Tag: coronavirus

  • Noi măsuri în Suceava: Restricţii de circulaţie şi obligaţia purtării măştilor de protecţie

    Autorităţile din Suceava au adoptat o serie de măsuri care vor fi obligatorii de luni. Astfel, cei din localităţile aflate în carantină vor fi obligaţi să aibă acoperite nasul şi gura, iar circulaţia auto şi pietonală va fi restricţionată în zona Spitalului Judeţean. Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Suceava a stabilit, duminică, o serie de măsuri pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus.

    Astfel, începând de luni, locuitorii din municipiul Suceava şi din cele opt comune aflate în carantină vor avea obligaţia de a purta măşti de protecţie sau orice alte mijloace vestimentare (eşarfe, fulare etc.) care pot acoperi gura şi nasul. Cei care nu vor avea aceste mijloacele de protecţie minimale nu vor fi primiţi în instituţiile şi spaţiile publice, dar nici în mijloacele de transport în comun.

    Totodată, de luni se va restricţiona temporar circulaţia autovehiculelor în zona Spitalului Judeţean „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, pe strada Teilor, pe segmentul de drum cuprins între intersecţia străzii Calea Obcinelor cu bulevardul 1 Mai şi intersecţia străzii Universităţii cu bulevardul 1 Mai şi pe segmentul de drum cuprins între intersecţia străzii Scurtă cu bulevardul 1 Mai şi intersecţia străzii Scurtă cu Aleea Saturn. Excepţie vor face riveranii, maşinile instituţiilor publice şi ale agenţilor economici.

    De asemenea, şi accesul pietonilor în zona Spitalului Judeţean va fi restricţionat, de luni, pe aceste sectoare de drum, cu excepţia angajaţilor instituţiilor publice, agenţilor economici, riveranilor, persoanelor care se prezintă cu urgenţe medicale la spital şi aparţinătorii acestora exclusiv în intervalul orar 11.00 – 13.00.

    Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a mai stabilit o serie de măsuri pentru instituţiile publice şi spaţiile comerciale.

    Astfel, instituţiile publice vor trebui să asigure preşuri îmbibate cu soluţie de dezinfectare la intrarea pe căile principale de acces în clădire, flacoane cu soluţii de dezinfectare şi prosoape de hârtie. Mai mult, acestea vor trebui să deţină cantităţi necesare de săpun antiseptic şi dezinfectant, materialele de protecţie, măşti, respectiv mănuşi, în cantităţi suficiente pentru a asigura nevoile angajaţilor, respectiv a persoanelor care intră în instituţie.

    În cazul administratorilor spaţiilor comerciale şi ai altor locaţii, în care există flux de persoane, aceştia sunt obligaţi să monteze preşuri îmbibate cu substanţe dezinfectante la intrarea în aceste spaţii.

  • “O excepţie germană? De ce este mică rata deceselor cauzate de coronavirus? “

    Testarea masivă, vârstele pacienţilor, capacităţile sistemului medical şi încrederea în Guvernul Angela Merkel sunt factorii care ar putea explica rata scăzută a mortalităţii în Germania în cazul epidemiei de coronavirus, notează cotidianul The New York Times.

    “Pandemia a lovit puternic Germania, fiind deja 92.000 de cazuri de infectare. Dar procentul cazurilor fatale a fost remarcabil de mic comparativ cu situaţia din multe ţări vecine”, notează cotidianul The New York Times.

    Sunt numite taxiuri corona: medici în costume de protecţie care se deplasează pe străzile oraşului Heidelberg pentru a verifica starea pacienţilor aflaţi la domiciliu. Fac analize sanguine, observă semnale care ar putea indica deteriorarea stării de sănătate. Pot recomanda spitalizare chiar şi pentru pacienţii care au simptome uşoare. “Există astfel de semnale la prima săpămână după infectare”, afirmă profesorul Hans-Georg Krausslich, şeful Secţiei de Virologie de la Spitalul Universitar din Heidelberg.

    Aşa-numitele taxiuri corona sunt doar una dintre iniţiativele din Heidelberg. Dar evidenţiază nivelul de implicare şi de mobilizare a resurselor publice pentru combaterea epidemiei, lucruri care ajută la explicarea uneia dintre cele mai mari curiozităţi despre pandemie: de ce este atât de redusă rata mortalităţii în Germania?

    Ţara este afectată puternic: conform datelor furnizate de Universitatea Johns Hopkins, sunt peste 92.000 de cazuri de coronavirus. Mai multe cazuri au doar Statele Unite, Italia şi Spania. Însă sunt doar 1.295 de decese în Germania, o rată a mortalităţii de 1,4%, comparativ cu 12% în Italia, 10% în Spania, Franţa şi Marea Britanie, 4% în China şi 2,5% în SUA. Chiar şi Coreea de Sud, un model de reducere a vârfului epidemic, are o rată a mortalităţii mai mare, 1,7%.

    “Există discuţii despre o anomalie germană”, afirmă Hendrik Streeck, directorul Institutului de Virologie de la Spitalul Universitar din Bonn.

    Potrivit experţilor, răspunsul constă într-o combinaţie de distorsiuni statistice şi diferenţe reale referitoare la modul în care Germania combate epidemia. Vârsta medie a persoanelor infectate este mai mică în Germania decât în alte ţări. Mulţi dintre primii pacienţi au luat virusul din staţiunile de schi din Austria şi Italia, fiind persoane relativ tinere şi sănătoase. “A început ca o epidemie a schiorilor”, explică profesorul Krausslich.

    Pe măsură ce infecţiile s-au răspândit, au fost afectate persoane mai în vârstă, iar rata deceselor, care era de 0,2% acum două săptămâni, a crescut. Însă vârsta medie a celor infectaţi rămâne relativ redusă, fiind de 49 de ani, faţă de 62,5 ani în Franţa şi 62 de ani în Italia.

    O altă explicaţie pentru rata scăzută a mortalităţii este numărul mare de teste efectuate în Germania. Sunt depistate mai multe persoane asimptomatice ori cu simptome uşoare, astfel că este în creştere numărul îmbolnăvirilor, dar nu şi al deceselor. “În mod automat, rata deceselor scade pe hârtie”, explică profesorul Krausslich.

    Dar există şi factori medicali semnificativi care contribuie la menţinerea la un nivel redus a ratei deceselor în Germania. Principalii factori sunt testarea extinsă, tratamentele aplicate în etapele incipiente, numărul mare de locuri la terapie intensivă şi un sistem guvernamental credibil, care facilitează respectarea recomandărilor de distanţare socială, observă NYT.

    “În Germania avem atât de puţine decese în acest moment comparativ cu numărul persoanelor infectate pentru că sunt efectuate extrem de multe diagnosticări în laborator”, explică dr. Christian Drosten, şeful secţiei de Virologie de la Spitalul Universitar Charité din Berlin.

    Până în prezent, Germania a efectuat în medie circa 350.000 de teste de coronavirus pe săptămână, mult mai multe decât orice altă ţară europeană.

    “Dacă avem un diagnostic în fază incipientă şi poţi trata pacientul de la început, spre exemplu prin cuplarea la un aparat de ventilaţie artificială înainte de a i se deteriora starea, şansele de supravieţuire sunt mult mai mari”, subliniază profesorul Krausslich.

    În plus, personalul medical, care prezintă riscuri mari de a lua virusul, este testat cu regularitate.

    “Testarea şi depistarea contactelor sunt elementele strategiei care a avut succes în Coreea de Sud, iar noi am încercat să învăţăm din acest model”, explică profesorul Hendrik Streeck.

    În plus, Germania are un sistem medical public solid. Spre exemplu, înainte de pandemie, Spitalul Universitar Giessen avea 173 de locuri la terapie intensivă. “Avem o capacitate atât de mare încât acum acceptăm pacienţi din Italia, Spania şi Franţa. Suntem foarte puternici la capitolul terapie intensivă”, afirmă Susanne Herold, specialist în pneumologie.

    Dincolo de testarea masivă şi de capacităţile sistemului medical, mulţi analişti cred că un alt motiv pentru care rata mortalităţii este scăzută este conducerea exercitată de cancelarul Angela Merkel. Cancelarul Angela Merkel a comunicat clar, calm şi cu regularitate de-a lungul crizei, impunând treptat reguli de distanţare socială. Restricţiile, esenţiale pentru a încetini răspândirea pandemiei, au întâmpinat doar puţină opoziţie la nivel politic şi sunt respectate pe scară largă. Rata de popularitate a cancelarului Angela Merkel este foarte ridicată.

    “Poate că cea mai mare forţă pe care o avem în Germania este procesul decizional raţional la cel mai înalt nivel de guvernare şi încrederea de care Guvernul se bucură în rândul populaţiei”, subliniază profesorul Krausslich.

  • Casa Albă estimează că Statele Unite pot înregistra între 100.000 şi 240.000 de decese cauzate de noul coronavirus

    Preşedintele Donald Trump i-a pregătit pe americani pentru o creştere bruscă a numărului de cazuri cu noul coronavirus, spunându-le că Statele Unite se vor confrunta cu „două săptămâni foarte, foarte dureroase”, potrivit CNBC.

    „Vor fi două, poate chiar trei săptămâni extrem de proaste. Vor fi trei săptămâni cum n-am văzut până acum”, a spus preşedintele american în timpul unei conferinţe de la Casa Albă. Membrii administraţiei Trump estimează că vor muri între 100.000 de şi 240.000 de oameni în Statele Unite, cazurile de coronavirus urmând să atingă apogeul în următoarele două săptămâni.

    Statele Unite au mai multe cazuri cu noul coronavirus mai mult decât orice altă ţară din lume, mai exact 184.000. Zona New York-ului a devenit noul epicentru al pandemiei, cu peste 75.000 de cazuri, mai multe decât au fost înregistrate în provincia Hubei din China, locul unde a luat naştere coronavirusul la sfârşitul lunii decembrie.

    „M-am săturat să fiu în urma virusului. Am fost în urma virusului încă din prima zi. L-am subestimat. Este mult mai puternic, mult mai periculos decât ne-am aşteptat”, a declarat guvernatorul statului New York Andrew Cuomo. În prezent, peste 1.000 de persoane au murit în New York din cauza COVID-19.

    „Trebuie să ne pregătim. În următoarea săptămână vom înregistra din ce în ce mai multe cazuri. Nu trebuie să fim descurajaţi de acest fapt deoarece măsurile funcţionează şi vor funcţiona în continuare”, a declarat Dr. Deborah Birx, coordonatorul grupului operativ al Casei Albe pentru epidemia de coronavirus din SUA.

    Fără măsurile de încetinire a numărului de infecţii, preşedintele Donald Trump estimează că Statele Unite ar fi putut înregistra până la 2,2 milioane de decese.

     

  • Membrii grupării Stat Islamic din Afghanistan au oprit atacurile din cauza fricilor generate de infecţiile cu coronavirus

    Comandanţii grupării extemiste Stat Islamic, sau grupul „Daesh”, din Afghanistan le-au ordonat membrilor grupării extremiste să înceteze atacurile, ca măsură de precauţie împotriva răspândirii coronavirusului, au spus liderii triburilor din Pakistan care călătoresc frecvent în Afghanistan, potrivit Financial Times.

    Din cauza numărului tot mai mare de cazuri de COVID-19 la nivel mondial, comandaţii grupării Stat Islamic le-au „ordonat soldaţilor să de grupeze şi să nu se expună altor persoane”, a declarat un şef de trib din provincia Belucistan din Pakistan.

    În Afghanistan, o ţară devastată de război şi fără un guvern stabil, autorităţile au avertizat populaţia în legătură cu riscurile pe care le implică noul coronavirus. Peste jumătate din teritoriul Afghanistanului este sub controlul talibanilor în timp ce restul ţării este controlat de guvernul lui Ashraf Ghani, susţinut de Statele Unite.

    Un membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite a spus că, timp de două săptămâni, a existat „un flux necontrolat de oameni între Iran şi Afghanistan”, înainte ca autorităţile de frontieră să restricţioneze circulaţia.

    „Iranul a fost un epicentru major (al coronavirusului). În Pakistan, peste trei sferturi dintre oamenii testaţi pozitiv au călătorit înapoi în Iran. Nu îmi pot imagina ca boala să nu se răspândească din Iran în Afghanistan.”

    În Pakistan, peste 2.000 de persoane au fost testate pozitiv cu virusul SARS-COV 2, înregistrându-se 26 de decese. Între timp, în Afghanistan s-au înregistrat aproape 200 de cazuri şi 4 decese.

  • Angela Merkel, optimistă privind situaţia epidemică, analizează moduri de relaxare a restricţiilor

    Cancelarul Angela Merkel s-a declarat optimistă, vineri după-amiază, privind situaţia epidemică în Germania, subliniind că analizează posibilităţi pentru îmbinarea protecţiei medicale cu revenirea treptată la normalitate.

    Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a declarat vineri după-amiază că cifrele epidemice din Germania prezintă o “rază de speranţă”, explicând că examinează modalităţi de iniţiere a procesului revenirii la normalitate.

    “Este adevărat că cele mai noi cifre ale Institutului Robert Koch, chiar dacă sunt foarte ridicate, aduc foarte prudent puţină speranţă. Ascensiunea noilor cazuri confirmate a mai încetinit comparativ cu ultimele zile”, a afirmat Angela Merkel, conform cotidianului Le Figaro şi agenţiei Reuters.

    Preşedintele Institutului Robert Koch, Lothar Wieler, a anunţat vineri o încetinire a propagării Covid-19, în contextul restricţiilor. “Vedem că propagarea virusului a încetinit. Vedem că funcţionează”, a spus el.

    Angela Merkel a precizat: “Categoric, este prematur să identificăm o tendinţă specifică, prin urmare, este prea devreme să relaxăm unele dintre regulile stricte stabilite. Eu şi Guvernul ne gândim cum să obţinem simultan două lucruri: asigurarea protecţiei medicale pentru toţi şi iniţierea procesului de revenire la normalitate în viaţa publică”.

    În Germania se înregistrează 89.838 de cazuri de infectare cu noul coronavirus şi 1.230 de decese, potrivit datelor furnizate de Universitatea Johns Hopkins (SUA).

  • Medicii care lucrează cu pacienţi cu COVID-19 vor primi bonus 500 de euro/lună. OUG, discutată luni

    Premierul Ludovic Orban anunţă că medicii care lucrează cu pacienţii cu COVID-19 vor primi un bonus lunar de 500 de euro. Ordonanţa de urgenţă în acest sens va fi adoptată luni, în şedinţă de guvern. Peste 470 de cadre medicale au fost infectate cu noul coronavirus.

    Medicii care lucrează cu pacienţii infectaţi cu noul coronavirus vor primi un bonus de aproximativ 500 de euro pe lună. Ludovic Orban anunţă că ordonanţa de urgenţă în acest sens va fi adoptată în şedinţa de guvern de luni.

    „Deja este cuprins în proiectul de ordonanţă de urgenţă iniţiat de Ministerul Fondurilor Europene. Aproximativ 500 de euro o să fie. Luni e prevăzută o şedinţă de guvern şi vom adopta mai multe măsuri”, a spus Ludovic Orban, sâmbătă, la ieşirea din sediul MAI, unde a discutat cu ministrul Marcel Vela.

    Peste 470 de cadre medicale au fost infectate, până acum, cu noul coronavirus.

  • Cercetătorii germani plănuiesc să emită un certificat de imunitate pentru a le permite persoanelor care au fost în carantină să se reîntoarcă în societate

    Cercetătorii germani plănuiesc să emită un „certificat de imunitate” împotriva coronavirusului pentru a facilita o tranziţie corespunzătoare către viaţa post-carantină, în contextul în care felul în care cancelarul Angela Merkel a gestionat criza actuală a produs o creştere substanţială în sondaje, scrie The Telegraph.

    Certificatul va indica faptul că persoana în cauză a avut virusul, s-a însănătoşit şi este pregătită se reintre în societate şi să se reîntoarcă la muncă. Cercetătorii plănuiesc să testeze 100.000 de oameni, urmând să studieze în detaliu pacienţii care au reuşit să se recupereze.

    De asemenea, cercetătorii vor folosi informaţiile pentru a determina un mod adecvat de încheiere a perioadei de carantină, incluzând aici redeschiderea şcolilor şi autorizarea adunărilor publice.

    Certificatele de imunitate fac parte dintr-un proiect creat de Centrul Helmholtz de Cercetare în domeniul Infecţiilor din Braunschweig în care vor fi efectuate mai multe analize de sânge de depistare a anticorpilor produşi împotriva noului coronavirus în rândul populaţiei germane, potrivit Der Spiegel.

    „Cei care sunt imuni vor primi un certificat care, de exemplu, le va permite să fie scutiţi de orice restricţii (cauzate de carantină) în cadrul locului de muncă”, a spus Gerard Krause, epidemiologul care conduce proiectul.

    Testele efectuate le vor oferi cercetătorilor o înţelegere mai detaliată asupra numărului oamenilor infectaţi, indicând proporţiile în care populaţia a contactat fără să ştie virusul. În plus, proiectul va îmbunătăţi testele de sânge care indică gradul de imunitate la coronaviruşi, nu doar pentru COVID-19.

    În ciuda faptului că Germania este pe locul cinci în ceea ce priveşte numărul de persoane infectate cu noul coronavirus, ţara înregistrează una dintre cele mai mici rate de deces – fapt datorat în mare parte regimului proactiv de testare implementat de guvern.

    Felul în care guvernul german a gestionat pandemia de coronavirus a dus la o creştere în rata de popularitate a cancelarului Angela Merkel, care înregistrează în prezent o cotă de aprobare cuprinsă între 32% şi 35%, o creştere de până la şapte procente comparativ cu datele înregistrate înainte de pandemie.

     

  • Exclusiv: ce spune Ioannis Papalekas, „Vulturul“ din imobiliare, care stă pe 300 mil. euro după vânzarea portofoliului, despre impactul pandemiei de coronavirus asupra pieţei de birouri: „Va trebui să regândim strategia noastră, în timp ce în paralel să limităm consecinţele, în timp ce continuăm activităţile şi investiţiile pe termen lung“

    Globalworth a devenit cel mai mare proprietar de birouri în Europa Centrală şi de Est, cu un portofoliu de proiecte office, industrial, rezi­denţial evaluat la circa 3 miliarde de euro, din care în România proprietăţile sale sunt evaluate la 1,377 mld. euro.

    „Extinderea rapidă de coronavirus ne-a prins pe noi, ca şi economia globală şi afacerile cu garda jos, creând o mare incertitudine cu privire la viitor“, a declarat Ioannis Papalekas, CEO-ul Globalworth, odată cu pu­blicarea rezultatelor pe 2019. Pe de altă parte, Ioannis Papa­lekas şi-a vân­dut toate acţiunile în cadrul Glo­bal­worth, pentru aproape 300 mil. euro cu doar câteva săptămâni înainte ca întreaga economie euro­peană să fie lovită de pandemia de coronavirus. Ioannis Papalekas a vândut pachetul său de acţiuni către miliardarul ceh Radovan Vitek, acţionarul CPI Property Group. Ioannis Papalekas a vândut acţiuni cu 9 şi 9,85 euro, în timp ce în ultima săptămână acţiunile au evoluat între 7 şi 7,5 euro per unitate. În trecut, Ioannis Papalekas a mai vândut şi cumpărat City Mall de la Eroii Revoluţiei, ultima oară vânzându-l cu 120 mil. euro, pentru a-l recumpăra după criză cu mai puţin de 20 mil. euro pentru a-l transforma în clădire de birouri.

    Pe de altă parte, Papalekas a rămas CEO-ul companiei, însă a ieşit din consiliul de administraţie pentru a se concentra pe partea operativă. „Niciun sector sau afacere nu va rămâne neafectată de epi­demie în situaţia curentă, iar ca grup am im­plementat câteva mă­suri pentru a ne proteja şi a con­tinua. În această situaţie, siguranţa şi bunăstarea anga­jaţilor, clienţilor şi comunităţilor con­tinuă să fie prioritatea noastră, timp în care încercăm să pro­tejăm afacerea, asse­turile şi să limităm pier­derile şi conse­cin­ţele acestei crize“, a declarat Ioannis Papalekas.

    El a subliniat că focusul va rămâne pe operaţiunile de zi cu zi, pentru a reduce impactul acestei crize fără precedent.

    „Sunt îngrijorat şi foarte atent cu privire la modul în care va evolua situaţia actuală în următoarele săptămâni şi luni, dar întreaga echipă Global­worth este setată să lupte şi să depăşească si­tuaţia curentă“, a spus Ioa­nnis Papa­lekas. El a subliniat că „focusul meu în următoarele zile, săptămâni şi luni este să implementez câteva măsuri de precauţie în România şi Polonia – măsuri care deja sunt în curs de implementare, care vor asigura cea mai bună protecţie cu putinţă pentru toate părţile im­plicate, dar şi continuitatea afacerii şi via­bilitatea pe termen lung. Această ultimă preo­cupare este de o importanţă extra­or­dinară pentru business şi cred, deşi sper sincer să mă înşel, că va fi o călă­torie. Va trebui să regândim strategia noastră, în timp ce în paralel să limităm consecinţele, în timp ce continuăm activităţile şi investiţiile pe ter­men lung. De la începutul anului am con­tinuat să ne îmbunătăţim lichi­ditatea, care a ajuns la 600 mil. euro cash, ce ne va asigura siguranţa necesară în această „furtună“ fără precedent“.

    Cea mai recentă mişcare în boardul companiei o reprezintă plecarea lui Eli Alroy din consiliul de administraţie.

    bogdan.alecu@zf.ro

  • JPMorgan, cea mai mare bancă din americană, crede că „probabil am trecut deja de vârful crizei”

    Analiştii din cadrul JPMorgan, cea mai mare bancă din Statele Unite, au concluzionat că riscurile pe care le exercită criza coronavirusului asupra asset-urilor au atins deja punctul maxim, potrivit Bloomberg.

    În prezent, condiţiile de relansare a economie stabilite de JPMorgan au fost îndeplinite de majoritatea ţărilor, printre care se numără adaptarea preţurilor şi poziţionarea investitorilor la situaţia actuală şi lansarea unor stimulente fiscale masive. Totuşi, ratele de îmbolnăvire cu noul coronavirus rămân în continuare „imprevizibile”.

    „Pieţele riscante vor rămâne volatile cât timp ratele de infecţie produc incertitudine în legătură cu profunzimea şi durata recesiunii generate de COVID-19, însă au fost schimbate fundamental suficient de multe sectoare pentru a justifica adăugarea selectivă a riscurilor”, a declarat analistul John Normand.

    Goldman Sachs – una dintre cele mai mari grupuri bancare din Statele Unite – a declarat că stimulentele fiscale şi politicile monetare îşi pun puternic amprenta asupra ritmului de răspândire a îmbolnăvirilor, care dă semne timizi de încetinire. Între timp, Anatole Kaletsky, membru în cadrul firmei de cercetare financiară Gavekal Research, a spus că încă nu ne aflăm într-o perioadă prielnică achiziţionării de acţiuni.

    „Viitoarele ajustări ar trebui create luând în calcul mai degrabă magnitudinea şi sursele de finanţare şi nu înclinarea generală a pieţelor”, a adăugat Normand.

  • România testează 1.500 de pacienţi pe zi, în timp ce medicii cer la unison testarea pacienţilor în spitale

    Numărul mediu de testări pe zi pentru depistarea coronavirusului nu a depăşit 1.500 în ultima săptămână, când s-au prelucrat în total 9.100 de teste. Deşi medicii cer testarea pacienţilor din spitale şi a cadrelor medicale, la nivel naţional rata de testare în ultima săptămână nu a crescut.

    Din totalul de pacienţi confirmaţi, peste 10% sunt cadre medicale, medici sau asistente, ceea ce impune măsuri rapide pentru a limita răspândirea virusului la persoanele care se află în prima linie de tratament. Ziarul Financiar a scris încă de săptămâna trecută de nevoia de testare a pacienţilor care intră în spitale şi care pot fi purtători de virus fără să ştie. Ulterior, şi colegiul medicilor a solicitat autorităţilor testarea medicilor şi a pacienţilor, în contextul în care deja suntem în faza de răspândire comunitară a coronavirusului.

    România a testat într-o săptămână 9.100 de persoane. În comparaţie, Germania, de exemplu, ţară cu peste 50.000 de cazuri confirmate, face pe săptămână 160.000 de teste pentru depistarea coronavirusului, după cum a spus Lothar Wieler, şeful laboratoarelor germane de la Institutul Robert Koch, citat de publicaţia Financial Times.

    Cazurile de pacienţi cu coronavirus care au intrat în spitalele Gerota şi Floreasca în Bucureşti, Spitalul Judeţean Suceava, spitalul MedLife din Capitală şi care nu au declarat istoricul de călătoriei sau persoanele cu care au luat contact, arată că absolut toţi pacienţii care intră în spitale trebuie să fie testaţi. Până joi, 26 martie, când autorităţile au oferit cele mai recente date, 153 de cadre medicale erau infectate cu coronavirus. Institutul Naţional de Sănătate Publică a recomandat cinci criterii prioritare de testare a pacienţilor de coronavirus, care includ şi personalul medical, însă doar cei care au avut legătură cu un caz confirmat.

    Numărul de noi îmbolnăviri continuă să crească

    Numărul de pacienţi infectaţi cu coronavirus în România a ajuns vineri la 1.292, cu 263 în plus faţă de ultima informare a autorităţilor, când erau 1.029, potrivit datelor Grupului de Comunicare Strategică. Până acum, 115 persoane au fost declarate vindecate şi externate. Numărul de decese a ajuns la 25, iar pacienţii aveau boli cronice preexistente. La terapie intensivă în acest moment sunt internaţi 32 de pacienţi, dintre care 24 sunt în stare gravă. Peste 7.200 de persoane se află în carantină instituţionalizată, iar autorităţile verifică dacă au coronavirus, iar peste 124.000 de persoane sunt în izolare la domiciliu. Datele din ultima săptămână arată că numărul îmbolnăvirilor a crescut de la zi la zi cu peste 100.

    Sursa: ZF