BusinessMagazin

Tag: management

  • Piaţa asigurărilor a “aniversat” în 2014 al nouălea an consecutiv de pierderi

    Startul schimbărilor pe piaţa autohtonă a asigurărilor a fost dat de venirea lui Mişu Negriţoiu, care a lucrat timp de 18 ani pentru ING Bank în România, ca CEO şi preşedinte, la conducerea Autorităţii de Supraveghere Finaciară în luna mai. Negriţoiu a preluat cârma instituţiei scufundate în scandalurile legate de arestarea lui Dan Ruşanu, fost preşedinte al ASF, în dosarul Carpatica Asig, de salariile şi de bonusurile de zeci de mii de euro încasate de directorii ASF în iarna lui 2013, dar şi de angajările pe criterii politice, instituţia fiind numită la începutul anului de preşedintele Traian Băsescu „cloacă unde şi-au găsit loc de parcare toţi clienţii politici“.

    Conducerea Autorităţii de Supravghere Financiară (ASF) a emis proiect legislativ după proiect legislativ în ultimele luni, surprinzând piaţa cu măsuri de redresare financiară şi reorganizare, cu un plan de restructurare a instituţiei ce prevede desfiinţarea a peste 100 de posturi, din care majoritatea reprezintă funcţii de conducere, schimbarea legislaţiei în piaţa de asigurări auto obligatorii, limitarea activelor în calcululul rezervelor, noi condiţii privind reasigurarea, cât şi reevaluarea completă a jucătorilor din piaţă.

    Propunerile ASF au culminat în cea de a doua parte a anului cu măsura-şoc de limitare a comisioanelor brokerilor de asigurare la maximum 10% din valoarea primei încasate, care a stârnit numeroase proteste din partea brokerilor şi asigurătorilor. În acest cadru, scăderea afacerilor asigurătorilor a continuat. În primele nouă luni ale anului, jumătate din primele zece companii de pe piaţă au înregistrat valori în creştere ale primelor brute subscrise. Grupul german Allianz-Ţiriac, care a revenit pe prima poziţie locală a asigurărilor în prima parte a anului, a înregistrat prime subscrise din asigurări generale şi de viaţă cu aproape 8% mai mari în primele luni ale anului, de la 152,2 milioane de euro anul trecut la circa 165 de milioane de euro în 2014.

    Operaţiunile de asigurări generale au generat venituri din prime în sumă de cca. 150 milioane de euro, iar profitul operaţional obţinut de grup în România a urcat de la 4,9 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la 8 milioane de euro în acelaşi interval din acest an. La mică distanţă de liderul pieţei s-a clasat Omniasig, compania austriecilor de la Vienna Insurance Group, care la finele lunii septembrie avea subscrieri de 582 de milioane de lei (132 mil. euro), în scădere cu 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar pe locul trei, Groupama, companie ce avea la finalul lunii septembrie, potrivit unor estimări, prime brute subscrise în valoare de 664 milioane de lei (157 mil. euro).

    ING Asigurări, liderul asigurărilor de viaţă cu o cotă de piaţă de circa 38% pe acest segment, administra la finalul lunii septembrie active de circa 2,7 miliarde de lei (610 mil. euro), în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania va încheia acest an cu subscrieri de 138 mil. euro (echivalentul a peste 600 mil. lei), cu 9% faţă de nivelul din 2013, potrivit unor declaraţii anterioare ale lui Marius Popescu, directorul general al asigurătorului, citate de ZF. Lucrurile nu stau la fel de bine însă la nivelul pieţei asigurărilor de viaţă, care a scăzut cu 10% după primele şase luni ale anului cumulând 779 milioane de lei, potrivit celor mai recente date agregate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Asigurările unit-linked (asigurările de viaţă cu componentă investiţională – n.r.) au înregistrat cel mai accentuat ritm de scădere dintre toate clasele de asigurare practicate pe piaţa locală, cu prime brute subscrise în valoare de 222 milioane de lei din asigurările de viaţă cu componentă în primele şase luni ale acestui an, reprezentând o scădere de 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Faptul că 2014 a fost un an greu pentru asigurători este confirmat de scăderea afacerile agregate ale companiilor de asigurări per total cu 6,8% în primele şase luni ale anului, după ce volumul primelor brute subscrise s-a situat la patru miliarde de lei. Pe segmentul asigurărilor generale scăderea a fost de 6%, până la 3,2 miliarde de lei. Creşteri au înregistrat doar asigurările obligatorii şi segmentele cu cotă de piaţă redusă.

  • Barometrul Industriei din România: Creşterea industriei ar putea reveni în următoarele 6 luni

    Sondajul a fost realizat în luna noiembrie pe un eşantion de 300 de manageri din firme industriale, reprezentativ la nivelul celor aproximativ 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din cifra de afaceri a industriei.

    Producţia a scăzut pentru 26% dintre firmele industriale din România în luna noiembrie, în timp ce pentru 41% nivelul a stagnat comparativ cu luna precedentă. Aproape jumătate dintre respondenţi estimează că în decursul următoarelor şase luni nivelul producţiei va relua creşterea, iar 34% susţin că va rămâne cel puţin la acelaşi nivel comparativ cu luna noiembrie. Totodată, un sfert dintre firmele industriale au înregistrat o diminuare a volumului comenzilor noi, iar peste 55% susţin că numărul comenzilor noi nu s-a modificat faţă ce luna anterioară, însă 41% estimează că în următoarea jumătate de an vor înregistra un avans al comenzilor noi. Costurile de producţie arată o uşoară scădere, dar aproape o treime (29%) spun că au crescut, iar peste jumătate din firme (52%) prognozează creşterea costurilor în următoarele luni.

    “Sectorul industrial din România este în contracţie uşoară, indicatori precum producţia, comenzile noi sau stocurile având o tendinţă descendentă în luna noiembrie. Industria este însă optimistă şi aşteaptă o creştere a principalilor indicatori de activitate în următoarele şase luni”, a declarat Dr. Petre Datculescu, director general al IRSOP Market Research & Consulting.

    Barometrul Industriei din România evaluează activitatea firmelor industriale cu peste 9 angajaţi în funcţie de 11 indicatori cheie, printre care producţia totală, volumul comenzilor noi, volumul stocurilor, numărul de angajaţi, costurile de producţie sau cheltuielile de capital şi exporturile. Pentru fiecare indicator, respondenţii la sondaj precizează dacă activitatea a crescut, a scăzut sau a rămas la neschimbată.

    “Scopul Barometrului este să ofere oamenilor politici, managerilor, investitorilor, economiştilor şi mediului de afaceri date la zi despre sănătatea şi evoluţia industriei din România. Întrucât industria are o contribuţie semnificativă în formarea PIB, datele Barometrului pot fi valoroase în prognozarea a ceea ce se poate întâmpla în economia românească, în domenii ca inflaţia, şomajul, exportul, preţurile la materii prime şi altele”, a declarat conf. dr. Florina Pînzaru, decanul Facultăţii de Management din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative.

  • Cele mai inovatoare companii din România: SIVECO, proces educaţional optimizat în vederea competenţelor într-o societate bazată pe cunoaştere

    Elementul de noutate:

    Acesta este primul proiect în care a fost utilizată o abordare holistică a ambelor metode, tehnologice şi de instruire, pentru a stimula interactivitatea procesului de învăţare şi a aduce o schimbare reală în activitatea din sala de clasă.  Avantajul dispozitivelor hardware multi-touch constă în posibilitatea unei interacţiuni largi cu informaţia, interacţiune de tip complex, multisenzorial, prin utilizarea ambelor mâini şi având posibilitatea de a opera atât cu entităţi  reale, cât şi virtuale, fiind foarte apropiată de ceea ce numim realitate virtuală.

    Conţinuturi educaţionale precum „Satul Eco – Surse de energie regenerabile”, „Exprimarea emoţiilor”, „Cum să construim o centrală nucleară” propun ca metode didactice învăţarea bazată pe proiect, colaborarea între elevi şi transdisciplinaritatea. Lecţiile desfăşurate cu ajutorul acestor instrumente şi conţinutul interactiv s-au dovedit şi se dovedesc în continuare de un real succes, deoarece îmbină toate elementele ce duc la o învăţare eficientă.

    Efectele inovaţiei:

    După ce a fost implementat noul curriculum, constând în douăsprezece lecţii bazate pe proiecte, la clasele dotate cu laboratoare multi-touch au crescut implicarea şi gradul de interacţiune în rândul elevilor. Proiectul a deschis calea dezvoltării de noi competenţe, cum ar fi rezolvarea de probleme, gestionarea conflictelor, lucrul în echipă şi aşa mai departe.

    Deşi planificarea iniţială a implicat doar dezvoltarea resurselor digitale pentru 10 lecţii pentru masa multi-touch, partenerii au reuşit, în ciuda constrângerilor tehnice, să dezvolte 8 jocuri educative interactive, oferind profesorilor o aplicaţie „la cheie“ şi o integrare mai uşoară a noii paradigme educaţionale.

    Descriere:

    Proiectul „Proces educaţional optimizat în vederea competenţelor într-o societate bazată pe cunoaştere” s-a desfăşurat în perioada decembrie 2009 – noiembrie 2012, implicând partenerii de proiect: SIVECO, UMPFE, UNAP, formatori, creatori de curriculum, de ghiduri, de studii de impact şi alte materiale, scenarişti, profesori, cercetători, specialişti IT din România. SIVECO a asigurat elaborarea propunerii de proiect, în valoare de 6 milioane de euro alocaţi din Fondul Social European, în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

    Soluţia a constat în următoarele componente principale:

    Un curriculum nou, format din douăsprezece lecţii bazate pe proiecte, care susţin învăţarea colaborativă. Acest curriculum a fost introdus în curriculumul naţional, ca disciplină opţională, fiind disponibil pentru toţi profesorii şi elevii în cadrul orelor de curs opţionale;

    Metodologia pentru dezvoltarea unor noi lecţii bazate pe proiecte, în concordanţă cu cele din noul curriculum, care să permită cadrelor didactice să îşi creeze propriile lecţii şi să îşi personalizeze metodele de predare;

    8 laboratoare multi-touch, care oferă un studiu de caz puternic pentru susţinerea tehnologiei pentru lecţiile bazate pe proiect.

    Formarea a peste 1.000 de cadre didactice din grupul ţintă;

    8 aplicaţii software multi-touch bazate pe proiect, ce integrează tehnologii din jocurile pe computer, oferind astfel o interactivitate mai mare şi sprijinind noua abordare colaborativă a curriculumului.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Ovidiu Buluc rămâne preşedintele Farmexim: Nu modificăm structura de management în viitorul apropiat

    Drept la replică Farmexim:

    Referitor la materialul „Fiicele lui Ovidiu Buluc sunt la un pas să preia afacerea tatălui: 400 de milioane de euro şi sute de angajaţi”, apărut în 20 noiembrie 2014 în ediţia online a revistei Business Magazin, dorim să facem următoarele precizări:

    În materialul la care se face referire, se concluzionează în mod eronat asupra faptului că Alina Barcaru şi Isabelle Iacob „sunt la un pas de a prelua afacerea” Farmexim, lucru scos din context.

    Nu s-a discutat vreodată de o potenţiala preluare a afacerii ci, de o implicare a celor două fiice în managementul grupului, fiind bine cunoscut faptul că Farmexim este o afacere de familie. 

    Este absolut normal ca din structura de management a grupului Farmexim să facă parte Alina Barcaru, director executiv IT & logistică Farmexim şi Isabelle Iacob – director general Help Net, alături de restul directorilor de departamente, aflaţi împreună în structura organizatorică a companiei.

    Ovidiu Buluc este preşedintele Grupului Farmexim şi factorul de decizie care are cel mai important rol în companie şi nu există nicio intenţie de modificare a acestei structuri de management în viitorul apropiat.

  • Schimbarea a devenit cuvânt de ordine în companiile din întreaga lume

    „Toţi managerii spun că mediul de business se schimbă continuu şi aseamănă cele mai dificile momente prin care au trecut cu nişte catastrofe. Paradoxal, îşi amintesc de crizele peste care au fost nevoiţi să păşească de-a lungul carierei cu zâmbetul pe buze. Iar, în final, ceea ce îi separă pe managerii şi pe antreprenorii performanţi de cei care pierd lupta este zâmbetul.“

    Jérôme Barrand a ajuns la această concluzie după ce timp de o oră a discutat cu directori ai unor companii precum Lafarge, Danone, Wienerberger sau Energobit, care le-au povestit câtorva zeci de absolvenţi Copernic despre cele mai importante meciuri pe care le-au câştigat cu mediul economic în ultimii ani şi despre nevoia de schimbare a organizaţiilor. Barrand, director al Institutului de Agilitate a Organizaţiilor din cadrul Şcolii de Management din Grènoble, susţine că schimbarea a devenit cuvânt de ordine în organizaţiile din întreaga lume, iar singurii manageri şi antreprenori care vor reuşi să-i facă faţă constant sunt cei care vor înceta să mai pună rezultatul pe primul loc şi care vor înlocui ordinele cu o mână de ajutor dată subalternilor.

    Prea multe niveluri ierarhice, procese mult prea structurate, teamă de asumare, expansiune exagerată sau intrarea în „moarte clinică” a unor modele de business – toate au fost pe lista de schimbare a acestor manageri, care astăzi renunţă la strategii pe termen lung în schimbul managementului făcut aproape „din mers”. De ce? „Pentru că viaţa este şi va fi o întreagă schimbare, de la caracteristicile resursei umane până la modul de funcţionare a businessului. Un tânăr care se înscrie la o facultate de inginerie ştie că, atunci când va absolvi, peste 50% din ceea ce învaţă nu va mai fi de actualitate. Iar unul care abia se angajează va schimba peste zece joburi şi chiar companii până la 35 de ani. Aşadar, adaptarea la schimbare, la stituaţii neaşteptate, aşa-zisa agilitate, trebuie să fie o prioritate pentru toţi managerii”, explică Jérôme Barrand.

    De aceeaşi părere este şi Corneliu Fecioru, membru în boardul producătorului de cărămizi Wienerberger, pentru care schimbarea a fost o constantă în întreaga carieră. Lucrează în industria materialelor de construcţii din 1997, când s-a angajat ca director de resurse umane la Lafarge, tocmai când francezii intrau pe piaţa locală. Pe atunci, avea experienţa altor două companii prin care a trecut şi încă mai voia să schimbe economia. Nevoia de schimbare l-a găsit într-o primă echipă a Lafarge foarte structurată, cu 12 niveluri ierarhice. Apoi, schimbarea a venit din nou, la scurt timp, când Lafarge a început să achiziţioneze companii de profil româneşti pentru a se extinde, iar managerii au început să se schimbe şi ei.

    De atunci, Corneliu Fecioru a trecut prin mai multe „ocolişuri” în cariera profesională. În cadrul Lafarge a schimbat trei funcţii, iar timp de peste doi ani a lucrat şi pentru firma de logistică Gebruder Weiss: „Oamenii se schimbă greu, în general, şi tocmai de aceea trebuie să încercăm să «ieşim din cutie» cât mai des, să inovăm. Deşi tehnologiile industriale, spre exemplu, sunt destul de stabile, climatul extern se schimbă mereu şi trebuie să fii pregătit pentru asta”. Un studiu realizat de Project Management Institute arată că organizaţiile agile, care identifică schimbarea şi se adaptează, sunt de două ori mai performante.

    Pentru Florin Pop, directorul general al EnergoBit, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa echipamentelor energetice, cu afaceri de 176 de milioane de euro anul trecut, schimbarea a venit într-un moment în care businessul era „pe val”. „Am profitat foarte bine de boomul energiei verzi (eoliene, fotovoltaice) până la un anumit punct (în 2013, când compania a fost nevoită să oprească astfel de proiecte din cauza modificării legislaţiei din domeniu n.red.). Aşa că am fost obligaţi să ne reorientăm, să acceptăm schimbarea şi să ne adaptăm. Am mers spre energia electrică. Nu a fost uşor, am schimbat o bună parte din tehnologie, dar altă soluţie nu era“.

    În prezent, Florin Pop spune că organizaţia nu se mai concentrează decât pe strategii realizate pe termen mai scurt şi în fiecare zi sau lună este „în priză” pentru a se adapta unor noi obstacole, fie acestea legate de salariaţi sau de câştigarea unor noi contracte profitabile. „A venit timpul şi pentru o schimbare de cultură organizaţională. Trecem de la o afacere de familie la una corporatistă.“

    Schimbările multiple prin care trec companiile din România şi-au pus amprenta asupra liderilor, care lucrează cu strategii flexibile şi au împrumutat ceva din relaxarea sportivilor de performanţă, care au capacitatea de a zâmbi şi când pierd, pentru că ştiu să se bucure de competiţie.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Steven Van Groningen, locul al doilea

    Steven van Groningen a absolvit Universitatea Leyden din Olanda, cu specializare în drept comercial, după care s-a reorientat spre banking, având ocazia să cunoască din interiorul ABN Amro criza financiară din Rusia anilor ’90. A coordonat pentru ABN Amro lansarea activităţii băncii în România, apoi a preluat conducerea Raiffeisen Bank România în 2002, în urma fuziunii acesteia cu fosta Bancă Agricolă.

    Steven van Groningen a crescut într-un mic oraş olandez, Deventer, cunoscut pentru şcoala latină la care a studiat Erasmus şi pentru faptul că era un important nod comercial pentru Ţările de Jos. Tradiţia sportului şi mai ales a canotajului a venit din familie, spune bancherul, care a ajuns ulterior să participe la două campionate mondiale şi la o ediţie a Jocurilor Olimpice. Steven van Groningen a învăţat lecţii importante în cariera sa de atlet olimpic. Importanţa paşilor mici, respectul pentru reguli, munca în echipă, faptul că din eşecuri poţi învăţa mai mult decât din succese. Despre orice subiect ar fi vorba, bancherul aminteşte de ceea ce i-a adus sportul, de la viaţa de familie şi până la atitudinea de strateg de business.

    În primul semestru al anului, Raiffeisen Bank, al patrulea jucător din sistemul bancar după activele deţinute, a obţinut un profit net de 45 milioane de euro, cu 25% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, din cauza creşterii cheltuielilor cu provizioanele şi stagnării veniturilor. „Veniturile se menţin la acelaşi nivel ca anul trecut, ceea ce este în sine o performanţă în condiţiile actuale de piaţă. Avem un sistem de control al riscurilor şi al cheltuielilor care ne-a permis să fim mai eficienţi. Sunt mulţumit că baza de clienţi IMM şi cea de clienţi de top au cele mai mari creşteri“, a declarat Van Groningen.

    Steven van Groningen face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiat în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Proprietarul Osho a investit 300.000 de euro într-un restaurant în Centrul Vechi

    Grecul Giorgios Malideros, care a cumpărat în urmă cu un an afacerea Osho de la românul Florin Rădulescu, a inaugurat un nou restaurant în Centrul Vechi – Oro Toro By Osho, în urma unei investitiţii de 300.000 de euro.

    Restaurantul mizează pe preparatele de vită maturată, la fel ca Osho, dar va avea un alt concept, de pub, cu preţuri adaptate la nivelul zonei. Astfel, dacă în restaurantul Osho, valoarea medie a bonului este de aproximativ 150 de lei, la Oro Toro aceasta va fi de 60 de lei.

     Managementul estimeaza o cifra de afaceri pentru 2015 de 1 milion de euro.

    Odata cu deschiderea Oro Toro by Osho, managementul isi propune sa atraga o noua categorie de clienti care nu au experimentat pana acum gustul autentic Osho, in special tineri care vor sa ia masa in atmosfera specifica unui pub si de asemenea turistii care aprecieaza cutt-urile suculente. Restaurantul are o capacitate de 120 de locuri.

     

  • Fondul de investiţii Catalyst România a intrat în acţionariatul Elefant.ro

    “Elefant.ro a devenit de-a lungul timpului un brand cunoscut şi o afacere cu o creştere rapidă. Decizia noastră de a investi este fundamentată pe aceste atribute, pe evoluţia generală a companiei, precum şi pe capacităţile echipei de management de a avea viziune şi o bună înţelegere a comerţului electronic. În urma unei infuzii de capital, am intrat în structura acţionariatului cu o participaţie puţin peste 10% şi este posibil să efectuăm o nouă infuzie de capital la finele anului viitor”, a afirmat Sfinţescu, care a evitat să precizeze suma alocată infuziei de capital.

    În acţionariatul magazinului online se află din 2010 fondul de private equity Fribourg Investments, controlat de omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova şi fost director general adjunct al Rompetrol. Alături de Dan Vidraşcu, Sturza va deţine circa 85%, după încheierea tranzacţiei cu Catalyst. Un pachet de 5% din acţiunile companiei care operează elefant.ro vor fi acordate managerilor. Fribourg a dezvoltat elefant.ro în 2010, iar durata investiţiei este cuprinsă între trei şi cinci ani.

    Fondul de private equity Catalyst a fost înfiinţat în 2012 şi este administrat de firma de investiţii 3TS Capital Partners. Cel mai mare investitor în fondul Catalyst este Fondul European de Investiţii (FEI) cu un aport de 10 milioane de euro la capital. Acest capital este destinat pentru investiţii în IMM-urile active în sectoarele de telecomunicaţii, media şi tehnologii. Alte circa 5 milioane de euro au fost plasate de investitori instituţionali locali şi persoane private cu experienţă în sectorul IT&C.

  • Uniqa a investit 150.000 de euro în renovarea fostului sediu central al Oracle

    “Am primit numeroase cereri de vânzare a clădirii, dar strategia noastră este să nu vindem o clădire goală” a declarat Heinrich Reuss, head of asset management la Uniqa Real Estate Management, referindu-se la planurile companiei în ce priveşte clădirea Floreasca Tower din nordul Capitalei.

    La începutul anului, clădirea a rămas aproape goală după ce grupul Oracle a decis să se mute în Floreasca Park, deşi avea un contract de închiriere valabil până în 2016. De atunci, austriecii s-au concentrat pe renovarea spaţiilor clădirii Floreasca Tower cu scopul de a atrage noi chiriaşi şi au investit circa 150.000 de euro în această direcţie, potrivit lui Reuss. 

    În prezent, 1.400 de metri pătraţi din suprafaţa totală închiriabilă de circa 7.600 de metri pătraţi sunt ocupaţi de Raiffeisen Evolution, City Grill, FATA , Gorenje şi Romenergo. Compania negociază şi cu o companie chineză din zona IT care ar urma să închirieze 1.500 de metri pătraţi din clădire. S-ar ajunge astfel la un grad de ocupare al clădirii de 50%, iar până la sfârşitul anului viitor, aceasta ar trebui să fie ocupată în totalitate. Chiar dacă nu dezvăluie numele companiei cu care se află în negocieri, Reuss spune că nu este vorba despre o relocare. 

    “Profilul companiilor pe care le targetăm sunt clienţii care caută spaţii mai mici, vorbim atât cu firme asiatice din zona hi tech, cât şi cu firme mici de logistică din România. Oferim avantajul unor spaţii mici într-o locaţie bună şi chiar dacă şi alţi dezvoltători pot să ofere astfel de spaţii, eficienţa celor de aici este considerabilă” a explicat Reuss avantajele spaţiilor închiriabile din Floreasca Tower.  În afară de eficienţă, el vorbeşte şi de un preţ mai scăzut al chiriei, de 14 euro/mp, la care se adaugă taxa serviciilor de aproximativ 3 euro. Uniqa contribuie cu 80-100 de euro/mp la amenajarea spaţiilor pentru viitorii chiriaşi şi în funcţie de dimensiunea spaţiului închiriat poate oferi şi alte facilităţi.

    Uniqa Real Estate Management, compania care administrează portofoliul imobiliar al grupului austriac de asigurări Uniqa a cumpărat clădirea Floreasca Tower în 2005 de Raiffeisen Evolution. De anul trecut, compania deţine şi o clădire de aproximativ 3.500 de metri pătraţi în care se află noul sediu al Uniqa Asigurări, aflată în apropierea noii clădiri. 

     

  • Manual de încetinire, cu Arianna Huffington

    “Succesul redefinit. Prosperitate, înţelepciune, miracol şi crearea unei vieţi pline de sens”, în engleză “Thrive: The Third Metric to Redefining Success and Creating a Life of Well-Being, Wisdom, and Wonder” este al 14-lea volum semnat de Huffington, a cărei carieră literară a început în 1973 cu “The Female Woman”, un atac la mişcarea de emancipare a femeilor.

    În cei 41 de ani scurşi de atunci, Arianna Huffington şi-a schimbat ţinta; deşi “Succesul redefinit” se adresează cu precădere femeilor, propunerea Ariannei Huffington se aplică omului moden în general: este vorba de adoptarea unei a treia unităţi de măsură a succesului, pe lângă cele două deja existente: – bani şi putere; a treia metrică este clădită pe patru fundamente: – bunăstare, înţelepciune, miracol şi dăruire, noţiuni care alcătuiesc cele patru secţiuni ale cărţii.

    “Atenţia noastră s-a concentrat asupra modului în care putem face mulţi bani, asupra modului în care ne cumpărăm o casă mare şi asupra modului în care putem avansa cât mai sus în carieră. În timp, în momentul de faţă, succesul, banii şi puterea au devenit practic sinonime în mintea multora”, spune Huffington.

    Autoarea invocă chiar propria experienţă, pentru că în 2007, ca redactor-şef al The Huffington Post, ajunsese să doarmă numai patru sau cinci ore pe noapte şi să nu mai aibă timp pentru cei doi copii. A ales să încetinească, iar “Succesul redefinit” se vrea a fi un manual de încetinire aplicabil tuturor – schimbarea obiceiurilor şi îndepărtarea de anumite cutume culturale, informaţii pe această temă, cercetări academice şi ştiinţifice, dar şi practici, instrumente şi tehnici uşor de folosit în programul zilnic.

    Apar, de pildă, îndrumări pentru amenajarea unei camere de meditaţie sau liste cu aplicaţii utile, de exemplu una care forţează telefonul mobil să se închidă pentru o anumită perioadă, de la 30 de minute la o lună de zile, aplicaţie extrem de utilă în vacanţe. “Găsiţi-vă punctul de sprijin – centrul înţelepciunii, al armoniei şi al forţei lăuntrice. Şi, din acel moment, schimbaţi lumea din propria perspectivă, conform propriei definiţii a succesului, astfel încât cu toţii – femei şi bărbaţi deopotrivă – să putem prospera şi să trăim cu mai multă bunăvoinţă, mai multă fericire, mai multă compasiune, mai multă recunoştinţă şi, da, cu mai multă iubire”, un sfat decent asupra căruia merită chibzuit.

    Arianna Huffington – “Succesul redefinit. Prosperitate, înţelepciune, miracol şi crearea unei vieţi pline de sens”, Editura Publica, Bucureşti, 2014