BusinessMagazin

Tag: detinere

  • Cum au scăzut 1% cei mai bogaţi la 0,7%

    Este vorba de acel magic 1% din cetăţenii planetei care deţineau jumătate din averea mondială. Acum procentul a scăzut. Nu vă îngrijoraţi, bogaţii au rămas tot bogaţi, dar acum piramida averilor lumii are în vârf 0,7%, care deţin jumătate din bogăţie, în timp ce 71% din cetăţenii planetei au averi mai mici de 10.000 de dolari.

    Practic avem de-a face, conform analiştilor de la Credit Suisse, care au întocmit studiul anual asupra evoluţiei averilor lumii, cu o accentuare a inegalităţilor în distribuţia averii.

    Noutatea este reducerea, pentru prima dată după 2008, a numărului celor foarte bogaţi, cu averi mai mari de un milion de dolari, al căror număr este în acest an de 34 de milioane în întreaga lume. Cu totul, cei foarte bogaţi deţin 112.900 miliarde de dolari, adică 45,2% din averea mondială.

    Inegalitatea în distribuţia averii a devenit un subiect la modă în ultima perioadă, drept doavadă stau atât analiza efectuată de Thomas Piketty în „Capitalul în secolul XXI“, dar şi acordarea premiului Nobel pentru economie, în acest an, lui Angus Deaton, profesorul de la Princeton în vârstă de 69 de ani specializat în analiza inegalităţii.

    Conform Credit Suisse, în jur de 20% din locuitorii ţărilor dezvoltate intră în categoria celor cu averi mai mici de 10.000 de dolari, dar ponderea creşte în India sau în Africa până la 90%. Statele Unite este ţara cu cei mai mulţi milionari, ponderea americanilor în clubul bogaţilor crescând la 46% în acest an, faţă de 41% anul trecut. Europa a pierdut 2 milioane de milionari.

    Interesantă este şi analiza topului, a vârfului piramidei celor mai bogaţi. Astfel, 123.800 de persoane, din care circa jumătate sunt americani, au averi mai mari de 50 de milioane de dolari, iar 1.337.700 de pământeni au averi între 10 şi 50 de milioane de de dolari. 

    Pe regiuni, doar americanii şi chinezii au înegistrat creşteri ale averilor, cu 3,2%, respectiv 5,9%. În Europa averile au scăzut în medie cu 12,5%, în America Latină cu 18,5% iar în zona Asia – Pacific cu 12%. Practic, averea europenilor a scăzut cu 10.664 miliarde dolari, în timp ce avuţia totală a americanilor a crscut cu 3.897 miliarde dolari. Practic, averile cetăţenilor din Belgia, Spania, Austria, Finlanda, Franţa, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Norvegia, România, Turcia, Rusia şi Ucraina au înregistrat scăderi cuprinse întrre 15 şi 40% din valoare.

  • Christian Mazauric este noul CEO al Brico Depot România

    Kingfisher, lider european pe piaţa do it yourself şi home improvement şi al treilea ca mărime la nivel mondial, îl învesteşte pe Christian Mazauric în funcţia de CEO al Brico Dépôt România, responsabil cu dezvoltarea viziunii şi performanţei companiei pe piaţa locală.

    Domnul Mazauric îşi va exercita noile responsabilităţi, urmând să contribuie la accelerarea creşterii sustenabile a Brico Dépôt în România, asigurând o mai bună adaptare a formatului specific Brico Dépôt la piaţa locală, precum şi alinierea operaţiunilor la celelalte zone în care compania este prezentă.

    Christian Mazauric are peste 20 de ani experienţă profesională, deţinând anterior funcţia de Chief Finance Officer la B&Q Regatul Unit & Irlanda. Anterior, a petrecut 11 ani la Castorama Franţa şi alţi şase la Marks & Spencer în Regatul Unit.

    Noul CEO Brico Dépôt România îl urmează în funcţie pe Patrick Papot, al cărui mandat s-a concentrat pe transformarea celor 15 unităţi Bricostore pe care Kingfisher le-a achiziţionat în 2013. După ce şi-a încheiat cu succes misiunea la finele acestei veri, domnul Papot a preluat o nouă poziţie în cadrul grupului.

    Christian Mazauric a absolvit Universitatea Lumière din Lyon, deţinând de asemenea o specializare în control financiar obtinută în cadrul unei şcoli de business din Franţa. Şi-a dezvoltat cariera începând din 1995, activând timp de 8 ani în operaţiuni comerciale în Europa de Vest şi a urcat în ierarhie până la poziţia de  Chief Finance Officer, funcţie pe care a exercitat-o timp de 8 ani.

    Brico Dépôt a fost înfiinţat în 1993 în Reims (Franţa). Are în prezent 112 de magazine în Franţa şi 24 în Spania. Brico Depôt vizează în primul rând pasionaţii DIY şi constructorii profesionişti.

  • Săptămâna marilor tranzacţii

    Probabil cele mai importante tranzacţii ale anului s-au încheiat săptămâna trecută. Dacă în privinţa SAB Miller – InBev discuţiile şi ofertele sunt oficiale şi durează de câteva luni, anunţul Dell că va prelua EMC a fost neaşteptat şi a generat multe semne de întrebare.

    AMERICA: Compania de stocare a datelor EMC Corp a acceptat săptămâna trecută o ofertă de preluare din partea Dell în valoare de 67 miliarde de dolari, au anunţat lunea trecută Michael Dell şi directorul general al EMC, Joe Tucci. „Creăm o companie cu o forţă incredibilă. Este vorba de a aduce împreună tehnologii complementare şi de a ajuta clienţii să răspundă provocărilor şi oportunităţilor create de viitorul digital“, a declarat cu ocazia anunţului Michael Dell, preşedinte şi director general al Dell, la CNBC. Acţionarii EMC vor primi circa 33,15 dolari pe acţiune în numerar şi un tip de acţiuni evaluate în funcţie de valoarea participaţiei de control deţinute de EMC la VMware, care va rămâne independentă şi tranzacţionată public, se arată într-un comunicat al companiilor.

    Combinaţia dintre Dell şi EMC va crea cea mai mare companie privată integrată din tehnologie. Compania va deveni automat lider într-un sector extrem de atractiv şi vânat de toate companiile de tehnologie de pe planetă, piaţa de tehnologie a informaţiei, estimată la 2 trilioane de dolari. Tranzacţia aduce laolaltă două branduri puternice din industrie, cu poziţii strategice în pieţele de servere, storage, virtualizare şi PC-uri, dar aduce laolaltă şi abilităîi şi experienţă în transformare digital[, centre de date, infrastructură convergentă, piaţă de mobile şi securitate. 

    Achiziţia EMC va ajuta aşadar Dell să îşi diversifice operaţiunile dincolo de piaţa PC-urilor aflată în stagnare şi îi va da dimensiunea necesară să atace piaţa de administrare şi stocare a datelor, mult mai profitabilă. Dacă va fi finalizată, tranzacţia ar fi a doua preluare majoră efectuată de Michael Dell, unul dintre pionierii industriei PC, în numai doi ani. Michael Dell a cumpărat integral compania Dell în urmă cu doi ani, pentru 25 de miliarde de dolari, cu scopul de a câştiga timp pentru restructurarea acesteia şi de a îi redesena strategia de viitor.

    Tranzacţia este cea mai mare din domeniul său de până acum şi este considerată o piatră de hotar pentru strategia lui Michael Dell, care nu a mai văzut de unde şi cum ar putea creşte compania sa. Achiziţia EMC a făcut însă mai mulţi specialişti să se întrebe dacă Dell va mai produce laptopuri peste cinci ani.

    Întrebarea, deşi pare nelalocul ei, este plauzibilă deoarece tranzacţia presupune un pariu ambiţios pe mai multe fronturi. Michael Dell este la a doua mare tranzacţie în doi ani şi, odată cu achiziţia EMC, achiziţionează şi o datorie imensă, deoarece cea mai mare parte a banilor pentru tranzacţie, în jur de 40 de miliarde de dolari, va proveni dintr-un împrumut care este negociat acum. Tranzacţia transformă Dell într-o corporaţie imensă într-o perioadă când toată lumea insist[ că e mai simplu şi mai sigur să fii mic. Mai multe companii din tehnologie au anunţat în ultimul timp că iau în calcul să desprindă diviziile în companii de sine stătătoare, care să se raporteze independent la piaţă şi la propriul bilanţ. Hewlett-Packard, de exemplu, îşi separă entitatea de servicii pentru companii de cea pentru piaţa casnică. eBay desprinde plăţile PayPal din core businessul său de comerţ online. Chiar şi EMC a fost criticată de investitori pentru ceea ce ei numesc ”federaţia EMC”, dat fiind că în companie creşteau independent divizii de la content management până la data storage.

    Michael Dell şi Joe Tucci, fondatorul EMC, consideră însă că un model de business one stop shop va atrage clienţii tocmai prin complexitatea serviciului pe care îl oferă.

    EUROPA: Boardul SABMiller a acceptat săptămâna trecută principalii termeni ai ofertei de preluare din partea Anheuser-Busch InBev (AB InBev), care evaluează compania la 68 de miliarde lire sterline (104,5 miliarde dolari), creând condiţiile pentru fuziunea celor mai mari producători de bere din lume. După mai multe săptămâni de oscilări, boardul SAB Miller a acceptat să recomande în unanimitate acţionarilor propunerea prin care AB InBev va plăti 44 de lire pentru fiecare acţiune a producătorului de bere cu sediul central la Londra, relatează MarketWatch.

    Preţul este cu 44% mai mare faţă de cotaţia înregistrată de titlurile SAB Miller pe 14 septembrie, înainte de apariţia informaţiilor despre posibila tranzacţie. Pentru 41% din acţiunile SAB Miller, AB InBev, cel mai mare producător de bere din lume, oferă o alternativă parţial în acţiuni, respectiv o combinaţie de acţiuni şi numerar care se transpune într-un preţ mai mic, de 39,03 lire pe unitate.
    Propunerea revizuită şi acceptată este a cincea făcută de AB InBev pentru SABMiller în ultimele săptămâni şi vine după ce producătorul belgian de bere a anunţat luni că este pregătit să ofere acţionarilor SABMiller 43,5 lire pe acţiune în numerar şi o alternativă parţial în acţiuni de 38,88 lire, din care rezulta un preţ combinat de 67,4 miliarde de lire. SABMiller a respins primele trei oferte, afirmând că subevaluează semnificativ compania.

    Cei mai mari doi acţionari ai SABMiller, Altria Group şi familia Santo Domingo, care deţin cumulat o participaţie de 41% la grup, au avut iniţial poziţii diferite. Altria a anunţat în urmă cu două săptămână că oferta AB InBev, dar familia Santo Domingo a susţinut decizia boardului de a respinge propunerea.

    Fuziunea va alătura branduri precum Budweiser, Corona şi Stella Artois cu Pilsener Urquell, Grolsch şi Peroni, iar grupul nou format ar deţine o prezenţă majoră în SUA, China, Europa, Africa şi America Latină. Împreună, AB InBev şi SABMiller comercializează peste 30% din volumul de bere la nivel global.

     

    Cele mai mari tranzacţii din ultimii 25 de ani

  • Noi cheltuieli pentru toate firmele din România. Patronii din ţară pot primi amenzi uriaşe

    De la 1 ianuarie 2016, toate firmele din România care deţin bunuri vor fi nevoite să întreprindă o analiză a riscurilor de securitate. Analiza este obligatorie, iar în urma acesteia firmele vor afla ce măsuri trebuie să aplice pentru a asigura securitatea firmei. Măsura ar putea genera firmelor de audit venituri de 36 de milioane de euro în acest an.

    Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile comerciale, indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unităţi, sunt obligate să asigure paza acestora.“ Legea care prevede acest lucru nu este nouă, ci este din 2003, însă aplicarea normelor metodologice a fost amânată de mai multe ori de-a lungul anilor. 2016 este însă anul în care legea va intra în vigoare.

    Practic, toate societăţile comerciale sunt obligate ca, până la data de 1 ianuarie 2016, să contacteze un evaluator care să realizeze contra cost analiza de risc la securitate fizică, aceasta urmând a fi efectuată pentru toate şi fiecare dintre obiectele de activitate active şi sediile pe care firmele le au. În caz contrar, firmele riscă amenzi cu o sumă cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei.
    Ce presupune o asemenea analiză şi cum se realizează o evaluare?

    „O astfel de analiză, în perspectiva legii 333/2003, presupune auditarea (inspecţia) unor puncte de lucru şi sedii de societăţi comerciale în vederea statutării măsurilor de securitate existente la faţa locului şi confruntate cu prevederile (grilele de măsuri), indicate de Poliţia Română“, explică Marian Paraschiv, oficial al companiilor de securitate ScottVias şi Kaas Defense. Prin urmare, orice operator comercial din România este obligat să se încadreze din punctul de vedere al măsurilor de securitate în aceste grile. Astfel, în urma analizei de risc, clientul primeşte un raport care conţine măsurile recomandate (impuse). Prin urmare, societatea comercială este obligată să se încadreze în această grilă în maximum 60 de zile.

    Nu oricine poate realiza o asemenea evaluare. Analiza de risc la securitatea fizică se întocmeşte de către evaluatori de risc autorizaţi în acest scop. Evaluatorii trebuie să fie înregistraţi în RNERSF (Registrul Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică). În acest moment sunt 1.080 de evaluatori în România. Dintre aceştia, 316 activează în Bucureşti, iar restul sunt împărţiţi în ţară, numărul variind de la judeţ la judeţ (în Cluj sunt 28, în Vaslui sunt 6, în Sibiu sunt 15, în Timişoara sunt 43 etc.). În momentul de faţă, pentru a deveni evaluator de risc, o persoană trebuie să aibă cetăţenie română, studii superioare şi un cazier curat. De asemenea, trebuie să aducă dovada unei experienţe de cel puţin trei ani în domeniul securităţii fizice şi să urmeze un curs de evaluator. După promovarea examenului se face înscrierea în RNERSF.

    Până la finele anului, fiecare societate comercială trebuie să contacteze un evaluator, apoi să stabilească o întâlnire cu acesta la locaţia unde urmează să se facă analiza de risc la securitate fizică. Ce presupune aceasta? Se identifică riscurile şi vulnerabilităţile găsite de evaluator. Se face analiza riscurilor şi estimarea impactului acestora asupra unităţii de afaceri. Se stabilesc măsurile minime de securitate, apoi se întocmeşte raportul final, care este înmânat proprietarului societăţii.

    Toate aceste lucruri nu sunt gratuite, iar firmele vor fi nevoite să plătească. Aici intervine una dintre temele de discuţie din jurul subiectului, deoarece nu există un preţ fix, prestabilit. „Fiecare evaluator îşi stabileşte singur preţul în funcţie de volumul de muncă. O evaluare de risc poate costa între 2.000 de lei şi 8.000 lei pentru o singură locaţie“, spune Paraschiv. Preţul serviciilor de evaluare se stabileşte în funcţie de tipul obiectului de activitate, de numărul de unităţi analizate şi de alte caracteristici precum amplasamentul sau suprafaţa. Pentru obiectivele situate în alte judeţe, în preţ se adaugă costurile de transport şi cele de cazare şi diurnă, dacă este cazul. Şi operatorii de chioşcuri vor fi nevoiţi să cheme un evaluator, iar acest lucru i-ar costa cel puţin 400 de lei pentru un magazin de la colţul blocului, potrivit lui Doru Niţă, general manager al companiei de securitate CDS.

    Societăţile mai mari precum fabricile mici şi medii sau mallurile vor fi nevoite să aloce până la 10.000 de lei pentru inspecţie. „Majoritatea evaluatorilor solicită preţul în funcţie de valoarea activelor societăţii respective“, explică Niţă. Astfel, auditul de securitate al unei pizzerii ar putea costa în jur de 1.000 de lei, în timp ce pentru o benzinărie cu două pompe ar costa 400 de lei, iar pentru un depozit de mărime medie suma ar ajunge la 800 de lei, estimează tot Dorin Niţă. Pentru „micul comerciant“, acest audit de securitate este o cheltuială în plus. „Pentru comercianţii care au o cifră de afaceri mai mică de 2.000 lei/lună, în multe cazuri implementarea măsurilor minime prevăzute de lege poate însemna cheltuieli de două ori mai mari. Acestea sunt nişte anomalii care vor fi corectate treptat de către poliţie şi de către corpul de evaluatori“, susţine Marian Paraschiv.

     

  • Laurenţiu Ghenciu, vicepreşedinte de vânzări în zona EMEA în cadrul Avangate

    “Încă din liceu mă visam în avioane, călătorind prin lume, la costum şi cu servietă (nu prea mă gândeam la laptop atunci). În afară de acest lucru, acum zece ani mi se părea ca e-commerce-ul şi plăţile online reprezintă «the next big thing»“, îşi aminteşte Laurenţiu Ghenciu coordonatele care aveau să îi ghideze cariera.

    Din funcţia pe care o deţine acum, de vicepreşedinte de vânzări în zona EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) în cadrul furnizorului de soluţii software de comerţ digital Avangate, are drept responsabilităţi principale coordonarea echipei de vânzări din această regiune, cât şi administrarea relaţiilor cu principalii clienţi ai companiei. Şi-a început cariera ca manager de produs în cadrul firmei RioNET, în 2003, la scurt timp după absolvirea studiilor din cadrul Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii a Universităţii Politehnica din Bucureşti.

    Doi ani mai târziu s-a angajat pe postul de agent de vânzări în cadrul producătorului de antivirus Avira, iar în 2006 a început să lucreze în cadrul furnizorului de soluţii de comerţ digital pentru software Avangate, pe postul de account executive. După o perioadă de aproximativ doi ani (2007-2010) în care a lucrat în cadrul companiei de e-payment PayU România în funcţia de director de vânzări şi marketing, s-a reîntors în cadrul Avangate în funcţia de VP Vânzări  şi marketing la nivel global, având ca responsabilitate definirea strategiilor cheie pentru dezvoltarea afacerii Avangate şi punând bazele echipelor de vânzări din Europa, Rusia, China şi America de Nord, de unde a evoluat spre actuala sa poziţie în companie, pe care o deţine din 2011. 

  • Legea dată de guvern care afectează toate firmele din România începând cu 1 ianuarie 2016. Vezi pentru ce trebuie să mai plătească firmele

    Începând cu 1 ianuarie 2016 toate firmele din România care deţin bunuri vor fi nevoite să întreprindă o analiză a riscurilor, dacă nu, acestea riscă să fie amendate cu o suma cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei. Legea care prevede acest lucru nu este noua, ci este din 2003, însă aplicarea normelor metodologice a fost amânată de mai multe ori de-a lungul anilor, iar anul 2016 pare să fie decisiv.

    Practic, toate societăţile comerciale sunt obligate să contacteze un evaluator care să realizeze contra cost analiza de risc la securitate fizică, aceasta urmând a fi efectuată pentru toate şi fiecare dintre obiectele de activitate active şi sediile pe care firmele le au.

    Toate aceste lucruri nu sunt gratuite, iar firmele vor fi nevoite să plătească. Cât anume? Nu exista un preţ fix, prestabilit de înainte.

    „Majoritatea evaluatorilor solicită preţul în funcţie de valoarea activelor societăţii respective.”, spune Doru Niţă, general manager al companiei de securitate CDS. Astfel un proprietar al unei pizzerii ar fi nevoit să scoată din buzunar în jur de 1000 de lei, pentru o staţie peco cu două pompe 400 de lei, iar pentru un depozit de mărime medie suma ar ajunge la 800 de lei, estimează tot el.

    O asemenea analiza de risc la securitatea fizică nu se realizează o singură data, ci cel puţin o dată la 3 ani. De asemenea, analiza se efectuează înaintea instituirii măsurilor de securitate şi se revizuieşte în cel mult 60 de zile de la producerea unui incident de securitate şi în cel mult 30 de zile de la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcţionale sau a obiectului de activitate al unităţii.

    Puteţi citi mai multe în numărul viitor Business Magazin din 19 octombrie.

  • Legea dată de guvern care afectează toate firmele din România începând cu 1 ianuarie 2016. Vezi pentru ce trebuie să mai plătească firmele

    Începând cu 1 ianuarie 2016 toate firmele din România care deţin bunuri vor fi nevoite să întreprindă o analiză a riscurilor, dacă nu, acestea riscă să fie amendate cu o suma cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei. Legea care prevede acest lucru nu este noua, ci este din 2003, însă aplicarea normelor metodologice a fost amânată de mai multe ori de-a lungul anilor, iar anul 2016 pare să fie decisiv.

    Practic, toate societăţile comerciale sunt obligate să contacteze un evaluator care să realizeze contra cost analiza de risc la securitate fizică, aceasta urmând a fi efectuată pentru toate şi fiecare dintre obiectele de activitate active şi sediile pe care firmele le au.

    Toate aceste lucruri nu sunt gratuite, iar firmele vor fi nevoite să plătească. Cât anume? Nu exista un preţ fix, prestabilit de înainte.

    „Majoritatea evaluatorilor solicită preţul în funcţie de valoarea activelor societăţii respective.”, spune Doru Niţă, general manager al companiei de securitate CDS. Astfel un proprietar al unei pizzerii ar fi nevoit să scoată din buzunar în jur de 1000 de lei, pentru o staţie peco cu două pompe 400 de lei, iar pentru un depozit de mărime medie suma ar ajunge la 800 de lei, estimează tot el.

    O asemenea analiza de risc la securitatea fizică nu se realizează o singură data, ci cel puţin o dată la 3 ani. De asemenea, analiza se efectuează înaintea instituirii măsurilor de securitate şi se revizuieşte în cel mult 60 de zile de la producerea unui incident de securitate şi în cel mult 30 de zile de la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcţionale sau a obiectului de activitate al unităţii.

    Puteţi citi mai multe în numărul viitor Business Magazin din 19 octombrie.

  • Prima slujbă a fost în industria hotelieră, iar acum deţine funcţia de Corporate Retention Manager la Medicover

    Raluca Binder a venit la Medicover în ianuarie 2011, iar din iunie 2012 a primit propunerea de a prelua funcţia de retention manager; spune că alături de echipa sa nu numai că a reuşit să depăşească ţintele propuse, dar şi să identifice şi să pună în practică proiecte menite să crească portofoliul de clienţi al companiei.

    Este absolventă de Litere, specializarea Română – Franceză, la Universitatea Bucureşti şi are un master în Comunicare şi Relaţii Publice la aceeaşi instituţie.

    Timp de aproape 10 ani a lucrat în vânzări; prima slujbă a fost în industria hotelieră, în 2006, în grupul Phoenicia, iar funcţia era de sales account manager. După scurt timp a preluat funcţia de hotel manager pentru un hotel nou deschis. Ulterior a preluat poziţia de corporate sales manager la Hilton, fiind responsabilă atât de creşterea vânzărilor, cât şi de gestionarea clienţilor existenţi.

    A venit la Medicover considerând oportună schimbarea industriei, fiind atrasă de compexitatea domeniului serviciilor medicale. „Dorinţa continuă de învăţare, autodepăşire precum şi capacitatea de muncă au fost elemente esenţiale ale reuşitei mele, iar Medicover m-a susţinut în aceasta direcţie – în prezent urmez cursurile unui program de leadership în cadrul Institutului Roffey Park din Marea Britanie. Cel mai important, în opinia mea, este să fii permanent determinat să înveţi, să asculţi feedback-ul celor din jur, să îţi asumi deciziile, să fii responsabil şi echilibrat, dar mai ales să ai grija de sănătatea ta – este reţeta unei cariere de succes“, spune Raluca Binder

  • Secom a investit 40.000 de euro într-un magazin din Braşov

    Compania de soluţii de medicină integrativă pentru un stil de viaţă sănătos se extinde cu un magazin în Braşov. Magazinul, întins pe o suprafaţă de 63 mp, este obiectul unei investiţii de aproximativ 40.000.

    Magazinul este cel de-al 7-lea din portofoliul companiei, reţeaua de retail Secom fiind inaugurată în aprilie 2013.  Compania deţine patru magazine în Bucureşti şi câte un magazin în Iaşi, Ploieşti şi Braşov.

    Compania Secom este specializată în importul, promovarea şi comercializarea de produse naturale pentru sănătate şi frumuseţe. Portofoliul Secom include: vitamine şi minerale, extracte standardizate din plante, fructe şi legume, formule fito-homeopate, ciuperci medicinale, extracte glandulare, aminoacizi, enzime, probiotice şi prebiotice, o linie specială de suplimente alimentare pentru copii, creme medicinale şi fito-dermatocosmetice.

     

  • Şi-a început cariera în cadrul companiei în 2003, iar acum ocupă funcţia de country manager la Pfizer România

    Americanul Nolan Townsend ocupă de la începutul anului 2014 funcţia de country manager la Pfizer România, făcând parte şi din consiliul director al Asociaţiei Române a Producătorilor Internationali de Medicamente (ARPIM) şi din consiliul de administraţie al Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham).

    Anterior detaşării sale în România, Townsend a deţinut pozitia de country manager în Ucraina în cadrul Pfizer. Şi-a început cariera în cadrul Pfizer ca membru al diviziei de Corporate Finance în anul 2003. A deţinut o serie de roluri a căror responsabilitate a crescut progresiv în domenii cum ar fi Corporate Finance, Corporate Strategy, Business Operations, Marketing şi General Management în NYHQ, Asia şi Europa de Est. „Lucrând la o companie multinaţională cum este Pfizer am avut posibilitatea de a câştiga experienţă de business în cinci zone funcţionale diferite, pe trei continente diferite. Acest tip de experienţă şi dezvoltare a carierei nu poate fi reprodus într-o companie mai mică sau cu o răspândire geografică mai restrânsă“, spune Nolan Townsend.

    Înainte de a se alătura companiei, Townsend a lucrat în domeniul investiţiilor bancare în cadrul Lehman Brothers din New York, specializându-se în domeniul M&A şi al finanţării companiilor din domeniul farmaceutic. Are un MBA în cadrul Harvard Business School şi deţine o diplomă în Arts in Economics a Universităţii din Pennsylvania.  