BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • A preluat o societate veche de 100 de ani şi i-a crescut profitul de peste 6 ori

    2014 este şi anul în care compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei; cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la nivelul de aproximativ 24 milioane lei.

    Laura Şerban are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său.

    Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, am implementat soluţii eficiente astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune că i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“.

    Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. 

  • La 37 de ani administrează politica şi strategia de resurse umane pentru toate companiile din grupul Albalact

    Ca director HR, funcţie pe care o deţine din 2008, Mihaela Anca administrează politica şi strategia de resurse umane pentru toate companiile din grupul Albalact: Albalact SA, Albalact Logistic SRL şi Rarăul SA, ceea ce presupune managementul direcţiilor de dezvoltare, recrutare, salarizare, compensaţii, siguranţă şi mediu.

    Absolventă a Facultăţii de Ştiinţe (2001), specializarea Drept, în cadrul Universităţii 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, Mihaela Anca a lucrat vreme de trei ani, la începutul carierei, ca jurist, la Metalurgica, în Aiud, iar apoi alţi doi ani la Sitindustrie România, ca HR manager.

    A deţinut aceeaşi funcţie vreme de doi ani şi la Star Transmission Cugir, iar din 2009 a intrat în echipa Rarăul. „Am trecut prin industrii diferite şi tipuri diferite de management, am lucrat şi în multinaţionale, şi în companii antreprenoriale româneşti. Am fost expusă la diferite modele de business şi tipuri de abordare a politicilor de resurse umane. E o experienţă valoroasă pe care nu o capeţi uşor.“ Povesteşte că a pornit de la zero în domeniul resurselor umane şi de la fiecare angajator a învăţat lucruri importante.

    „Dincolo de proceduri, sisteme, norme, strategii care trebuie implementate în orice organizaţie mare, am învăţat, însă, cât de importanţi sunt oamenii potriviţi la momentul potrivit, că abordarea cât mai simplă şi mai concretă a unei situaţii este şi cea mai eficientă, am mai învăţat că transparenţa şi comunicarea fac lucrurile să se întâmple de cele mai multe ori, că oamenii dintr-o echipă funcţionează bine dacă au nişte valori sănătoase care să-i ghideze şi că mai este foarte important să existe pasiune.“

    Pe termen lung, Mihaela Anca se vede implicată în proiecte „care să aducă schimbari în societate, nu doar într-o companie. Îmi doresc foarte mult să lucrez pentru proiecte sociale de amploare“. 

  • O tânără de 36 de ani este implicata in conducerea businessului de familie cu rulaje de peste 250 de milioane de lei

  • Paradoxul Wizzair în România: cum a ajuns compania la cifră de afaceri zero

    Wizz Air România a avut anul trecut o cifră de afaceri 0, pier­deri de 27 de milioane de lei şi un număr mediu de 300 de angajaţi, potrivit datelor rapor­ta­te la Ministerul de Finanţe. Raportările financiare oficiale ale companiei sunt neobişnuite, întrucât Wizz Air este cel mai mare operator aerian din România după numărul de pasageri, depăşind operatorul aerian de stat Tarom.

    România este una din pieţele-cheie de care busi­nessul global al Wizz Air este „dependent“, po­trivit informaţiilor publicate în prospectul de lis­tare al Wizz Air la bursa de la Londra. Compa­nia aeriană low cost a transportat în 2014 un număr record de 3,9 milioane de pasageri din şi spre Ro­mâ­nia. Spre comparaţie, compania naţională Tarom, care a transportat 2,3 milioane de pasageri anul trecut, a avut o cifră de afaceri de 1,1 mld. lei, circa 2.000 de salariaţi şi pierderi de 110 milioane lei.

    Citiţi mai mult aici.

  • Doi fraţi au pus bazele unei companii care va ajunge anul acesta la 90 de angajaţi

    „Suntem o companie care face software pentru business în general. Avem nişte specializări, dar nu suntem o companie de nişă. Am început ca o companie de nişă, cu servicii de web self service în zona de servicii financiare după care ne-am dezvoltat“, povesteşte Teodor Blidăruş, managing partner strategy & business development la Softelligence.

    Cei doi fraţi au început afacerea vânzând prima dată produsul către BCR, apoi la alte companii, iar practic toţi oamenii care aveau un cont sau un contract de leasing la BCR aveau posibilitatea să se logheze la o platformă unde să facă diverse operaţiuni, de pildă să-şi plătească facturile, să vadă penalizări, să scoată împuterniciri de ieşire din ţară. La acea vreme, companii ca BCR sau UniCredit Leasing aveau sute de mii de contracte şi zeci de mii de clienţi şi specificul activităţii implica interacţiunea lună de lună cu clienţii.

    La începutul lui 2013 cei doi antreprenori au ales să schimbe direcţia, investind 350.000 de euro, adică tot profitul operaţional pe care l-ar fi putut genera, în dezvoltarea platformelor proprii şi dezvoltarea de competenţă. Anul trecut profitul a ajuns la 250.000 de euro, realizat în principal din vânzările pe piaţa internaţională, pentru că acesta a fost un alt obiectiv pe care şi l-au propus, să vândă direct pe piaţa internaţională. Ponderea „exportului“ a ajuns în 2014 la 35% din cifra de afaceri, iar anul acesta ar urma să realizeze la o jumătate din cifra de afaceri.

    Softelligence a preluat anul trecut o companie, Zero Paper, care dezvoltase aplicaţia Kazier, de la George Butunoiu, şi astfel şi-a consolidat portofoliul în zona de banking. Firma sa are acum peste 60 de angajaţi, la final de an ar urma să ajungă la 90, iar Blidăruş spune că foloseşte mai multe metode de recrutare.

    Antreprenorul se vede, peste cinci ani, tot la conducerea companiei, cu Softelligence ca unul din principalii jucători regionali în segmentul de software de business. Planurile pentru anul în curs vizează o cifră de afaceri de 2 milioane de euro, urmând ca în 2017 să ajungă la 5 milioane de euro. 

  • Antreprenorul care a jucat fotbal pentru Real Madrid şi acum vinde case in România

    Din luna martie, Tomás Manjón a ales aventura antreprenoriatului, după ce anterior a fost, mai bine de patru ani, director operaţional la Ţiriac Imobiliare, companie care a avut anul trecut o cifră de afaceri de circa 18 milioane de euro.

    „Am fondat o firmă de antreprenoriat general ce urmăreşte să devină constructor de proiecte rezidenţiale şi o firmă de dezvoltare imobiliară pentru proiecte rezidenţiale mici (30-50 apartamente). În prezent suntem în negocieri pentru a prelua două firme cu aproximativ 25 de angajaţi.“ 

    Concret, obiectivul pe care şi l-a propus tânărul este să pornească trei proiecte rezidenţiale de circa 50 de apartamente fiecare, cu un buget de aproximativ 3 milioane de euro pe proiect. În plus, Tomás Manjón îşi propune să demareze un proiect rezidenţial în jurul un teren de golf cu o suprafaţă de aproximativ 150 ha.

    Tomás Manjón a jucat fotbal 15 ani, inclusiv ca membru al echipei de juniori a clubului spaniol  Real Madrid. A jucat rugby timp de şapte ani, beneficiind de burse sportive de la Universitatea Complutense din Madrid şi de la Universitatea Politehnica din Madrid, timp în care a obţinut titlul de campion al Spaniei, cât şi de campion al regiunii Ile de France, în cadrul unui stagiu internaţional de studii. 

  • Rareş Măcinică: “Aventura antreprenoriatului este potrivită mai degrabă după 40 de ani”

    „Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a crescut cu peste 40% faţă de 2013, ajungând la 6 milioane de euro, iar pentru 2015 am bugetat circa 8 milioane de euro şi cred că o să depăşim această ţintă“, spune Rareş Măcinică.

    A primit un telefon de la un head-hunter, care i-a propus să conducă filiala locală a companiei austriece, prezentă pe piaţă din 2003, şi are acum birouri la Arad, Timişoara, Bucureşti, Otopeni şi Iaşi. Pe lista de planuri pentru anul în curs se plasează deschiderea unui nou punct de lucru, la Cluj, birourile în ţară fiind un bun motor de creştere: „am deschis de un an şi jumătate un birou la Iaşi care are deja o cifră de afaceri de 1 milion de euro“.

    Primul loc de muncă, în timpul studenţiei, când urma cursurile SNSPA – Comunicare şi Relaţii Publice, a fost la o revista franceză, What’s up, unde vindea spaţiu pentru publicitate. În 2002 a intrat în domeniul logisticii, angajându-se la o publicaţie de specialitate, apoi a lucrat vreme de doi ani la o firmă românească mică, despre care spune că a fost „o veritabilă şcoală pentru mine“. Prima slujbă într-o multinaţională din domeniul transporturilor şi logisticii a fost în 2005 şi a dobândit experienţă în cadrul Gebruder Weiss, Cargo Partner şi KLG.

    Despre tentaţia antreprenoriatului Rareş Măcinică spune că vede potrivită această aventură mai degrabă după vârsta de 40 de ani, „simt că atunci va fi maturitatea, acum mai acumulez experienţă“. În plus, activitatea de acum este ca un veritabil MBA, având de gestionat situaţii din diferite zone ale afacerii, de pildă juridic, financiar, asigurări sau resurse umane. Pe de altă parte, chiar rolul de acum i se pare o situaţie antreprenorială, „mă gândesc la decizii de parcă ar fi investiţia mea. Este vorba de imaginea şi performanţa mea ca manager“.

    Iar pentru postura antreprenorială crede că sunt necesari cinci ani în poziţia de director general, pentru a se lovi de toate situaţiile posibile şi a trage învăţămintele necesare de pe urma lor. 

  • Tânăra de 28 de ani care a ajuns în domeniul imobiliar din întâmplare,iar acum vinde cele mai scumpe apartamente din Bucureşti

    La 28 de ani, Andreea Comşa conduce propria agenţie imobiliară, are 12 angajaţi, şapte proiecte pentru care firma sa este vânzător exclusiv şi este în negocieri cu doi dezvoltatori pentru alte două proiecte.

    Dacă bate palma pentru noile proiecte, alţi patru oameni vor intra anul acesta în echipă. Faţă de liderii pieţei imobiliare, Premium Estate are o cifră de afaceri de zece ori mai mică, dar şi ratele de creştere sunt mai mari. În 2014, firma a ajuns la 300.000 de euro, cu o marjă de profit de 20%, în creştere faţă de 2013, când cifra de afaceri a companiei a fost de 250.000 de euro.

    Povesteşte că a ajuns în domeniul imobiliar din întâmplare, dar că apoi i-a fost imposibil să renunţe la domeniu. „Cine a «făcut» imobiliare şi a prins gustul, foarte greu renunţă la domeniu, rămâne nostalgic“, spune Andreea Comşa, care, fără să fie războinică, este tenace. În ultimul an de liceu venea aproape în fiecare sfârşit de săptămână cu autocarul de la Sibiu la Bucureşti, pentru meditaţii, iar în al doilea an de facultate s-a angajat.

    Când şi-a luat licenţa la SNSPA avea deja câţiva ani buni de muncă şi câştigase deja un comision de peste 50.000 de euro la o tranzacţie pentru care lucrase şapte luni; un an mai târziu, înfiinţa Premier Estate. A urmat cursurile SNSPA şi spune că ar fi vrut să intre în comunicare, iar în anul II de facultate s-a angajat la o firmă de producţie publicitară, ca asistent manager. A fost o experienţă, povesteşte ea, „pentru că le explicam că trebuie să facem şi PR, fiind foarte pasionată şi îndoctrinată de ce făceam la facultate“, dar la scurt timp a înţeles că nu avea nici de la cine să înveţe şi nici cum să crească. Se gândea să plece, iar o prietenă a convins-o să încerce domeniul imobiliar. Aşa a început aventura în domeniul imobiliar şi nici nu se vede acum făcând altceva.

    Unde se vede peste zece ani? „Şi cinci e mult. Gândesc lucrurile, dar cred că viaţa este surprinzătoare şi schimbătoare. Îmi place să fiu antreprenor, peste un an aş vrea să am încă patru proiecte în portofoliu. Tot ce fac acum îmi ia cam 90% din timp şi mă bucur, mă motivează, dar pe termen lung aş vrea să deleg mai mult şi să acord mai multă atenţie vieţii personale. Nu aş mai face o altă afacere, pentru că eu mă pricep la imobiliare, îmi doresc să dezvolt afacerea, şi, la un moment dat, să ne extindem peste hotare.“

  • Un tânăr de 37 de ani câştigă 700.000 de euro din amenajări interioare

    Din 2013 până în prezent, compania a fost aleasă să livreze proiecte de amenajări interioare pentru Nepi, Monsson Pay Point, United Bank Libia, Honda Trading, Generali, Piperea şi Asociaţii, Floreasca Tower, Tenaris, Marsh, Ubi France, Ferrero Rocher, Levi’s, Huawei etc. Cezar Gămulescu are în subordine, în momentul de faţă, în jur de 20 de angajaţi, iar compania sa a înregistrat în anul 2014 o cifră de afaceri de peste 700.000 de euro.

    A absolvit ASE în 2001 şi Romanian-Canadian MBA în 2007. Înainte de a-şi porni propria afacere a lucrat pentru Cascade Group şi pentru Corporate Office Solutions, în domeniul amenajărilor interioare, arhitecturale şi de construcţii.
    Spune că se ghidează după câteva principii, printre care cel că că nu există probleme, există numai rezolvări, că este bine să fii consecvent şi că este bine ca atunci când toată lumea aleargă într-o direcţie tu să te întorci şi să alergi în sensul opus.

    Nu se poate detaşa de problemele de la birou: „Nu poţi face chestia asta în momentul în care ai businessul tău. Am fost şi angajat şi acum sunt şi manager. Nu te vei putea detaşa niciodată, nici când ieşi din businessul tău. Este crucea pe care o porţi în permanenţă cu tine“.

    Şi îi sfătuieşte pe ceilalţi să renunţe la lucrurile şi activităţile care nu aduc beneficii: „Personal am îndepărtat din viaţa mea tutunul, dulciurile, mâncarea chinezească, junkfood-ul, bicicleta, baschetul, litoralul românesc, televizorul. Faptul că le-am îndepărtat nu înseamnă că nu le mai accesez, dar asta se întâmplă din ce în ce mai rar. Nu aş putea să renunţ niciodată la familie, care te propulsează enorm, şi la pescuit. Pescuitul este ceva ce reuşeşte să mă detaşeze, pentru o scurtă vreme, de probleme şi de toată presiunea din jur“.

  • Softelligence: In 2015, cresteri de 60% a cifrei de afaceri gratie exportului in IT si vanzarii propriei platforme Softelligence EBS

    Cresterea se datoreaza proiectelor dezvoltate alaturi de jucatori importanti din Europa Centrala si de Est si a vanzarii propriei platforme Softelligence EBS.

    Astfel, exportul de software reprezinta aproximativ 30% din cifra de afaceri Softelligence pentru primele luni ale acestui an. Cele mai importante proiecte au vizat dezvoltarea unor sisteme complexe in zona de vanzari si achizitii, principalele verticale de business fiind domeniul bancar, productie si servicii. Tarile in care Softelligence a activat pana in prezent sunt Marea Britanie, Suedia, Germania si Austria.

    Cresterea Softelligence vine si in contextul in care companiile romanesti de software si servicii IT au inregistrat venituri cu 13% mai mari in 2014 fata de 2013, conform Studiului „Romanian Software and IT Services Industry”, facut public in luna iunie 2015 de catre ANIS – Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii si realizat de catre PAC – Pierre Audoin Consultants.