BusinessMagazin

Tag: medici

  • Povestea celei mai tinere miliardare a lumii

    Câţiva dintre cei mai de succes oameni de afaceri ai lumii nu şi-au terminat niciodată studiile, printre ei aflându-se Mark Zuckerberg şi Bill Gates, care au renunţat la Harvard, una dintre cele mai prestigioase universităţi din Statelor Unite ale Americii.

    Povestea lor este similară cu cea a lui Elizabeth Holmes, tânăra în vârstă de 30 de ani care are o avere de 4,5 miliarde de dolari datorită companiei Theranos, axată pe transformarea procedurilor medicale. Ea era studentă la Universitatea Stanford, dar în 2003, când avea doar 19 ani, a renunţat la studii şi a pornit în căutarea unei idei care să revoluţioneze sistemul medical.  

    Holmes a petrecut 11 ani dezvoltând o tehnologie de testare a sângelui prin folosirea unei singure picături obţinute din deget, fără niciun fel de durere pentru pacient. Pe lângă simplificarea procesului, Holmes a reuşit scăderea costurilor cu aproape 90%. Sistemul dezvoltat de Holmes va schimba probabil sistemul de sănătate în întreaga lume, mai ales că procesul de testare a sângelui nu a cunoscut schimbări în ultimii 50 de ani.

    Spre deosebire de ceilalţi miliardari care luptă să schimbe lumea, Holmes a făcut toate aceste lucruri fără a atrage atenţia. Tânăra femeie de afaceri nu a avut o echipă de PR în spate; până să fie inclusă de cei de la Forbes pe lista “40 sub 40 de ani” şi să apară pe coperta Fortune, Holmes era practic o necunoscută. Holmes a construit un imperiu medical fără a da prea multe detalii, reuşind să ajungă la peste 500 de angajaţi şi la investitori precum Larry Ellison. Compania lui Holmes are în prezent o valoare estimată la nouă miliarde de dolari, iar tânăra are astfel o avere estimată la 4,5 miliarde de dolari, care o face cea mai tânără femeie miliardar şi al treilea cel mai tânăr miliardar în topul publicaţiei americane Forbes.

    Holmes crede că un sistem medical eficient şi accesibil tuturor este un drept civil şi demonstrează astfel că măreţia poate fi atinsă prin combinarea pasiunii cu inovaţia şi dorinţa de a a îmbunătăţi viaţa celor care te înconjoară, potrivit interviurilor acordate publicaţiilor americane.

     

  • Christine Valmy, una dintre pionierele antreprenoriatului din România, a murit la 88 de ani

     Potrivit surselor citate, Christine Valmy, care a murit la vârsta de 88 de ani, era internată la Institutul de Boli Cardiovasculare “C.C. Iliescu” din 8 ianuarie, cu pneumonie severă, dar aceasta avea şi suferinţe cardiace cronice, plurivasculare.

    Medicii i-au tratat infecţia pulmonară, dar Christine Valmy era depedentă de aparatele de respiraţie artificială. Aceasta a fost consultată de mai mulţi cardiologi, avea mai multe stenturi, de peste 10 ani, suferea de fibrilaţie atrială, avea un stimulator cardiac (pacemaker), iar în ultimele luni a avut mai multe episoade de accident vascular cerebral, au mai spus sursele citate.

    Pe fondul acestor suferinţe s-a suprapus pneumonia severă, starea acesteia s-a agravat şi duminică, în jurul orei 19.00, Christine Valmy a decedat, au precizat sursele citate.

    Christine Valmy (Cristina Xantopol) s-a născut pe 25 octombrie 1926, la Bucureşti. A fost estetician, consultant şi antreprenor în industria cosmeticelor. A lucrat atât în România, cât şi în SUA.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Medic român în Marea Britanie: Nu există şpagă, dar banii dictează tratamentul

    Gabriela Badea a participat la un workshop privind migraţia medicilor, organizat la Iaşi, transmite Colegiul Medicilor din România.

    Ea şi-a început activitatea în 2007 în Marea Britanie, imediat după susţinerea examenului de licenţă, şi a parcurs toate etapele trainingului, urmând ca în aprilie 2015 să termine rezidenţiatul pe specializarea medicină generală.

    La workshop, Badea a enumerat atât avantajele pe care le are în Marea Britanie, cât şi dezavantajele.

    Astfel, printre avantaje se numără stabilitatea financiară, dezvoltarea profesională şi personală, posibilitatea de a lucra într-un sistem medical consolidat şi care oferă multe oportunităţi şi sistemul de training.

    Ea a mai apreciat că în sistemul britanic există reguli bine stabilite în legătură cu actul medical şi conduita profesională, menţionând şi că medicii formatori urmăresc îndeaproape evoluţia rezidenţilor şi sunt implicaţi în dezvoltarea lor profesională.

    Pe de altă parte, în acest sistem este greu de intrat în programul de rezidenţiat, anumite specialităţi sunt foarte competitive şi mulţi medici care vin din străinătate încep să lucreze pe poziţii denumite neoficial “service provision”.

    Totodată, de multe ori, meseria de doctor implică şi rezolvarea problemelor sociale ale pacientului.

    “Resursele financiare dictează necesitatea unui tratament sau de trimitere la specialist”, a spus Badea.

    Tot la capitolul dezavantaje, ea a mai menţionat costul asigurării de malpraxis, spunând că, spre exemplu, un medic de familie cu normă întreagă plăteşte 8.000 de lire pe an.

    La final, Badea a spus că vrea să se întoarcă în România, motivând că “acasă este în România”.

    Fenomentul migraţiei medicilor români a luat amploare, astfel că, în ultimii şapte ani, 16.500 de doctori au plecat din România. Dar deficitul de medici la nivelul Uniunii Europene este şi el mare şi depăşeşte cifra de 150.000, potrivit Colegiului Medicilor din România.

  • Tânăra de 30 de ani care a făcut miliarde de dolari revoluţionând medicina

    Data viitoare când veţi face o analiză de sânge, s-ar putea să nu trebuiască să treceţi prin procedura chinuitoare prin care să vedeţi cum sângele vă este extras cu încetinitorul din propriul braţ. În locul acestui procedeu, aţi putea să mergeţi la o farmacie, de unde să luaţi un mic dispozitiv care să extragă picătura de sânge necesară analizelor fără durere datorită lui Elizabeth Holmes, tânăra în vârstă de 30 de ani care a devenit a treia cea mai tânără miliardară din clasamentul anual publicat de Forbes.

    Holmes a renunţat să studieze la Stanford când avea 19 ani şi a descoperit potenţialul companiei sale, Theranos, axată pe transformarea procedurilor medicale.

    Testarea prin sânge este dificilă, scumpă şi nu s-a schimbat din 1960 încoace. Se face în spitale şi în birourile medicilor. Flacoane cu sânge sunt trimise şi testate, iar acest lucru durează săptămâni întregi, procedurile fiind supuse deseori erorilor umane. Desigur, un ac înfipt în braţul persoanelor testate sperie de asemenea persoanele care evită uneori analizele medicale din cauza acestei proceduri.

    A durat un deceniu ca ideea lui Holmes să fie pusă în aplicare, dar acum se pare că decizia ei de a renunţa la studii a fost cea mai potrivită. Anul trecut, compania Walgreen Co. a anunţat că va instala Theranos Wellness Centers în farmaciile răspândite în Statele Unite ale Americii. Câteva astfel de locuri au fost instalate deja în SUA, în Phoenix şi în Palo Alto, California. Holmes a strâns finanţări de 400 de milioane de dolari pentru Theranos, care este estimată acum la nouă miliarde de dolari şi deţine în prezent aproximativ 50% din acţiunile companiei.

    Tânăra a declarat că s-a orientat de la început spre medicina de laborator pentru că aceasta conduce la aproximativ 80% din deciziile clinice ale medicilor. Reducând erorile din acest sistem, compania sa îşi propune să revoluţioneze acest segment al medicinei.

    Noile teste pot fi făcute fără vizita la doctor, aspect care duce atât la economisirea timpului, cât şi a banilor. Mai multe rezultate sunt disponibile în aproximativ patru ore, ceea ce înseamnă că tratamentul poate începe mult mai repede. Fiecare test costă cu 50% mai puţin decât o analiză standard, iar dacă sistemul lui Holmes ar fi implementat mai rapid, ar conduce la economisirea a 202 miliarde de dolari în următorul deceniu, potrivit unui interviu acordat de Holmes publicaţiei Wired.

  • Opinie Dragoş Damian: Personalitatea anului 2014 în sănătate: HTA

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

    HTA-ul a apărut în Europa ca o necesitate de frânare a creşterii costurilor din sistemele sanitare şi a presiunilor diferiţilor furnizori, care cereau ca absolut orice medicament sau serviciu de sănătate să fie decontat din bani publici. HTA-ul poate fi descris drept un compromis ştiinţific între cei care plătesc pentru serviciile medicale aşteptând ca totul să fie gratuit şi cei care concep politicile publice de sănătate, care atunci când nu folosesc sănătatea drept capital electoral realizează că nu vor avea niciodată bani suficienţi să finanţeze nevoile din domeniu.

    Acolo unde este funcţional, HTA-ul este „science based“, adică există institute de referinţă în Marea Britanie, Franţa şi Germania în care lucrează experţi medicali şi economici. Ei stabiliesc criterii de includere şi excludere medicale şi financiare în şi din aşa-zisele „liste pozitive“, adică liste de medicamente, bunuri şi servicii care pot fi decontate din banii contribuabililor. Pentru că a lua o decizie asupra acestui subiect nu este tocmai uşor, dacă te gândeşti că tratamentul de ultimă generaţie în hepatită costă 50.000 de euro pe an pentru un pacient, echivalentul a circa 100 de intervenţii SMURD care pot să salveze probabil mai bine de 100 de pacienţi.

    Aşa că a venit momentul să apară şi în România o astfel de procedură de evaluare şi aşa cum era de aşteptat a întârziat circa doi ani pentru că: 1. puterea şi opoziţia erau invariabil în dezacord asupra a cum trebuie să arate şi 2. cei care nu voiau ca ea să existe, pentru că poate deveni un instrument eficient, au combătut-o cu tot arsenalul din dotare.

    Apariţia unui HTA în România este într-adevăr un pas înainte, dacă facem un inventar asupra modului cum au fost concepute celelalte trei liste pozitive de medicamente. Bunăoară, lista de medicamente din 2002 conţinea şi medicamente care încă nu fuseseră înregistrate în România. Lista din 2004 s-a modificat între momentul în care a fost aprobată de guvern şi cel în care a fost publicată în Monitorul Oficial, ducând la demiterea unui ministru al sănătăţii. Iar lista apărută în 2008 a fost cauza principală a haosului financiar din sănătate din perioada 2009-2013, ducând cheltuielile cu medicamentele de la circa 300 milioane de euro pe an la mai bine de 1,3 miliarde. Cu ce rezultat?, s-ar întreba pe bună dreptate unii.

    Dar ca mai toată legislaţia transpusă din import, HTA-ul românesc este din păcate scos din context. În primul rând, apare mult prea târziu, după ce actualizarea listei din 2008 a zdruncinat întregul sistem. În al doilea rând, paradoxal, apare mult prea devreme – ţările în care a fost introdus cheltuiau la introducere deja peste 250 de euro/capita pentru medicamente, în vreme ce România se zbate la sub 70 de euro. În al treilea rând, pare a nu mai fi necesar. Faptul că orice deficit de finanţare peste nivelul din 2012 este imputat producătorilor prin infama taxă „claw-back“, care se estimează a trece de 25% în 2015, face ca producătorii să dea practic gratis medicamentele. Şi, nu în ultimul rând, pentru că nu este însoţit de protocoale terapeutice: cine are interes să producă un protocol când poţi utiliza cel mai scump medicament, iar dacă terapia nu dă rezultate este de vină tocmai medicamentul?

    Şi totuşi, în ciuda limitărilor, cred că HTA-ul merită titlul de personalitatea anului în sănătate, asta pentru că a suscitat cea mai amplă dezbatere publică din sistem, dar şi pentru că a existat curaj pentru a-l pune în aplicare. Îmi place să spun că personalitatea ultimilor cinci ani în sănătate este curajul autorităţilor de a pune în aplicare măsuri de sustenabilizare a sistemului.

    Atât statisticile, cât şi bunul simţ ne cer să facem din sănătate un subiect public mult mai amplu dezbătut. Provocările următorilor cinci ani sunt enorme peste tot în lume. Nu degeaba revista „Time“, inventatoarea conceptului, a decretat personalitatea anului 2014 „Luptătorul contra Ebola“.

  • Tânăra de 30 de ani care a revoluţionat sistemul medical mondial

    Ea a învăţat singură limbajul de programare C++ şi limba mandarină, pentru a putea vinde programe către instituţiile de învăţământ din China. Deşi era studentă la Stanford, ea a renunţat şi a plecat în SIngapore, pentru a studia sindromul SARS.

    Compania Theranos, pe care Holmes o conduce, s-a născut din dorinţa acesteia de a schimba lumea în bine. Holmes a petrecut 11 ani dezvoltând o tehnologie de testare a sângelui prin folosirea unei singure picături obţinute din deget, fără niciun fel de durere pentru pacient. Pe lângă simplificarea procesului, Holmes a reuşit scăderea costurilor cu aproape 90%.

    Sistemul dezvoltat de Holmes va schimba probabil sistemul de sănătate în întreaga lume, mai ales că procesul de testare a sângelui nu a cunoscut schimbări în ultimii 50 de ani.

    Spre deosebire de ceilalţi miliardari care luptă să schimbe lumea, Holmes a făcut toate aceste lucruri fără a atrage atenţia. Tânăra femeie de afaceri nu a avut o echipă de PR în spate; până să fie inclusă de cei de la Forbes pe lista “40 sub 40 de ani” şi să apară pe coperta Fortune, Holmes era practic o necunoscută.

    Holmes a construit un imperiu medical fără a da prea multe detalii, reuşind să ajungă la peste 500 de angajaţi şi la investitori precum Larry Ellison. A fost o strategie neobişnuită, însă una de succes, având în vedere că la 30 de ani Elizabeth Holmes deţine încă 50% dintr-o companie evaluată la 9 miliarde de dolari, fiind cea mai tânără miliardară care şi-a construit singură averea.

  • Niciun medic al Maternităţii “Elena Doamna” nu va fi sancţionat în cazul bebeluşului mort – comisie

    Reprezentanţii acestei comisii s-au întrunit după plângerea depusă la Direcţia de Sănătate Publică Iaşi de către părinţii copilului nou-născut şi au deliberat până vineri, când au decis că nu se impune sancţionarea niciunui cadru medical de la maternitatea ieşeană “Elena Doamna”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “În conformitate cu raportul de expertiză întocmit de către expertul medical desemnat, domnul acad. prof. univ. dr. Florin Stamatian, medic primar obstetrică-ginecologie, medic expert nominalizat prin ordinul Ministerului Sănătăţii şi în urma analizării întregului material probator administrat în cauză de către Comisia de monitorizare şi competenţă profesională a cazurilor de malpraxis, se constată inexistenţa unei situaţii de malpraxis pentru personalul medical sau a furnizorilor de servicii medicale, implicaţi în acordare de asistenţă medicală pentru pacienta Ciobanu Ioana”, arată reprezentanţii DSP într-un comunicat remis presei.

    Tatăl copilului susţine că a înaintat o acţiune în instanţă împotriva doctoriţei care a monitorizat sarcina soţiei sale şi că nu se aştepta la o decizie în cazul comisiei de malpraxis.

    “Mă aşteptam la un răspuns din partea lor, cu adevăr, în sensul că Ministerul Sănătăţii spune că sunt nereguli, dânsii, care sunt în subordinea ministerului, spun că nu sunt neregului. Nu este caz de malpraxis atâta timp cât medicii nu erau in spital. Dar ei nu trebuiau să fie? Noi nu ne-am dus la hotel în acea seară, cum spuneau unii, noi ne-am dus la spital. Mai departe o să mergem în instanţă, o să cerem o contra expertiză să vedem ce mai spun şi alţii“, a declarat, vineri, pentru corespondentul MEDIAFAX Constantin Ciobanu, tatăl copilului.

    Cadrele medicale care au fost de gardă în noaptea respectivă au fost sancţionate după ancheta internă a spitalului cu diminuarea salarială cu 10% timp de trei luni, în timp ce managerul spitalului, dr. Emil Anton, şi directorul medical dr. Răzvan Socolov au fost demişi din funcţie.

    Dr. Răzvan Socolov a contestat această decizie în instanţă.

    Ca director medical a fost numit dr. Florentin Dumitrache, care va asigura interimatul până la organizarea unui concurs, dar nu mai mult de şase luni, în timp ce de peste două luni Maternitatea nu are încă ocupat postul de manager.

    Bebeluşul a fost declarat mort la naştere în noaptea de 8 spre 9 septembrie, iar tatăl acestuia declara că înainte cu câteva ore ca soţia sa să nască în spital nu se afla niciun medic şi că a sunat chiar la 112 pentru a cere ajutor.

    De asemenea, bărbatul mai spunea că în noaptea dinaintea decesului copilului soţia sa a fost supravegheată doar de către o infirmieră, care s-a purtat urât cu el atunci când i-a cerut ajutorul, şi că medicii ar fi ajuns la spital după ora 03.00 noaptea, după ce timp de câteva ore femeia a fost lăsată singură.

    Pe de altă parte, conducerea Maternităţii ”Elena Doamna” susţinea că soţia bărbatului ar fi fost consultată de către medici de patru ori în noaptea respectivă, iar ”monitorizarea a arătat evoluţie bună a mamei şi a fătului şi nedeclanşarea naşterii”.

    În urma necropsiei, legiştii au stabilit că bebeluşul murise cu peste 24 de ore înainte de naştere, în uterul mamei, deşi medicii susţineau că femeia fusese monitorizată permanent, iar copilul avea o evoluţie bună.

  • Cele mai inovatoare companii din lume, în viziunea FastCompany.com

    Google, argumentează cei de la Fastcompany.com, are meritul de a dezvolta mai multe produse şi tehnologii fără a plasa vreuna dintre acestea pe un loc secund. Inovaţii precum Google Glass, Google Fiber sau investiţiile destinate cercetării în domeniul medical au reprezentat, în aceeaşi măsură, priorităţi pentru gigantul IT.

    Lista celor de la Fastcompany prezintă cele mai multe schimbări de la an la an. Explicaţia, notează cei care au realizat studiul, este că procesul de inovaţie apare rareori ca o constantă în cadrul unei companii. Spre exemplu, dezvoltarea tehnologiei de iluminare cu LED durează de aproape 50 de ani, dar un termen de 11 luni impus de conducere pentru încheierea proiectului a fost factorul determinant pentru intrarea Phillips pe listă.

    Reprezentanţii companiei olandeze au estimat că sistemul patentat de ei ar putea reduce consumul de electricitate la nivel global cu aproape 10%, care s-ar traduce în economisirea a peste 250 de miliarde de dolari.

    Ideile bune sunt captivante, iar afacerile bune sunt sustenabile. Dropbox şi Airbnb, companii aflate în top 10, au schimbat modelul tradiţional de business (folosit înainte de 2008) al companiilor din domeniul digital.

    Dacă în urmă cu şase-şapte ani companiile se bazau pe publicitate pentru a obţine profit, noile start-up-uri pleacă de la premisa că utilizatorii trebuie să plătească pentru serviciile primite, fiind astfel bazate pe tranzacţie şi nu pe industria de advertising.

  • Reţeta câştigătoare pentru cei peste 1.000 de tineri care îşi iau an de an licenţa în stomatologie

    “Nu suntem şcoliţi să vedem care este rentabilitatea unui act medical, cât timp trebuie să îi aloci, care este marja de câştig sau cu ce cantitate de materiale să lucrezi“, descrie medicul stomatolog Anca Vereanu câteva dintre slăbiciunile profesiei sale, care lasă cu greu loc şi de altceva – indiferent că vorbim despre familie, despre predarea de cursuri studenţilor sau despre managementul propriului cabinet.

    Anca Vereanu are în prezent o clinică de stomatologie, axată pe oferirea de servicii premium, unde lucrează cot la cot cu şapte angajaţi şi cu care estimează că va ajunge la venituri de 250.000 de euro.

    Drumul până aici a fost însă lung: după absolvirea facultăţii, în 1997, Anca Vereanu s-a angajat ca preparator universitar la Universitatea de Medicină Carol Davila, la catedra de implantologie orală. Ulterior, s-a angajat la Spitalul Militar, unde a început să îşi practice meseria, specializându-se în chirurgie, sub ghidarea altor medici. Şansa de a realiza primele operaţii dentare singură a venit însă în 2003, odată cu deschiderea propriului cabinet în demisolul casei sale, când avea 35 de ani: „Începusem să lucrez mai mult de 12 ore pe zi în Spitalul Miliar şi ştiam să fac orice, nu mai erau semne de întrebare în profesie“.

    A investit în cabinet circa 50.000 de dolari, dintre care 20.000 au fost fonduri proprii, iar restul a fost un împrumut de la firma care a acceptat să ofere aparatura în sistem de leasing, urmând să plătească datoria în rate lunare de câte 500 de dolari.

    „Primul şoc a fost că, deşi aveam foarte mulţi pacienţi la Spitalul Militar, foarte puţini au urmat-o în cabinetul privat.“ A început astfel să se promoveze în rândul prietenilor: „Orice afacere începe cu cunoştinţele – dacă ei te plac, te ajută, dacă nu, nu vine nimeni“. După patru ani, interval în care a angajat şi o fostă studentă să lucreze alături de ea şi a început să aducă săptămânal şi un medic care să ofere servicii de ortodonţie, a simţit nevoia extinderii.

    Aceasta nu a venit atât de uşor, principalul motiv fiind găsirea spaţiului potrivit pentru clinica la care visa: trei camere pentru cabinet, una pentru sterilizare, un birou, o recepţie mare, care să îi permită să ţină şi cursuri pentru tinerii chirurgi.  A deschis clinica Dr. Vereanu în 2010, după doi ani în care a căutat locul ideal şi alte nouă luni petrecute cu amenajarea şi dotarea cu aparatură, în care a investit mai mult de 300.000 de euro.

    Pe lângă aparatura necesară serviciilor medicale, o parte din bani s-au dus şi în direcţia dotării sălii de recepţie cu un tavan cu videoproiector şi camere de filmat HD în cabinet, cu scopul de a ţine periodic cursuri de chirurgie tip „live surgery“ pentru 10-12 medici.

    Chiar dacă majoritatea pacienţilor ei sunt din zona premium, Vereanu a observat că vin totuşi în clinica sa şi cei cu limitări financiare care optează pentru servicii mai scumpe pe care le plătesc în rate.

    Pentru cel mai costisitor din serviciile stomatologice, implantul, preţul variază în funcţie de materialele folosite, iar în clinica lui Vereanu ajunge la 1.200-1.300 de euro. „Sunt clinici şi cabinete care lucrează cu 500-600 de euro, dar cu alte materiale.“ În plus, în preţul produsului medical este inclusă şi manopera doctorului, cine este el, câte manevre a făcut, cât de bun şi de riguros este în domeniu.

    Chiar dacă iniţial prefera să facă totul, în timp a învăţat să delege activităţile din clinică. De anul acesta, a angajat un office manager, pe seama creşterii businessului. „Sunt un manager în teorie, dar în practică nu îmi iese foarte bine.“ A angajat la începutul anului un consultant financiar pentru că a realizat că munceşte foarte mult, iar profitul nu era proporţional cu efortul depus. A învăţat astfel să calculeze costul fiecărei lucrări făcute în cabinet, ce rentabilitate are, de câte materiale este nevoie, care este eficienţa lucrului făcut. L-a promovat apoi pe poziţia de office manager, în ideea de a se concentra exclusiv pe pacienţi, nu şi pe programul asistentelor, sau pe alte operaţiuni administrative.

    Astfel, reuşeşte să aloce timpul necesar cursurilor de implantologie pe care le ţine în continuare la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila. Acolo, se loveşte de paradoxul dat de problemele financiare ale facultăţii. Spre exemplu, Comunitatea Europeană obligă studenţii să lucreze pe fantome (capete de plastic cu diferite mulaje cu patologii pe care pot lucra – n.r.), extrem de scumpe şi pe care facultatea nu îşi permite să le cumpere. La München, de pildă, fiecare student are fantoma lui pe care exersează diverse tipuri de tratamente şi după care este evaluat la final de semestru. Asistenţii universitari încearcă astfel propriile demersuri prin care să eficientizeze studiul din facultate. Spre exemplu, ea a cumpărat un televizor cu diagonală mare la Spitalul Militar, unde ţine stagiile. Costul de 3.000 de lei al televizorului a fost finanţat de Societatea de Implantologie, unde Vereanu este trezorier. „Nu putem ţine un stagiu în secolul nostru cu mulaje din ghips.“

    În ceea ce priveşte practica, alternativa autohtonă pentru studenţi este angajarea direct după facultate în cabinete periferice, unde ei învaţă direct pe pacienţi.

    „Dacă la medicină generală baza materială sunt spitalele din oraş, la stomatologie baza materială este a facultăţii. Astfel, după ce îşi termină studiile, majoritatea tinerilor absolvenţi se angajează în cabinete periferice, unde câştigă experienţă tot pe pacienţi“. Unii dintre ei aleg să îşi deschidă propriile cabinete, chiar la scurt timp după absolvire: „Nu mai aşteaptă până la 35 de ani să deschidă un cabinet, îşi deschid la 28 şi la 26, când nu sunt destul de experimentaţi“.

    Piaţa serviciilor stomatologice se ridică la 100 milioane de euro în fiecare an, însă este un segment extrem de frag-men-tat, cea mai mare companie îndreptându-se spre 4 milioane de euro, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. An de an, circa 1.000 de proaspăt absolvenţi de medicină dentară încearcă să intre în circuitul practicienilor de succes în stomatologie.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Star Storage, STATUS, produs software care asigură relaţia cu pacienţii şi serviciile medicale la distanţă

    Elementul de noutate:

    Produsul îmbunătăţeşte calitatea serviciilor medicale şi reduce timpul alocat activităţilor care au caracter nonmedical. STATUS asigură o comunicare bidirecţională, centrată pe relaţia doctor-pacient, utilizând informaţiile şi datele stocate în mediul virtual sau preluate automat din sistemele informatice existente.

    Efectele inovaţiei:

    Cu STATUS clinicile şi personalul medical pot să relaţioneze cu pacienţii într-un mediu sigur şi prietenos, atât în cadrul clinicii, cât şi în afara acesteia.  Furnizorii de servicii medicale dispun de o nouă formă de a-şi oferi serviciile, elimină timpul neproductiv aferent comunicării rezultatelor investigaţiilor medicale, obţin un canal securizat pentru gestionarea interacţiunilor cu pacienţii şi menţin legătura cu aceştia chiar şi atunci când nu sunt în clinică. Cu STATUS furnizorii de servicii medicale pot să furnizeze pacienţilor în timp real rezultatele investigaţiilor medicale, analizele de laborator, rapoartele medicale etc.

    Medicii pot acum nu doar să observe datele dar să le şi introducă uşor de pe telefonul mobil, chiar în timpul consultaţiei, pentru o vizualizare ulterioară, fie pentru acel pacient, fie ca studiu de cazuistică. Medicul poate adăuga fotografii, înregistrări video sau audio chiar în timpul consultaţiei sau intervenţiei medicale, acestea rămânând disponibile într-un mod securizat. Pacienţii obţin acces permanent, sigur şi de oriunde, prin intermediul echipamentelor mobile, la dosarul medical construit chiar de ei, de doctori sau de furnizorul de servicii medicale, îşi pot defini şi monitoriza medicaţia şi pot aprecia actul medical de care beneficiază.

    Toate aceste informaţii şi datele medicale se găsesc într-un singur loc, prin urmare toţi factorii implicaţi în actul medical au acces imediat şi securizat la ele. Atât pacienţii, cât şi cadrele medicale au la îndemână un instrument puternic care le permite să fie conectaţi în orice moment şi să comunice.

    Descriere:

    STATUS a fost dezvoltat în cadrul companiei şi a fost folosit pentru prima oară în România. Dezvoltarea a implicat zece programatori şi analişti de business, care fac parte din echipa de dezvoltare a companiei Star Storage. Dezvoltarea s-a desfăşurat în perioada septembrie 2012 – august 2014, iar produsul a fost lansat în 2014. Pentru accesarea servicului STATUS nu sunt necesare investiţii în infrastructură hardware aferentă platformei, soluţia fiind găzduită în Centrul de Date Star Storage. Pentru serviciul STATUS (SPLA – On Demand) oferit nu este necesară achiziţia de licenţe software sau dezvoltarea de aplicaţii software.

    STAR STORAGE este o companie românească de servicii de tehnologia informaţiei, oferind soluţii de stocare, arhivare şi management al informaţiilor. Compania are mai mult de 14 ani de experienţă pe piaţa românească şi a reuşit să construiască un portofoliu de soluţii şi servicii pentru întreg ciclul de viaţă al documentelor, de la momentul producţiei până la momentul depozitării, transformării, distribuţiei sau distrugerii acestora.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.