Tag: evolutie

  • Întrebările care îţi garantează succesul la un interviu de angajare

    Întrebările care vin una după cealaltă în cadrul unui interviu de angajare pot oferi deseori senzaţia unui interogatoriu. Puţini candidaţi ştiu însă că angajatorii nu sunt singurii care ar trebui să pună întrebări într-o astfel de discuţie. De la un moment dat, ar trebui să abordeze ei înşişi teme legate de aşteptările angajatorului sau de motivaţia şefului lor de a lucra în compania respectivă. Întrebările potrivite pot oferi atât informaţii relevante despre viitorul job, dar pot reprezenta şi un plus faţă de ceilalţi candidaţi.
    Iată câteva dintre cele mai bune întrebări pe care cineva le-ar putea folosi într-un interviu de angajare, potrivit Business Insider:

    1. Cum a evoluat acest post de când a fost creat?
    O descriere a jobului ar trebui să ofere informaţii despre modul în care acesta a evoluat sau daca s-a transformat într-un capăt de linie pentru angajaţi. Dacă intervievatorul spune că poziţia a evoluat şi în alte direcţii, în afară de scopul în care a fost creată, aceasta înseamnă că există oportunităţi de creştere în cadrul companiei.

    2. Ce au făcut alţi angajaţi pentru a reuşi în cadrul acestui post?
    Veţi afla astfel detalii despre modul în care organizaţia în care vreţi să lucraţi măsoară performanţa şi dacă aveţi abilităţile necesare pentru a atinge ţintele impuse de companie.
    Aţi putea auzi un răspuns care să sublinieze plusurile şi minusurile predecesorului – un indicator bun pentru cultura organizaţională a companiei. Lucrurile pe care o persoană le-a făcut pentru a avea succes tind să coincidă cu aspiraţiile organizaţiei.

    3. Ce vă place cel mai mult în munca din cadrul acestei companii?
    Viitorul şef ar putea dezvălui astfel care sunt valorile pe  care le apreciază cel mai mult şi care au fost paşii ce l-au condus spre succes în cadrul companiei.
    Intervievatorul ar putea să descrie aici orice, de la beneficii, la bonusuri de sfârşit de an. Dacă pare că angajatorul se străduieşte să găsească motivele pentru care îi place să lucreze în cadrul companiei, este cazul să o evitaţi.

    4. Care este prioritatea numărul unu pentru persoana care va ocupa această funcţie în următoarele trei luni?
    Fără aşteptări clare din partea companiei, nu veţi şti ce aveţi de făcut sau cum să construiţi o primă impresie potrivită în primele câteva zile după angajare. S-ar putea să vi se spună că aveţi de îndeplinit 15 task-uri şi nu trei sau două.

    5. Care sunt calităţile managerilor de succes din cadrul companiei?
    Dacă interviul are ca scop obţinerii unei poziţii manageriale, trebuie să aflaţi care sunt abilităţile şi competenţele căutate de companie pentru un lider. S-ar putea să primiţi un răspuns precum „Cei mai muli manageri din organizaţia noastră sunt gânditori independenţi, sunt profesori buni, complet aliniaţi cu direcţia în care merge compania.”, scriu experţii citaţi de Business Insider.

    6. Dacă mi-aţi oferi acest post, îmi puteţi spune câteva exemple legate de modul în care voi colabora cu managerul?
    Un angajat din entry-level ar trebui să fie interesat de modul în care va lucra cu managementul pentru a-şi putea demonstra astfel abilităţile şi de a avansa. Există o diferenţă între a prelua comenzi şi a lucra în mod activ cu un superior.
    Angajatorul ar putea oferi câteva exemple ca răspuns la această întrebare sau ar putea să nu vă explice deloc cum veţi interacţiona cu managementul companiei, situaţie
    care ar trebui să vă pună pe gânduri.

    7. Care sunt provocările cu care se va confrunta cel care va ocupa acest post?
    Vă datoraţi vouă înşivă să ştiţi cu ce vă confruntaţi. Provocările sunt evident diferite în cazul entry-levelului faţă de management.

    8. Aveţi ezitări legate de calificarea mea?
    O întrebare de acest tip lasă impresia angajatorului că sunteţi suficient de siguri pe abilităţile voastre pentru a putea discuta şi vulnerabilităţi. Oferă de asemenea senzaţia de încredere şi abilitatea de a fi antrenat, spune John Kador, autorul cărţii „301 Best Questions to Ask on Your Interview”.

  • Schimbările cameleonice prin care a trecut profilul de Facebook al lui Mark Zuckerberg de-a lungul timpului – GALERIE FOTO

    Fondatorul Facebook a schimbat, pe parcursul anilor, designul reţelei de socializare Facebook şi odată cu acesta pagina propriului profil. Fie că vorbim de schimbări mici precum introducerea butonului “poke” sau unele mai importante, precum timeline-ul, nu este modalitate mai bună de a le observa decât în profilul lui Zuckerberg. Fondatorul reţelei sociale şi-a schimbat pagina asemeni unui cameleon, transformând-o astfel încât să promoveze noile opţiuni ale Facebook.

    Vezi aici cum s-a transformat profilul de Facebook al lui Zuckerberg din 2005 şi până în prezent:

  • Valoarea coşului de cumpărături în tranzacţiile online, în creştere faţă de 2013

    “Conform estimărilor PayU, comerţul electronic îşi păstrează ritmul de creştere accelerat, în fiecare minut având loc aproximativ 70 de comenzi online, cu o valoare totală de 10,783 lei. De altfel, potrivit datelor din sistemul integratorului de plăţi, primele 5 luni ale anului au adus o creştere cu peste 30% a numărului de tranzacţii achitate online de către clienţii magazinelor online româneşti”, se arată într-un comunicat al PayU.

    Raportul arată şi că tot mai multe persoane folosesc dispozitive mobile pentru a face comenzi. Numărul tranzacţiilor realizate de pe telefoane mobile sau tablete a ajuns la 20% din total. În acest context, principalele tendinţe din industrie anunţă schimbări importante în comportamentul de consum al utilizatorilor online.

    “Evoluţia înregistrată pe toate segmentele arată o creştere a încrederii utilizatorilor în magazinele online şi o înţelegere a beneficiilor cumpărăturilor online”, explică Cristina Vrânceanu, Strategic Partnerships Executive PayU România. “Evoluţia unor segmente precum cel al jucăriilor, unde valoarea medie o depăşeşte chiar şi pe cea din fashion şi se apropie de IT&C, este un alt mod prin care ne putem da seama că achiziţiile online nu mai reprezintă o excepţie, ci sunt parte integrantă din viaţa unui număr tot mai mare de oameni.”

  • O istorie a şorturilor purtate de fotbalişti la campionatele mondiale – GALERIE FOTO

    Şorturile fotbaliştilor se modifică în funcţie de moda feminină. Poate părea surprinzător, însă cei de la Quartz au ajuns la această concluzie după ce au analizat echipamentele sportive ale ultimilor 80 ani.

    Şorturile purtate de forbalişti la campionatele mondiale, încă din 1930, par să reflecte evoluţia din perioada respectivă a hainelor pentru femei.

    Această teorie a fost confirmată de către Jen Valentine, responsabila cu produsele pentru fotbal ale celor de la Adidas. “În industria hainelor de sport, suntem întotdeauna atenţi la ceea ce se întâmplă în jurul nostru”, a spus ea. “Urmărim mişcările designerilor cunoscuţi şi toate tendinţele din modă ale acelui an.”

  • Veştile bune din economie duc moneda naţională la un curs de sub 4,4

    Moneda naţională a ignorat până acum tensiunile geopolitice din regiune şi a intrat pe un trend de apreciere, ajungând la nivelul maxim al ultimelor zece luni în raport cu euro. Leul stă mai bine decât la începutul anului, când cursul sărise peste 4,50 lei/euro pe fondul tensiunilor de pe pieţele externe. Acum, cotaţiile oscilează în jurul a 4,40 lei/euro.

    Deocamdată, analiştii nu şi-au schimbat foarte mult estimările pentru nivelul cursului de schimb de la sfârşitul acestui an. La începutul lui 2014, bancherii spuneau că văd evoluţia cursului în acest an mai volatilă comparativ cu 2013. Ei susţineau că am putea să vedem oscilaţii ale cursului într-o bandă destul de largă, între 4,35 şi 4,65 lei/euro, iar pentru sfârşitul anului majoritatea prognozelor indicau un curs cuprins în intervalul 4,35-4,55 lei/euro.

    Acum, analiştii se aşteaptă ca pe termen scurt aprecierea leului să continue, chiar dacă ţinută sub control de BNR, în condiţiile veştilor foarte bune din economie şi ale îmbunătăţirii ratingului României. Aprecierea leului reduce povara clienţilor cu credite în valută şi ar putea domoli creşterea aşteptată a ratei inflaţiei, după introducerea accizei suplimentare la carburanţi în luna aprilie. Însă, pe de altă parte, aprecierea monedei naţionale are un impact negativ asupra exporturilor, care au fost principalul motor al avansului economiei cu 3,5% anul trecut, dar şi al creşterii PIB de 3,8% din primul trimestru din 2014. Potenţialul de apreciere pentru leu este însă limitat pe fondul unor posibile intervenţii valutare oficiale.

    „Considerăm că pe termen scurt presiunile în direcţia aprecierii leului se vor menţine în condiţiile îmbunătăţirii ratingului României şi ale deficitelor externe scăzute. Este de aşteptat ca BNR să prevină o apreciere excesivă a leului care ar putea afecta competitivitatea exporturilor“, spune Radu Crăciun, economistul-şef al BCR. El anticipează pentru sfârşitul anului un curs în intervalul 4,40-4,50 lei/euro, mişcarea în interiorul intervalului depinzând şi de cât de tensionate vor fi evoluţiile politice în contextul alegerilor prezidenţiale şi al evenimentelor ce le vor succede. Din fericire, contextul regional din Ucraina pare să se îndrepte spre o soluţie negociată, ceea ce face ca riscul geopolitic să reprezinte un element de stres în scădere pentru cursul de schimb leu/euro, susţine Crăciun.

    „Având în vedere situaţia generală a economiei şi revenirea recentă în investment grade, considerăm că leul se află într-o poziţie favorabilă. Dezechilibrele externe ale economiei rămân reduse, iar intrările de fonduri europene şi investiţii străine directe sunt suficiente pentru a compensa dezintermedierea financiară, precum şi ieşiri moderate ale investiţiilor de portofoliu“, spune Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank. El a arătat că, până în prezent, impactul turbulenţelor din Ucraina asupra României a fost modest, legăturile comerciale şi financiare dintre cele două ţări fiind reduse.

    Cu toate acestea, există riscuri de contagiune în eventualitatea în care aceste turbulenţe se vor acutiza. „Anticipăm o evoluţie relativ stabilă a leului în perioada următoare, urmată de o revenire a cursului spre 4,4500 lei/euro până la finalul anului“, susţine Pătrulescu. Până acum, criza din Ucraina nu s-a resimţit negativ la Bucureşti. Dimpotrivă chiar, România pare să fi beneficiat de intrări de fonduri mai mari. De altfel, bancherii au arătat că aprecierea monedei naţionale ar putea fi motivată şi de ieşirile de capital din Rusia, bani atraşi şi de România.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea în luna mai că aprecierea leului este legată de intrări de capital pe o cerere mai mare de titluri româneşti, ca urmare a includerii României într-un indice al JPMorgan, dar şi de capitaluri „care rătăcesc temporar“ prin piaţa locală după ce s-au retras din Rusia sau Ucraina. Guvernatorul a atenţionat că aprecierea monedei naţionale nu este justificată economic, ci este influenţată de mişcări de capitaluri, în contextul tensiunilor geopolitice din regiune. „Să nu credeţi că vrea BNR să aprecieze cursul sau cel puţin eu. Pe mine nu mă bucură. Nu sunt convins că avem fundamente economice atât de solide şi că exporturile o duc atât de bine. Cursul este determinat de piaţă, nu de ce vrea sau nu guvernatorul sau BNR. El se apreciază chiar acum şi dincolo se trage cu mitraliera. Vor fi capitaluri rătăcite“, a spus Isărescu în luna mai la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

  • Numărul locuinţelor finalizate în trimestul I, în creştere faţă de anul trecut. Care sunt zonele cu cele mai multe locuinţe construite

     Regiunea Nord-Vest a urcat pe prima poziţie în ceea ce priveşte numărul locuinţelor finalizate, cu un total de 1.792 de unităţi, fiind urmată de Bucureşti, cu 1.498. Cea mai mare scădere a fost consemnată în regiunea Sud-Est, cu un minus de 499 uniăţi, la 725 locuinţe.

    Pe medii de rezidenţă, în trimestrul I 2014, spre deosebire de trimestrul I 2013, cele mai multe locuinţe au fost construite în mediul urban (51,0 %).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • VREMEA până pe 1 iunie. Ce temperaturi vor fi şi cât va ploua în următoarele două săptămâni în fiecare regiune a ţării

     Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului european pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime şi minime, mediate pentru fiecare regiune a ţării şi adaptate local cu modele statistice şi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor.

    BANAT

    În primele zile ale intervalului de prognoză, vremea se va încălzi treptat, de la aproximativ 24 de grade în prima zi, până la valori medii de 28…29 de grade în intervalul 23-26 mai. Ulterior, temperatura aerului va scădea uşor de la o zi la alta, spre 25 de grade în ultimele zile ale prognozei, când regimul termic va reveni la normal. Mediile termice nocturne vor urma aproximativ aceeaşi evoluţie, fiind în creştere de la 8 grade Celsius în prima zi, până la 15 grade pe 27 mai, apoi în scădere uşoară, spre 13 grade la sfârşitul celor două săptămâni.

    Probabilitatea pentru ploi slabe, de scurtă durată, va creşte după data de 24 mai, însă averse pe arii mai extinse se vor semnala după 27 mai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Godzilla: cum a evoluat monstrul din celebra franciză de-a lungul timpului

    Premiera filmului Godzilla, care a avut un buget de un milion de dolari, a avut loc pe 3 noiembrie 1954, în Japonia. A fost primul dintr-o serie de peste 30 de filme, dintre care patru au fost remake-uri produse în Statele Unite.

    Valoarea francizei nu este cunoscută, însă pentru ultimele patru filme lansate ea depăşeşte 150 de milioane de dolari.

    Interesant este modul în care monstrul Godzilla a evoluat de-a lungul timpului, cea mai vizibilă fiind dimensiunea sa: din 1954 până în 1975 şi în filmul din 2001, Godzilla avea 50 de metri înălţime. Între 1984 şi 1989, 80 de metri înălţime. În anii 1992-1995, producătorii l-au reprezentat cu înălţimea de 100 de metri, pentru ca în cel mai recent film, cel din 2014, monstrul să fie înalt de 120-150 de metri.

    Filmul “Godzilla” a avut lansarea în România vineri, 16 mai.

  • DPD România a încheiat trimestrul I cu 17,6 milioane lei, în creştere cu 14%

    Volumul coletelor expediate de către DPD în primul trimestru a depăşit, astfel, un milion, în creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013, când compania a livrat circa 840.000 de colete.

    Creşterea volumelor a fost generată, pe de o parte, de clienţii tradiţionali DPD care au avut volume mai mari, dar şi de evoluţia foarte bună a comerţului electronic, cu precădere în săptămâna Paştelui, când DPD a livrat cu 50% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    “Ne-am concentrat pe îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor de livrare externă, dar şi pe consolidarea poziţiei de partener de încredere al retailului online, iar rezultatele nu au întârziat să apară”, declară Lucian Aldescu, CEO DPD România.

    DPD România a încheiat anul 2013 cu o cifră de afaceri de 14,5 milioane euro, în creştere cu 40% faţă de cea realizată în 2012.

  • Aproape 6.000 de firme au intrat în insolvenţă în primele trei luni ale anului

    “Din analiza Coface, realizată pe baza datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, rezultă că în primul trimestru din anul curent s-au deschis 5.929 de proceduri noi de insolvenţă, în scădere cu aproximativ 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, când s-au deschis 6.910 de insolvenţe noi, şi cu 17% mai puţin decât în trimestrul I al anului 2012”, se arată într-un comunicat al Coface.

    “Primele 10 sectoare care înregistrau şi în ultimii ani cel mai mare număr al firmelor aflate în insolvenţă rămân neschimbate, singurele modificări fiind la nivel de ordine în cadrul topului, dar cu variaţii de una, maximum două poziţii.”

    Din punctul de vedere al firmelor cu cifre de afaceri de peste un milion de euro, raportul arată că 167 de firme au intrat în insolvenţă în primul trimestru, comparativ cu 192 înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Studiul mai notează că Bucureşti şi zonele de sud şi centru ale ţării concentrează jumătate din firmele intrate în insolvenţă anul acesta.