşte marile aeroporturi europene şi vrea să atragă pasageri de la operatori aerieni mari precum Deutsche Lufthansa şi Air France-KLM Group.

    “Am lansat numeroase iniţiative, plăcute în mod clar de clienţi. Rezervarea locurilor, permisiunea pentru un bagaj suplimentar şi orarele mai convenabile pentru oamenii de afaceri au contribuit la creşterea numărului de pasageri”, a declarat directorul financiar Neil Sorahan.

    Pentru a profita de preţurile scăzute ale carburanţilor, datorate cotaţiilor scăzute ale petrolului, Ryanair a contractat 36% din carburantul necesar anului fiscal 2017, la un preţ mediu de 69 de dolari pe baril. Pentru actualul an fiscal, Ryanair a contractat deja 90% din necesarul de carburant, la preţul de 92 de dolari pe baril.

    Numărul de pasageri al Ryanair a crescut anul trecut cu 11%, la 90,6 milioane de persoane, iar gradul de încărcare de la 83% la 88%, indicator care urmează să urce la 90%.

    Până în martie 2016 Ryanair intenţionează să transporte 100 de milioane de pasageri, iar pentru a acoperi cererea din timpul verii compania intenţionează să închirieze şase aeronave în perioada respectivă.

    Circa 50% din creşterea numărului de pasageri va avea loc la aeroporturi mari precum Bruxelles, Lisabona, Berlin şi Roma.

  • La Gazprom presiunea a scăzut puternic – profitul a scăzut cu 90% în 2014

    Profitul Gazprom a scăzut anul trecut cu 90%, la 3,1 miliarde dolari (159 miliarde de ruble), din cauza scăderii livrărilor de gaze, a reducerii valorii activelor şi a scăderii rublei. Oficial compania a negat impactul sancţiunilor, apreciind că nu au existat efecte semnificativ al acestora asupra companiei.
    Chiar dacă ar fi aşa, 2015 se anunţă un an chiar mai greu decât cel precedent, pentru că volumele de gaz vândute sunt din ce în ce mai reduse. În plus, Uniunea Europeană a pornit o investigaţie antitrust asupra Gazprom, în contextul în care compania acţionează ca un braţ al Kremlinului, furnizând gaze la un preţ mai mic prietenilor şi la preţuri mult crescute statelor care nu se află în graţiile puterii ruse.

  • Antreprenorul Mircea Tudor se pregăteşte să devină, din inovator de profesie, industriaş elveţian

    Mircea Tudor se află de 20 de ani într-o situaţie aparent paradoxală: a fondat un IMM care se ocupă de scanarea radioactivă, domeniu rezervat anterior giganţilor din industria tehnologică. După ce a convins toată lumea, Mircea Tudor se pregăteşte să devină, din inovator de profesie, industriaş elveţian.

    A fondat în urmă cu două decenii singurul IMM din lume care activează în domeniul tehnologiilor de scanare radioactivă, a câştigat de două ori Marele Premiu al Salonului de Invenţii de la Geneva, iar acum se pregăteşte să lupte pentru titlul de cel mai bun antreprenor din lume. Antreprenorul-inventator Mircea Tudor a mizat pe inovaţie, o carte riscantă,  la începutul anilor ’90, dar valoroasă. A înţeles mai devreme direcţia în care merge lumea, a gândit şi a realizat ceea ce alţii poate nu au avut curaj, încercând să remodeleze peisajul tehnologiilor de scanare, iar apoi a intrat în competiţie cu giganţi din concerne multinaţionale. Mircea Tudor va reprezenta România în vara acestui an la Monte Carlo în competiţia mondială EY World Entrepreneur of The Year, competiţie printre ai cărei câştigători se numără antreprenori din toată lumea care au schimbat paradigma industriilor în care operează şi au impus noi standarde.

    Mircea Tudor a lucrat la Centrala de Construcţii Căi Ferate (un colos înainte de 1989), a făcut presă scrisă şi televiziune în primii ani după Revoluţie, a fost cel mai mare distribuitor din România de alarme auto, pe care le importa din Coreea, şi ulterior a trecut la proiecte complexe de cercetare şi inovare prin firma MB Telecom înfiinţată în 1994, dar a ajuns la profit doar în 2008. Numai în cercetarea şi producţia scannerului de camioane Roboscan au fost investite 6 milioane de euro.

    Scannerul cumulează pe o platformă unică tehnologii complexe din fizica nucleară, electronică, informatică, software dedicat, telecomunicaţii, mecanică, hidraulică, pneumatică şi aşa mai departe.

    Inovaţia cere multă răbdare şi mulţi bani investiţi, iar câştigul nu vine imediat, afirmă Mircea Tudor: „Că inovarea nu aduce profit rapid este foarte adevărat. Drumul de la idee la concept, la validare, la modelul experimental şi prototip este foarte lung şi îi sperie pe mulţi. Dar există un revers al medaliei: după finalizarea proiectului, nu există limită de profit. Dacă investeşti într-un hotel, există un nivel maxim al profitului pe care îl poţi obţine. În inovaţie, dacă ai şansa să găseşti filonul de aur, investiţia se poate întoarce de zeci de mii de ori în timp. Trebuie să te diferenţiezi de ceilalţi, să evadezi din plutonul «me too», să găseşti o cale pe care ceilalţi nu au curajul sau nu au inspiraţia să meargă“.

    Mircea Tudor a gândit două sisteme de securitate revoluţionare, respectiv primul scanner mobil robotizat din lume pentru camioane şi primul scanner pentru avioane din lume. Dar rezultatele nu au venit peste noapte. Drumul de la o idee bună la o invenţie brevetată, la o afacere sustenabilă, este de multe ori anevoios, presărat cu multe obstacole, financiare, fiscale, birocratice sau de altă natură. „Cea mai mare dificultate în orice iniţiativă privată este capitalizarea în faza de început, când nimeni nu are încredere în tine. Eu am vândut casa, am cumpărat o locuinţă mai mică, iar suma de 50.000 de dolari am investit-o în afaceri. Să intri în afaceri vânzându-ţi casa este un act de sinucidere. Am încercat multe experienţe. În cele din urmă am hotărât să revin în matca mea professională: tehnologia. Treptat, lucrurile au început să se aşeze, să intre pe un făgaş normal“, povesteşte Mircea Tudor.

    MB Telecom a implementat proiecte integrate de securizare a frontierelor în România, Letonia, Dubai, Mozambic şi Franţa, totalizând afaceri de peste 
60 de milioane de euro în ultimii 10 ani. A avut discuţii cu reprezentanţi guvernamentali şi privaţi din SUA, Brazilia, Mexic, Ecuador, Tanzania, Gabon, Arabia Saudită, Australia, Emiratele Arabe Unite şi alte state pentru implementarea unor proiecte de securizare de mare complexitate, fiecare având o valoare de ordinul milioanelor de euro. „Avem dialoguri deschise cu 70 de potenţiali parteneri din 70 de ţări“, spune Mircea Tudor, care va putea onora toate contractele odată cu atingerea capacităţii maxime de producţie la fabrica din Elveţia pe care o construieşte şi care este destinată producţiei scannerelor pentru avioane.

  • Profitul Yahoo a scăzut de aproape 15 ori în primul trimestru, la 21 milioane de dolari

    Veniturile, excluzând comisioanele plătite unor parteneri, au scăzut de la 1,09 miliarde de dolari la 1,04 miliarde de dolari în perioada analizată, sub aşteptările analiştilor. Economiştii au estimat că veniturile Yahoo se vor situa la 1,06 miliarde de dolari în primul trimestru, relatează The Wall Street Journal.

    Veniturile din afişările de reclame au coborât cu 7% în primele trei luni ale anului, la 381 de milioane de dolari, excluzând comisioanele, în timp ce veniturile generate de publicitatea din căutarea pe internet au scăzut cu 3%, la 432 de milioane de dolari, excluzând costurile de trafic.

    Cota Yahoo pe piaţa afişării de reclame din SUA va scădea în acest an de la 5,5% la finalul lui 2014 la 4,6%, potrivit firmei de cercetare eMarketer. De asemenea, analiştii anticipează că Twitter va depăşi Yahoo în acest an şi va deveni al treilea mare vânzător de publicitate online din SUA, în spatele Google şi Facebook.

    De la preluarea conducerii de către Marissa Mayer, compania americană s-a concentrat pe crearea unor noi tehnologii de căutare pe internet şi şi-a propus să controleze până la 49% dintre căutările făcute pe desktop-uri, datorită unui parteneriat încheiat cu Microsoft.

    Volumul căutărilor efectuate pe Yahoo a urcat în primul trimestru la cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani, graţie unui parteneriat încheiat de compania americană cu Mozilla, prin care Yahoo a devenit motorul de căutare implicit la Mozilla.

    Mayer a afirmat că speră ca Yahoo să dezvolte noi instrumente de căutare, orientate spre “acţiune”, pentru a concura cu Siri, produs de Apple, şi cu Google Now.

     

  • Albalact a crescut cu 12% în 2014 şi plănuieşte ca anul acesta să depăşească pragul de 0,5 mld. lei

    “În contextul în care piaţa lactatelor a stagnat în volum şi a crescut foarte puţin în valoare anul trecut, suntem bucurosi să anunţăm că inovaţiile susţinute de Albalact şi strategia eficientă de management a portofoliului au adus companiei o creştere de două cifre a afacerilor în 2014 (vânzări cu 12% mai mari în valoare), dar şi o creştere de 9% a vânzărilor în volum. Suntem mai optimişti şi în ceea ce priveşte contextul economic în 2015, când scăderea semnificativă a TVA-ului la alimente va ajuta în mod sigur la întărirea puterii de cumpărare a consumatorilor, chiar daca saturarea pieţei europene a laptelui va genera o uşoară scădere a preţurilor”, a declarat Stephane Batoux, director general al Albalact.

    Pentru anul 2015, Albalact şi-a bugetat o cifră de afaceri de 508,5 milioane de lei.        

    Tot în adunarea generală, acţionarii Albalact au aprobat distribuirea de dividende în acest an. Astfel, compania va acorda un dividend brut de 0,0185 lei pe acţiune, din o parte din profitul cumulat al anilor anteriori, suma ce ar urma să fie acordată reprezentând 11,7 milioane lei. Dividendele brute vor fi plătite în termen de 5 luni de la data hotărârii.

    Acţionarii companiei au mai aprobat schimbarea destinaţiei acţiunilor achiziţionate de către societate în cadrul programului de răscumpărare aprobat prin în 2013. Astfel, acţiunile nu vor fi anulate, ci vor fi incluse într-un plan de opţiune pentru cumpărarea de acţiuni pentru top management-ul companiei, conform termenilor şi condiţiilor planului.

    De asemenea, Albalact continuă demersurile şi formalităţile pentru mutarea pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti, proces pentru care compania îndeplineşte criteriile tehnice solicitate. În luna februarie, acţionarii companiei au aprobat în adunarea generală extraordinară, cu unanimitate de voturi, admiterea la tranzacţionare a acţiunilor societăţii pe piaţa reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori Bucureşti. Hotărârea a fost luată în baza Legii 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor tranzacţionate pe piaţa RASDAQ, care va fi desfiinţată până în luna octombrie a acestui an.

    Cea mai mare inovaţie a companiei din ultimii ani este bidonul de plastic cu mâner, lansat în 2014 sub brand-ul Zuzu, în premieră pentru România. Pentru noile ambalaje, compania a adus în fabrică unul dintre cele mai moderne echipamente de ambalare a laptelui în recipiente de plastic. Proiectul a adus companiei Albalact o creştere cu 20% a cotei de piaţă în categoria lapte.

    Alte proiecte noi au fost lansate în 2014, în portofoliul de iaurturi al companiei – ambalaje şi gramaje noi şi chiar un produs nou, care se adresează exclusiv bărbaţilor – Zuzu Max, iaurtul cremos cu 10% grăsime.

    În 2014, Albalact a investit aproximativ 8 milioane de euro în modernizarea şi extinderea capacităţii de producţie a fabricii de la Oiejdea, din judeţul Alba. Investiţiile au fost gândite să susţină creşterea companiei în următorii ani şi să-i consolideze poziţia pe mai multe segmente de piaţă.

    Albalact este lider cu brand-ul Zuzu în piaţa de lapte (lapte UHT şi lapte pasteurizat) din 2008. Albalact mai este lider de piaţă pe segmentul untului de masă şi pe segmentul smântână, cu brand-ul omonim De Albalact. Extinderea în categoria iaurt cu portofoliul Zuzu a adus compania între primii trei producători de iaurt din ţară, iar cu brand-ul Rarăul şi portofoliul său de brânză proaspătă de vaci compania a urcat pe locul 2 în această categorie.

    Albalact are un portofoliu de peste 140 de produse, comercializate sub cele 5 brand-uri ale sale: Zuzu, Fulga, De Albalact, Rarăul şi Poiana Florilor. Compania deţine 99,01% din acţiunile societăţii Rarăul din Câmpulung Moldovenesc.

    Albalact – Alba Iulia este unul dintre primii trei producători de lapte şi produse lactate din România si cea mai mare companie cu capital majoritar românesc din industrie. Înfiinţată în 1971 şi transformată în societate comercială pe acţiuni în 1990, Albalact a fost privatizată în 1999. Compania Albalact are peste 800 de angajaţi şi peste 6000 de acţionari şi este listată la categoria Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti. Albalact deţine şi 99,01% din pachetul de acţiuni al societăţii Rarăul Câmpulung Moldovenesc. Albalact comercializează produse proaspete pasteurizate şi UHT sub brand-urile sale Fulga, Zuzu, Fruzu, Raraăul, De Albalact şi Poiana Florilor.

  • Profitul Samsung a scăzut cu 31% în primul trimestru, la 5,4 miliarde de dolari

    Analiştii Bloomberg au estimat că profitul operaţional al Samsung se va situa la 5.500 de miliarde de woni în primele trei luni din 2015.

    În ultimul trimestru al anului trecut, profitul Samsung a scăzut cu 37% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, în timp ce în trimestrul al treilea al anului trecut, grupul sud-coreean a înregistrat cea mai mare coborâre a profitului operaţional din 2009 până în prezent, respectiv de 60%.

    Vânzările au scăzut cu 12% în primul trimestru din acest an, peste aşteptările analiştilor, la 4,3 miliarde de dolari (4.700 de miliarde woni). Economiştii au anticipat că veniturile din vânzări se vor situa la 50.000 miliarde de woni, relatează Bloomberg.

    Acţiunile Samsung au coborât cu 0,5% pe bursa din Seul, în urma anunţării rezultatelor financiare pentru primul trimestru.

    Veniturile diviziei de semiconductoare au urcat la 11.000 miliarde de woni, profitul situându-se la 2.700 de miliarde de woni, potrivit analiştilor.

    Samsung va produce procesorul principal al următorului model iPhone al Apple, după ce compania americană renunţase la serviciilor competitorului de pe piaţa smartphone-urilor în favoarea unui producător din Taiwan.

    Compania sud-coreeană a vândut 81 de milioane de smartphone-uri în primele trei luni din 2015, în creştere cu 7% faţă de ultimul trimestru din 2014, a estimat Daewoo Securities.

    Samsung, cel mai mare producător de smartphone-uri din lume, şi-a văzut ameninţată poziţia de lider la finalul anului trecut, în condiţiile în care vânzările de Galaxy S5 au scăzut, iar popularitatea produselor Apple şi a altor branduri mai ieftine din China a crescut.

    Apple a vândut un număr mai mare de smartphone-uri decât Samsung în ultimul trimestru al anului 2014, depăşind compania sud-coreeană pentru prima oară din 2011, potrivit companiei de analiză a pieţei Gartner.

    Apple a vândut în primul trimestru fiscal încheiat pe 27 decembrie 74,832 de milioane de smartphone-uri la nivel mondial, care i-au conferit o cotă de piaţă de 20,4%, faţă de 73,032 milioane de aparate comercializate de Samsung în aceeaşi perioadă, echivalente cu o cotă de 19,9%.

    La începutul lunii martie, Samsung a prezentat două noi modele de smartphone, S6 şi S6 Edge, cu carcasă metalică şi ecran extensibil şi pe lateralele echipamentului, disponibile începând cu luna aprilie, precum şi un nou sistem de plăţi numit Samsung Pay, pentru a ţine pasul Apple.