BusinessMagazin

Tag: it

  • Cati romani fac cumparaturi pe internet ?

    Doar 4% dintre locuitorii din Romania au cumparat anul trecut
    produse si servicii de pe internet. Raportat la populatie, inseamna
    mai putin de un milion de oameni care, la nivel teoretic, au
    generat o piata a comertului online cu electronice, electrocasnice
    si IT de 200 de milioane de euro sau de aproximativ cinci ori mai
    mult daca sunt luate in calcul toate cumparaturile facute de pe
    internet, de la bilete de calatorie si pana la servicii
    telecom.

    Raportat la numarul de utilizatori de internet, ponderea este
    usor mai ridicata, de aproximativ 11%, dar chiar si asa, nivelul
    este la doar un sfert fata de media europeana.Cel putin doi din
    zece europeni au facut cumparaturi online in 2010, de doua ori mai
    multi fata de acum sase ani, potrivit unui raport realizat de
    Comisia Europeana, iar o treime dintre ei au cumparat macar o data
    in ultimul an din magazine din afara tarii in care locuiesc. Prin
    comparatie, doar cateva sute de mii de romani au cumparat din
    magazine online din Europa, conform statisticilor care nu iau insa
    in calcul cumparaturile facute din SUA sau din alte colturi ale
    lumii.

    Numarul mic se justifica pe de-o parte prin lipsa de incredere a
    consumatorilor in plata cu cardul bancar, o metoda inca foarte
    putin folosita la noi si practic aproape singura acceptata pentru
    cumparaturile din afara granitelor. “Plata cu cardul pe internet
    este o chestiune de incredere, care vine treptat, odata cu
    dezvoltarea si maturizarea pietei online si a celei de acces la
    internet”, crede Marius Ghenea, omul de afaceri care detine o serie
    de magazine online printre care PCFun si ElectroFun si presedintele
    Asociatiei Romane a Magazinelor Online. Pe de alta parte, si
    increderea in magazine pe care nu le cunosc si la care au acces mai
    greu decat ar avea la unul din tara este implicit mai scazuta.

    Se intampla nu numai la noi, ci peste tot in Europa. Se vede,
    spre exemplu, in sumele tot mai mici cheltuite pentru asemenea
    achizitii. Anul trecut europenii au platit in medie 635 de euro pe
    tranzactie, in conditiile in care cu un an in urma suma se ridica
    la 785 de euro, iar in 2008 la putin sub 800 de euro.

    Perceptia consumatorilor impiedica practic cresterea vanzarilor
    – 62% dintre cei care au cumparat online pana acum sunt preocupati
    de fraude, 59% nu cumpara din magazinele online din alte tari
    pentru ca nu stiu ce ar putea face in cazul in care ar aparea
    probleme, iar 49% sunt descurajati de posibile intarzieri la
    livrarea produselor. Atitudine care nu este complet nejustificata
    daca se ia in calcul faptul ca 16% dintre cumparaturile pe internet
    din alte tari europene au fost livrate cu intarziere. Totusi, doar
    in 5% din cazuri produsele nu au ajuns deloc la cumparator, risc la
    care se expun insa consumatorii si in cazul achizitiilor din tara
    unde locuiesc, in medie 6% din cumparaturile din UE nefiind
    livrate, conform statisticilor.

    Totodata, nici politicile retailerilor nu sustin foarte mult
    comertul in afara granitelor si cei mai multi dintre comercianti
    nici nu par dispusi sa ia masuri. Peste 57% din magazinele online
    din Uniunea Europeana au in plan sa se adreseze in continuare doar
    locuitorilor tarii de provenienta, mai multi decat in urma cu doi
    ani, cand doar 41% se bazau pe acelasi principiu. Doar doua din
    zece magazine online se gandesc la strategii prin care sa se
    adreseze locuitorilor din cel putin alte zece tari europene,
    potrivit raportului Comisiei Europene.

    Barierele pentru depasirea granitelor sunt in mare parte de
    natura fiscala sau legislativa, dar in calcul trebuie totodata
    luate si diferentele de limba. De regula, magazinele online din
    tari europene altele decat Marea Britanie nu au si o versiune in
    limba engleza si angajati dedicati care sa raspunda solicitarilor
    intrucat investitiile necesare nu sunt justificate de volumul
    cumparaturilor. Ca sa nu mai vorbim de versiuni personalizate
    diverselor nationalitati europene, iar astfel se adreseaza doar
    conationalilor de peste granite.

  • Samsung a atins 1 TB per platan de Hard Disk

    Oare la ce capacitate se va ajunge in urmatorii 10 ani, avand in
    vedere ca Samsung a ajuns sa creeze un spatiu de 1 TB pe numai 1
    platan de hard disk, cumuland in total 4 TB per drive. La momentul
    actual, companiile producatoare de HDD-uri au pe piata modele de
    pana la 3 TB, fiecare platan putand stoca pana la 750 de MB. Cand
    va fi disponibil modelul celor de la Samsung nu se stie, dar va fi
    parte a unei serii emise de compania Spinpoint EcoGreen. Modelul de
    4 TB va avea 5,400 de rotatii pe minut, 32 de mega cache si o
    interfata SATA de 6 Gbps. Samsung a precizat ca noua tehnologie
    folosita de ei va permite drive-uri de pana la 10 TB, cu cateva
    mici ajustari, dar care nu se vor intampla in curand.


    Cititi mai multe     pe www.apropo.ro

  • Laptopul ca accesoriu

    Stiam ca se va intampla, dar nu credeam ca atat de repede. Totul evolueaza cu o viteza nebuneasca spre un deznodamant previzibil: sfarsitul epocii PC-urilor asa cum le stiam. Cu patru ani in urma incercam sa-mi conving cititorii ca iPhone este un computer si ca mai devreme sau mai tarziu linia de demarcatie dintre telefoane si computere va disparea. Deja este de domeniul evidentei, iar prezicerea ca peste trei ani toate telefoanele mobile vor fi smartphones (deci computere) mi se pare pesimista. Pe de alta parte, tabletele sunt si ele tot computere si, impreuna cu telefoanele inteligente, vor cuceri lumea.

    Apple tocmai a lansat iPad 2 si deja pragul s-a ridicat enorm. E mai putin important ca e mai subtire, mai usor, mai elegant (era de asteptat), dar este semnificativ faptul ca este mult mai puternic. Procesorul dual-core deja il aduce la o putere comparabila cu un notebook, dubland viteza globala si aducand de noua ori mai multa viteza graficii. De ce? Pentru ca jocurile video se vor muta aici si PC-urile vor pierde o buna bucata de piata. Dar ceea ce putine dintre prezentarile dedicate noului iPad au remarcat este orientarea tot mai accentuata spre business a aparatului. Practic, toata birotica e disponibila, fie prin suita iWork de la Apple, fie prin alternative cum ar fi Quickoffice (ambele compatibile la nivel de documente cu Microsoft Office). Mai mult, suportul pentru MS Exchange ActiveSync, VPN (retele virtuale private) si alte standarde de conectivitate ii permite chiar de azi sa se integreze fara eforturi in orice mediu de business modern. Se va potrivi perfect in servieta unui executiv pe care nu vi-l puteti inchipui cu geanta de laptop pe umar. Ca sa nu mai vorbesc de videoconferinte si de posibilitatea de a-l conecta la un televizor HD pentru o prezentare intr-o sala de sedinte.

    Pe scurt, tabletele vor cuceri in scurt timp piata de entertainment, piata de business si, fara nici o indoiala, piata educationala. La care se adauga cartile si presa. Deja e mult, dar nu e totul. Cealalta amenintare pentru PC-urile traditionale vine din directia telefonului-computer. Intr-un articol din noiembrie 2007 (“Web la purtator”), cand Google tocmai anuntase sistemul Android, imi imaginam un scenariu oarecum SF pentru acea vreme: telefonul devine computerul pentru orice imprejurare. Laptopul devine o simpla carcasa, cu ecran, tastatura si baterie, de restul se ocupa telefonul. Aveam in vedere un orizont de vreo zece ani, pentru ca puterea procesoarelor pentru mobile parea un obstacol greu de depasit. Dar n-a fost nevoie decat de trei ani si jumatate pentru ca viziunea sa se intrupeze intr-un produs comercial. Vine de la Motorola si rastoarna perspectiva: laptopul devine un accesoriu al telefonului!

    Telefonul este Motorola Atrix 4G si este foarte probabil cel mai puternic smartphone la ora actuala, echipat cu un procesor dual core la 1GHz, cu 16 GB memorie si slot microSD pentru inca pe-atat. Laptopul pe care Motorola il ofera ca accesoriu arata foarte bine, este subtire si elegant, dar nu are nici procesor, nici memorie, nici hard disk. Doar un spatiu unde se insereaza telefonul, care devine “creierul” intregului ansamblu. Odata plantat telefonul, in cateva secunde pe ecranul laptopului apare exact ceea ce afiseaza telefonul, la dimensiunea ecranului. Practic, laptopul nu este decat un viewer pentru telefon, oferind in plus o tastatura veritabila si un trackpad uzual. Avand un consum extrem de redus, bateria laptopului tine cam 10 ore si mai face ceva: incarca bateria telefonului. Laptopul ramane totusi un telefon, deci se pot primi apeluri si se pot initia convorbiri, caz in care difuzoarele si microfonul incorporat sunt foarte utile.

    In felul acesta se pot rula extrem de comod orice fel de aplicatii Android, inclusiv cele de birotica, cum este Quickoffice. In plus, laptopul poate deschide inca o fereastra, in care ruleaza un Firefox standard, deoarece browserul din Android este adaptat pentru ecrane de mici dimensiuni. Desigur, exista si unele limitari, in principal legate de aplicatiile Android, care sunt concepute mai degraba pentru interfata multi-touch, mai greu de simulat cu un trackpad (de pilda scrolling-ul).

    Cum vor evolua PC-urile traditionale in fata acestor noi concurenti este relativ usor de banuit, mai ales ca analistii pietei constata deja declinul vanzarilor. Vor ramane produse de nisa, destinate unor domenii precum proiectarea asistata, arhitectura, procesari video complexe si altele care au intr-adevar nevoie de multi cai putere.

  • Placerea lecturii la copii, cultivata cu e-readere

    Dupa sarbatori, o serie de edituri au remarcat o crestere a
    vanzarilor de titluri care se adreseaza cititorilor mai mici ca
    varsta, cum ar fi “Cronicile din Narnia”, dar nu numai lor. Aceasta
    tendinta s-ar datora, se pare, cresterii numarului de modele de
    e-readere disponibile pe piata, precum si ieftinirii lor, ceea ce
    le face atragatoare si pentru copii si adolescenti, care descopera
    placerea cititului ajungand sa-si treaca pe lista de lecturi nu
    numai ultimele titluri adresate lor, ci si opere clasice
    disponibile gratuit pe internet dupa expirarea drepturilor de autor
    asupra lor.

    Desi nu se stie inca daca micii lectori nu se vor plictisi repede
    de cititoarele electronice, parintii par hotarati sa profite de
    noua tendinta, incurajati si de profesorii care le permit copiilor
    sa ia dispozitivele si la scoala, daca astfel ii vor convinge sa
    citeasca. E-readerele au fost adoptate pana si de acei adolescenti
    care preferau sa cumpere carti din seria Harry Potter sau alte
    serii foarte populare, in format cartonat, pentru a le imprumuta
    prietenilor de la care sa ia alte carti; ei citesc acum pur si
    simplu in grup pe dispozitive electronice.

  • LG Optimus Black – video preview la MWC 2011

    Chiar si in aceste conditii specificatiile nu au avut de
    suferit, Optimus Black oferind o baterie puternica de 1500 mAh si
    procesor la 1GHz. Ecranul NOVA Display, cu diagonala de 4 inch,
    este laudat ca fiind unul dintre cele mai stralucitoare din lume,
    iar asta fara a scapa de sub control consumul de energie. Optimus
    Black ruleaza Android 2.2 (Froyo), peste care putem admira
    interfata Optimus UI 2.0, dezvoltata de LG special pentru linia de
    telefoane Optimus.

    Cititi mai multe pe www.go4it.ro

  • Distributia IT&C – Ce se ascunde in spatele cresterii Asesoft?

    Problemele pe piata de distributie IT&C au inceput inca din
    2008 si un an mai tarziu, efectele au devenit de-a dreptul
    dramatice – piata a pierdut 40% si a incheiat anul cu o cifra de
    afaceri de 600 de milioane de euro, potrivit mai multor estimari
    din piata. A fost o reactie in lant, pornita de la scaderea
    consumului, care a afectat comerciantii, apoi producatorii si
    implicit distribuitorii care n-au mai avut la fel de multe produse
    de livrat in piata si nici la fel de multe magazine catre care sa
    le trimita.

    Prima raza de soare a aparut anul trecut, dupa ce structura
    pietei s-a schimbat considerabil, clasamentul competitorilor a fost
    aproape in totalitate dat peste cap, iar companiile de distributie
    au reorganizat la sange afacerile, unele vandute intre timp, altele
    fuzionate cu concurenti mai mari. “In ansamblu, cred ca industria a
    reusit sa castige zece procente”, apreciaza Iulian Stanciu, cel
    care detine Asesoft Distribution si care este in prezent directorul
    general al magazinului de comert online eMAG.

    In acest context, cum se explica o crestere a afacerilor de 45%?
    Acelasi Asesoft care a ajuns la incasari de 145 de milioane de euro
    in 2010 si un profit de 3,5 milioane de euro, fiind tocmai compania
    care a reusit o asemenea performanta, se astepta inca de la
    jumatatea anului trecut la afaceri mai mari prin comparatie cu
    2009, pe baza rezultatelor din primele luni, dar nu mai mult de 30%
    crestere. Si-a depasit insa asteptarile de atunci, cel mai probabil
    in detrimentul altor competitori care nu au putut tine pasul cu
    piata si au continuat sa piarda.

    Din cel mult 700 de milioane de euro, cat a avut piata in 2010,
    cam 21% au revenit Asesoft, in conditiile in care in anul
    precedent, avea o cota de aproape 17%. Diferenta de patru puncte
    procentuale s-a resimtit in afacerile altora, poate chiar din
    randul celor mari precum Scop Computers, care dupa ce a incheiat
    2009 cu afaceri in scadere de la 117,1 milioane de euro pana la
    81,5 milioane de euro a vandut o participatie de 51% din companie
    catre polonezii de la ABC Data pentru 5 milioane de euro, Mobile
    Distribution, Aline Distribution sau RHS Company, care a fuzionat
    cu Tornado, dar mai ales in randul celor mici, care in fata
    dificultatilor economice s-au vazut nevoiti chiar sa iasa din
    piata.

    Dincolo de strategia de eficientizare a operatiunilor, Razvan
    Ziemba, directorul general al Asesoft, explica avansul, despre care
    crede ca se va mentine si in 2011, pana la o cifra de afaceri de
    165 de milioane de euro, prin proiectele si parteneriatele noi cu
    distribuitorii din zona clientilor guvernamentali, a corporatiilor
    si a intreprinderilor mici si mijlocii. “Ne-am orientat pe zona de
    business, ceea ce vom face si in acest an”, mai spune managerul.
    Practic, businessul de distributie se construieste pe de-o parte
    din zona de retail, cifre care se vad in final in vanzarile
    comerciantilor, iar pe de alta parte de la corporatii si sectorul
    public, segmente care anul trecut au inceput sa dea drumul la
    investitii, dupa spusele lui Stanciu. In retail, situatia n-a fost
    tocmai buna anul trecut.

    Cu exceptia electrocasnicelor mici, care au avut o crestere
    foarte mica, pana la 98,7 milioane de euro, potrivit Gfk Romania,
    restul segmentelor s-au diminuat considerabil pe parcursul anului.
    Electrocasnicele si produsele foto, spre exemplu, au pierdut mai
    bine de 100 de milioane de euro, ajungand la 278,8 milioane de euro
    anul trecut, in timp ce produsele IT au scazut de la 356,6 la 316,7
    milioane de euro.

  • iQuest asteapta un milion de euro din aplicatii mobile in 2011

    “Vanzarile generate de aplicatiile pentru mobile vor reprezenta
    in 2011 aproximativ 10% din businessul iQuest, in crestere
    semnificativa fata de anul trecut”, a declarat Cornelius Brody,
    directorul executiv al iQuest. Compania numara 330 de angajati in
    centrele de dezvoltare software de la Cluj si Brasov su are o
    divizie dedicata dezvoltarii de aplicatii mobile.

    In ansamblu, iQuest estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri
    de 13 milioane de euro, in crestere cu 20% fata de nivelul de 11
    milioane de euro inregistrat in 2010.

    Compania a lansat recent aplicatii iPhone, iPad si Android
    pentru companii precum Banca Transilvania sau Jaguar, cu ocazia
    aniversarii a 75 de ani de existenta a marcii britanice de
    autoturisme. Aplicaţia bancara, spre exemplu, permite vizualizarea
    de informatii cu privire la localizarea celei mai apropiate
    unitati, cursul valutar sau cele mai noi stiri despre banca si
    ofera posibilitatea de a folosi diverse instrumente, precum
    simulatorul de depozite sau de credite BT ori convertorul
    valutar.
    “Clientii nottri sunt in principal companii deschise noilor
    tendinte de comunicare si în prezent suntem implicati in proiecte
    pentru companii din domeniul auto, media sau retail”, a adăugat
    Brody.

    Costul pentru dezvoltarea unei aplicatii mobile variaza de la
    cateva mii de euro, pana la zeci de mii, in functie de
    complexitatea acesteia, iar dezvoltarea unui proiect complex poate
    dura chiar si cateva luni. In plus fata de costurile initiale
    pentru dezvoltarea unei aplicatii pentru platforme mobile, apar
    costuri ulterioare, care presupun mentenata, precum si dezvoltarea
    de versiuni imbunatatite.

    Cea mai cunoscuta aplicatie realizată de iQuest, Trip Journal,
    este folosită in prezent de aproape 300.000 de utilizatori din
    intreaga lume.

  • Facebook a lansat un telefon mobil. Vezi aici cum arata (VIDEO)

    Telefonul Facebook va fi lansat oficial saptamana viitoare la
    World Mobile Congress de la Barcelona si are ecran tactil, ruleaza
    pe sistemul de operare Android si are Facebook ca ecran de
    start.

    Cele doua dispozitive, INQ Cloud Touch si INQ Cloud Q nu vor fi
    branduite cu “Facebook”, insa sunt create in colaborare cu reteaua
    sociala. Cu ajutorul telefoanelor, utilizatorul va putea, printr-un
    singur click, sa acceseze Facebook Chat, Friends, Messages Wall si
    Notifications . Telefonul Facebook va fi disponibil in Marea
    Britanie in luna aprilie a acestui an.

  • Doar Bucurestiul conteaza pe harta softistilor

    “E cumva normal ca industria sa fie concentrata aici”, spune
    Bogdan Putinica, directorul executiv al companiei de soft Enea
    Romania, despre Bucuresti. Dincolo de argumente precum pozitionarea
    geografica sau contactul rapid cu exteriorul prin intermediul unui
    aeroport international, Capitala atrage anual cele mai mari
    investitii din partea multinationalelor prin comparatie cu alte
    orase din tara, dar si o buna parte din specialistii din anumite
    domenii care migreaza spre un centru de business mai ofertant din
    punct de vedere financiar.

    In cifre, 5,8 miliarde de euro si aproape 69.000 de oameni
    compun industria IT&C din Bucuresti, adica 67%, respectiv 56%
    din nivelul din toata tara, procente la care se adauga si peste 60%
    din contributia la produsul intern brut a pietei de
    telecomunicatii, hardware, software si servicii, potrivit unui
    studiu realizat de Institutul pentru Tehnica de Calcul (ITC) pentru
    anul 2009. Urmatoarele orase ca dimensiune ar fi Clujul, cu un
    business IT&C de 1,21 miliarde de euro si in jur de 8.500 de
    angajati, si Timisoara, care genereaza putin peste jumatate de
    milion de euro si angajeaza in domeniu aproape 12.500 de oameni.
    “In linii mari, tendintele si clasamentul sunt acelasi si pentru
    2010, doar ca cifrele nu sunt inca disponibile in totalitate”,
    precizeaza Mircea Vuici, cercetator in cadrul ITC si coordonatorul
    studiului.

    Mana de lucru este totusi mai scumpa in Bucuresti. La fel si
    chiriile si alte costuri semnificative pe care le-ar putea avea o
    companie. In contrapondere, restul tarii nu mai sufera de multa
    vreme de problema comunicatiilor ingreunate, mai ales ca internetul
    din Romania este printre cele mai performante din toata lumea, iar
    domeniul software, de exemplu, este unul care poate functiona la
    fel de bine de la distanta. “In Iasi, costurile erau pana nu demult
    cu 20-30% mai mici”, spune Putinica despre calculul facut la
    momentul in care evalua potentiale destinatii pentru deschiderea
    unui nou birou al companiei. Centrul cu 25 de angajati se va
    deschide insa cel tarziu in martie in Republica Moldova, la
    Chisinau, pe fondul costurilor cu 40% mai mici sau chiar 50% “daca
    optimizam la maximum cheltuielile”, dupa cum spune managerul.

    “Depinde bineinteles de orasul luat in calcul, dar numai mana de
    lucru este cu o treime mai ieftina in provincie”, apreciaza Eugen
    Schwab-Chesaru, seful pentru Europa Centrala si de Est al companiei
    de consultanta IT Pierre Audoin Consultants (PAC). Singura problema
    reala ar fi faptul ca oferta este totusi limitata, pe de-o parte
    pentru ca multi specialisti migreaza spre Capitala, iar pe de alta
    parte pentru ca cei ramasi sunt deja angajati de companiile care au
    intuit mai devreme potentialul de reducere a cheltuielilor si au
    pornit operatiuni regionale.

    “Acum ar insemna sa deschizi un birou si sa iti asumi decizia de
    a angaja oameni mai putin calificati pe care sa ii formezi intern
    sau de a fura oameni de la competitie”, spune Putinica, aducand in
    plus argumentul ca orasele cu acces la transport aerian nu mai sunt
    chiar atat de ieftine si sunt deja inchise din cauza companiilor
    deja prezente care au absorbit toata forta de munca. Iar pentru o
    multinationala devine chiar mai dificil sa desfasoare activitati in
    provincie, mai ales cand se pune si problema unor vizite din partea
    managerilor din alte tari.

  • Se lanseaza Duke Nukem! Cel mai amanat joc al tuturor timpurilor (FOTO+VIDEO)

    Duke Nukem este unul dintre cele mai cunoscute branduri din
    industria interactiva de divertisment. Duke isi reconfirma statutul
    de super-erou atras de fete frumoase, tigari, bere si adrenalina
    intrucat salveaza planeta si reprezentantele sexului frumos de
    invadatorii extraterestrii.

    “Momentul pe care fanii din intreaga lume l-au asteptat este din
    ce in ce mai aproape”, a declarat Christoph Hartmann, presedintele
    2K. “3 mai 2011 va marca reintoarcerea lui Duke care se va
    dezlantui asupra celor care vor raul omenirii. Iar reintoarcerea sa
    va schimba istoria jocurilor video”.

    VIDEO – CUM VA ARATA DUKE
    NUKEM FOREVER     ->>>>>