Tag: alegere

  • La Bruxelles nu se mai aude „Odă bucuriei“

    Comisia Europeană a prezentat pe 1 martie „Carta albă privind viitorul Europei”, un document ce enumeră cinci posibile scenarii pentru viitorul Uniunii Europene. Iar statele membre trebuie să decidă, până la finalul anului, care este cea mai bună variantă pentru viitorul Uniunii Europene. Pe baza documentului prezentat de Jean-Claude Juncker la începutul lunii martie, reprezentanţii celor 27 de state în UE după ieşirea Marii Britanii trebuie să dezbată modul în care vor să coopereze pe viitor. „Anul acesta sărbătorim 60 de ani de la Tratatul de la Roma (act considerat fundaţie a UE – n.red.)”, a spus Juncker. „Şi este timpul ca o Europă unită a celor 27 de state să dea forma viziunii pentru viitor.” Planul Comisiei Europene, a explicat preşedintele instituţiei, este ca până în 2025 unul dintre scenarii sau o combinaţie a acestora să funcţioneze ca bază a Uniunii.

    „Carta albă privind viitorul Europei” enumeră următoarele scenarii: „în continuare”, „nimic în afara pieţei unice”, „cei ce vor mai mult pot face mai mult”, „făcând mai puţine dar într‑un mod mai eficient” şi „făcând mai multe împreună”. Scenariile prezintă viziunea Comisiei asupra construcţiei europene pe termen mediu.

    Documentul reprezintă o încercare a instituţiei conduse de Jean-Claude Juncker de a da formă unei dezbateri inevitabile în acest moment, venită ca urmare a deciziei Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană. Iar lucrarea începe cu un ton sumbru, acceptând lupta pe care Uniunea Europeană o duce din cauza Brexitului, a migraţiei şi a altor factori. „Problemele Europei nu par să plece nicăieri”, notează autorii, amintind că multe dintre statele membre consideră Uniunea fie prea distantă, fie prea implicată în problemele interne.

    Primul scenariu merge pe ipoteza că funcţionarea pe viitor a Uniunii Europene va presupune mici schimbări administrative. Această variantă se bazează pe acceptul guvernelor naţionale de a adânci relaţiile economice, întărind astfel piaţa unică. Este nevoie, notează cei din Comisia Europeană, şi de tratarea problemelor de politică externă „într-un singur glas”, în vreme ce resposabilităţi precum controlul graniţelor ar urma să rămână în atribuţiile autorităţilor locale.
    Cel de-al doilea scenariu, în care construcţia europeană s-ar rezuma la o piaţă unică, ar aduce următoarele probleme: „Procesul de luare a deciziilor ar fi simplificat, dar capacitatea de a acţiona colectiv ar fi limitată”, cred autorii documentului. „Iar asta, în majoritatea cazurilor, ar creşte distanţa dintre aşteptări şi rezultate.”

    Considerând piaţa unică drept principala sa misiune, Uniunea Europeană s-ar confrunta cu un risc crescut în ceea ce priveşte zona euro. Companiile ar trebui să treacă prin mai multe controale vamale, iar statele membre ar recurge, probabil, la acorduri bilaterale. Un punct important sesizat de către Comisie este faptul că piaţa maşinilor conectate ar avea de suferit, în acest scenariu, din cauza lipsei unui set de reguli la nivel european şi a unor standarde respectate de toate statele membre.

    „Cei ce vor mai mult pot face mai mult” reprezintă, de fapt, descrierea unei construcţii europene în care statele se diferenţiază prin puterea economică şi dorinţa de a contribui. S-ar aplica cel mai bine în domenii precum apărarea, securitatea internă, sistemul de taxare sau alte probleme sociale. În această variantă, Comisia presupune că toate cele 27 de state membre vor face în continuare progrese pe piaţa unică. Principala problemă, în acest caz, se referă la drepturile cetăţenilor, care ar putea fi lezate în anumite situaţii – cei din statele implicate activ în Uniune ar putea beneficia de mai multe drepturi decât cei din restul statelor.

    Cel de-al patrulea scenariu, explică cei din Comisia Europeană, implică reducerea numărului de obiective stabilite şi tratarea acestora într-un mod mai eficient. Cu alte cuvinte, nu este vorba de a face mai puţine în general, ci despre a face mai multe într-un număr redus de domenii. Principalele obiective, sugerează autorii, ar trebui să fie întărirea graniţelor Uniunii Europene şi constituirea unei forţe comune de apărare. Riscul acestui scenariu este dat de diferenţele dintre state şi dintre priorităţile fiecărui guvern.

    În fine, scenariul numărul 5 este şi cel mai optimist; este vorba de federalizarea Uniunii Europene. Mergând pe această ipoteză, Uniunea şi-ar asuma dreptul de a vorbi în numele tuturor statelor pe probleme de politică externă, lupta împotriva încălzirii globale sau probleme umanitare. Procesul de luare a deciziilor la Bruxelles ar decurge mult mai rapid, dar Comisia reflectă şi asupra riscului de a îndepărta anumite grupuri sociale antieuropene.

    Reacţiile nu s-au lăsat aşteptate: nu există o alternativă la o Uniune Europeană cu mai multe viteze pentru a evita dezintegrarea acesteia, a spus preşedintele Franţei, François Hollande, într-un interviu publicat săptămâna trecută în mai multe cotidiane eruropene. Hollande a declarat că „noul elan european presupune o alegere clară privind forma sa de organizare. Europa celor 27 nu mai poate fi Europa uniformă a celor 27. Timp de mulţi ani, această idee a unei Europe diferenţiate, cu viteze diferite, cu ritmuri distincte de a progresa a generat multă rezistenţă. Însă astăzi, aceasta este o idee care se impune. În caz contrar, Europa este cea care va exploda”, a continuat el. Întrebat dacă nu există vreo alternativă la această Europă cu mai multe viteze, François Hollande a răspuns: „Nu. Fie facem lucrurile în mod diferit, fie nu le vom mai face împreună. În viitor va exista un pact comun, o piaţă internă cu o monedă unică pentru unii. Însă pe această bază va fi posibil, pentru statele membre care vor, să meargă mai departe în ceea ce priveşte domeniul apărării, al armonizării fiscale sau sociale, mai departe în ceea ce priveşte cercetarea, cultura, tineretul.”

     

  • Cât la sută din viaţa unei maşini o ţii în parcare? Mult peste 90%. Avem calculele care demonstrează asta

    Că e ploaie şi bate vîntul sau că ninge ori transpiri la 40 de grade, maşina te poate scoate din aceste situaţii dificile. Zi de zi conducem şi stăm în trafic la semafoare. Şi zi de zi o parcăm cu orele şi peste noapte. Întrebarea este – cât la sută din viaţa unei maşini o ţinem în parcare? Merită oare după răspunsul la această întrebare să ne mai luăm maşină?

    IATĂ AICI CÂT LA SUTĂ DIN VIAŢĂ NE LĂSĂM MAŞINA ÎN PARCARE, CÂT STĂM LA SEMAFOARE ŞI DACĂ MERITĂ SĂ NE LUĂM UNA

  • Oraşul care timp de jumătate de an stă în umbră. Ce metodă ingenioasă au folosit pentru a se putea bucura de razele soarelui

    Invenţia i-a aparţinut lui Martin Andersen, care a primit finanţare din partea autorităţilor pentru a-şi implementa ideea. După îndelungi cercetări şi schiţe proiectul s-a concretizat cu succes – trei oglinzi, fiecare măsurând 17 metri pătraţi, stau pe muntele de deasupra oraşului. În ianuarie, cu ajutorul acestora, soarele este pote fi zărit doar două ore pe zi în piaţa oraşului, de la prânz până la orele 14, însă cetăţenii sunt fericiţi şi pentru atât. „Păşind în soare după atâtea ore de umbră permanentă mă face să realizez cât de mult ne poate afecta percepţia asupra lumii. Dintr-o dată, lumea pare tridimensională”, spune Andersen.

    Nu toată lumea din Rjukan a primit cu braţele deschise ideea acestor oglinzi de soare, iar mulţi consideră că nu sunt altceva decât un „truc turistic”. Până şi Andersen a admis faptul că s-a obişnuit, între timp, cu lipsa luminii soarelui. „ Este ca şi cum oamenii care au fost crescuţi în acest loc umbrit, sau cei care au ales să rămână, au devenit imuni la lumina normală soarelui”, mai adăuga acesta.  

  • Millennium Tour investeşte 1 milion de euro într-un nou proiect online – Concediu.com

    „Astăzi este foarte uşor să-ţi achiziţionezi online zboruri sau cazare, dar atunci când eşti interesat de un pachet complex şi vrei întreaga ofertă disponibilă pe piaţă trebuie să-ţi faci documentarea pe fiecare turoperator în parte. Înseamnă foarte mult timp de documentare, de comparare a nenumaratelor oferte, ceea ce face alegerea şi mai dificilă. Anual, sute de mii de turişti contractează un pachet charter în străinătate, în timp ce milioane aleg pachete turistice în România. Noi am identificat necesitatea unui astfel de proiect online care să personalizeze oferta turistului din multitudinea de pachete disponibile pe piaţa”, spune Mădălin Măncilă, managing director Concediu.com.

    În prezent, sunt semnate parteneriate cu furnizori de servicii turistice, adunând zeci de mii de hoteluri, sute de sejururi şi informaţii despre destinaţiile alese. Oferta Concediu.com va fi permanent actualizată şi suplimentată.  Pentru prima lună de operare sunt estimaţi peste 100.000 de utilizatori unici, aşteptându-se pentru un an întreg la un număr de 15 milioane utilizatori unici. 

    Pe termen mediu, investiţia Millennium Tour se ridică la peste un milion de euro, bani ce vor fi utilizaţi în dezvoltarea platformei de rezervări şi atingerea unei cote de piaţă care să-l plaseze drept lider de piaţă. Proiectul Concediu.com a fost dezvoltată în trei luni şi a necesitat o investiţie iniţială de peste 100.000 de euro, tranşă din programul de investiţii de un milion de euro în decurs de trei-cinci ani.

    Platforma Concediu.com a fost dezvoltată de compania TravelFuse, companie de soluţii tehnologice pentru industria turismului, cu peste zece ani activitate pe piaţă şi colaborare cu multe agenţii de turism din România.

    Millennium Tour este o agenţie de turism corporate travel, lansată pe piaţă în 1999. În 2005 a creat portalul de rezervări de bilete de avion, Paravion, care a fost cumpărat în 2006 de către agenţia de turism Happy Tour, deţinută de fondul spaniol de investiţii GED. La finalul anului 2016, cifra de afaceri a Millennium Tour a fost de aproximativ două milioane de euro.

     

  • Anunţul NEAŞTEPTAT al lui Dacian Cioloş: „Luăm în calcul inclusiv un proiect politic nou”

    Indiferent de varianta aleasă, tehnocratul a subliniat că principalul său obiectiv este acela de a se implica în viitoarele alegeri cu o alternativă credibilă la actuala clasă politică, dar că nu vrea să piardă timpul, astfel că până atunci va veni şi cu propuneri care ar putea fi chiar implementate până la următorul scrutin, scriu cei de la Gândul.

    „E o organizaţie neguvernamentală cu obiective politice, în măsura în care politică înseamnă să fi preocupat de viaţa cetăţii, de ceea ce se întâmplă în societate. Aş vrea în primul rând şi am vrea în primul rând, pentru că vor fi parte a acestei asociaţii, în momentul în care o vom lansa, mai mulţi dintre membrii fostului Guvern, la nivele diferite, aş vrea să continuăm să lucrăm pe anumite proiecte pe care le-am început cât am fost la guvernare şi care nouă ni se par importante ca ele să fie implementate şi în domeniul economic şi în domeniul social, în domeniul educaţiei, în domeniul sănătăţii şi aşa mai departe”, a declarat Cioloş la RFI. 

    Fostul premier a precizat că va veni inclusiv cu propuneri legislative care să poată fi susţinute de formaţiunile aflate în Parlament, referindu-se mai ales la PNL şi USR, partide care l-au sprijinit ca figură de premier în campania electorală şi cu care îşi doreşte să aibă şi în viitor o colaborare deschisă şi onestă: „Deci vom coagula, vom concentra competenţă tehnică, specifică, politică pe anumite domenii, pentru a veni atât cu propuneri care pot face obiectul unor propuneri legislative în Parlament, prin intermediul partidelor membre în Parlament, dar şi cu propuneri de proiecte care pot fi implementate în colaborare directă cu mediul de afaceri, cu alte organizaţii neguvernamentale care lucrează pe anumite domenii şi care au nevoie de această expertiză, pentru a putea implementa proiecte”, a completat Cioloş. 

    Referitor la scenariul unei colaborări mai strânse cu liberalii, fostul prim ministru a evitat să dea un răspuns concret, menţionând că, atunci când va exista o astfel de decizie o va face publică, şi că în acest moment nu există niciun fel de înţelegere închegată cu nici una dintre formaţiuni.  

    „Luăm în calcul foarte serios inclusiv un proiect politic nou, deci un proiect politic, o mişcare politică sau un partid politic. Indiferent de opţiunea pe care o vom avea, obiectivul nostru este să putem contribui la un proiect politic credibil sau o alternativă politică credibilă pentru viitoarele alegeri, dar care să nu aştepte viitoarele alegeri, pentru a veni cu anumite propuneri care să poată să fie implementate până atunci”, a conchis fostul premier tehnocrat.

  • Confesiunile unei stewardese:„Este insula tentaţiilor – fete frumoase, băieţi arătoşi, hoteluri de patru stele dar după o vreme ajunsesem să plâng înainte de fiecare zbor”

    O fostă însoţitoare de bord a companiei Singapore Airlines îşi povesteşte experienţele mai puţin plăcute din cadrul acestei meserii, ce au determinat-o să demisioneze. Printre problemele sale se numărau atât pasagerii necivilizaţi, dar mai ales cerinţele fizice şi emoţionale ale acestui job, nepotrivite caracterului său, arată un articol publicat de Daily Mail.

    La un an după ce a demisionat, Hilary îşi împărtăşeşte povestea prin intermediul unui blog. Ea spune că cea mai dificilă parte a fost adaptarea la diferenţele culturale şi la viciile asociate, de exemplu petrecerile staffului, unde se obişnuia să se consume mult alcool şi descrie acel loc de muncă ca fiind „un mediu toxic” .

    „Este insula tentaţiilor – fete frumoase, băieţi arătoşi, hoteluri de patru stele. Fiind înconjurată de un astfel de mediu, trebuie să te menţii fermă pe poziţii, să nu fii tentată de fumat, alcool, petreceri. Nu toţi fac asta, însă majoritatea da.” spune Hilary.

    Ea sfătuieşte alte fete care îşi doresc să lucreze ca stewardese să se gândească de două ori înainte, pentru că nu e o meserie atât de uşoară precum se crede. Deşi există şi avantaje ale acestui job, dezavantajele le întrec cu siguranţă. „Nu este o oboseală normală. E greu de explicat. E vorba despre o combinaţie între oboseală fizică, psihică şi mult stres. În plus, te afli în majoritatea timpului într-un tub de metal, cu puţin oxigen”.

    Printre părţile bune, Hilary menţionează, totuşi, „salariul foarte bun, mâncarea excelentă din diferite ţări şi, mai ales, oamenii pe care îi cunoşti şi experienţele de viaţă”. Fosta stewardesă menţionază că jobul nu e, în esenţă, unul rău, însă nu a fost unul potrivit pentru ea.

  • Anunţul NEAŞTEPTAT al lui Dacian Cioloş: „Luăm în calcul inclusiv un proiect politic nou”

    Indiferent de varianta aleasă, tehnocratul a subliniat că principalul său obiectiv este acela de a se implica în viitoarele alegeri cu o alternativă credibilă la actuala clasă politică, dar că nu vrea să piardă timpul, astfel că până atunci va veni şi cu propuneri care ar putea fi chiar implementate până la următorul scrutin, scriu cei de la Gândul.

    „E o organizaţie neguvernamentală cu obiective politice, în măsura în care politică înseamnă să fi preocupat de viaţa cetăţii, de ceea ce se întâmplă în societate. Aş vrea în primul rând şi am vrea în primul rând, pentru că vor fi parte a acestei asociaţii, în momentul în care o vom lansa, mai mulţi dintre membrii fostului Guvern, la nivele diferite, aş vrea să continuăm să lucrăm pe anumite proiecte pe care le-am început cât am fost la guvernare şi care nouă ni se par importante ca ele să fie implementate şi în domeniul economic şi în domeniul social, în domeniul educaţiei, în domeniul sănătăţii şi aşa mai departe”, a declarat Cioloş la RFI. 

    Fostul premier a precizat că va veni inclusiv cu propuneri legislative care să poată fi susţinute de formaţiunile aflate în Parlament, referindu-se mai ales la PNL şi USR, partide care l-au sprijinit ca figură de premier în campania electorală şi cu care îşi doreşte să aibă şi în viitor o colaborare deschisă şi onestă: „Deci vom coagula, vom concentra competenţă tehnică, specifică, politică pe anumite domenii, pentru a veni atât cu propuneri care pot face obiectul unor propuneri legislative în Parlament, prin intermediul partidelor membre în Parlament, dar şi cu propuneri de proiecte care pot fi implementate în colaborare directă cu mediul de afaceri, cu alte organizaţii neguvernamentale care lucrează pe anumite domenii şi care au nevoie de această expertiză, pentru a putea implementa proiecte”, a completat Cioloş. 

    Referitor la scenariul unei colaborări mai strânse cu liberalii, fostul prim ministru a evitat să dea un răspuns concret, menţionând că, atunci când va exista o astfel de decizie o va face publică, şi că în acest moment nu există niciun fel de înţelegere închegată cu nici una dintre formaţiuni.  

    „Luăm în calcul foarte serios inclusiv un proiect politic nou, deci un proiect politic, o mişcare politică sau un partid politic. Indiferent de opţiunea pe care o vom avea, obiectivul nostru este să putem contribui la un proiect politic credibil sau o alternativă politică credibilă pentru viitoarele alegeri, dar care să nu aştepte viitoarele alegeri, pentru a veni cu anumite propuneri care să poată să fie implementate până atunci”, a conchis fostul premier tehnocrat.

  • Ilinca feat. Alex Florea vor reprezenta România la ediţia din 2017 a Eurovision – VIDEO

    Pe locul 2 s-a clasat Mihai Traistariu, urmat pe 3 de trupa Instinct.

    Ediţia 2017 a Eurovision va avea loc la Kiev, în Ucraina, iar România va cânta în a doua semifinală a concursului, pe 11 mai.

    Cei zece finalişti ai etapei naţionale, din care a fost ales, prin votul publicului, reprezentantul României la Eurovision sunt (în ordinea intrării în concurs): Ana Maria Mirică, Ilinca feat. Alex Florea, Eduard Santha, Xandra, Mihai, Maxim, Tavi Colen & Emma, Instinct, Ramona Nerra şi Cristina Vasiu.

    Prima ediţie a Eurovision a avut loc în 1956, la Lugano (Elveţia).

    Din anul 2000, finala Eurovision este transmisă şi pe internet.

    Prima participare a României la Eurovision datează din 1994.

    Cele mai bune rezultate ale României sunt: 2005 – locul 3 obţinut de Luminiţa Anghel & Sistem; 2006 – locul 4 pentru Mihai Trăistariu; 2010 – locul 3 obţinut de Paula Seling & Ovi.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicii care refuză să facă avorturi: „Nu poţi să ajuţi femeile să aducă copii pe lume, iar pe cealaltă parte să îi omori”

    Avorturile se produc pe bandă rulantă în România. Potrivit ultimelor date ale Institutului Naţional de statistică, în 2015, au avut loc 70.448 de întreruperi de sarcină, cele mai multe la categoria 25-29 ani, unde au fost confirmate 18.153 de cazuri. Mai exact, la fiecare patru sarcini, una este întreruptă. 
     
    C.A avea o relaţie de câţiva ani cu Alex când a aflat că e însărcinată. Ea îşi dorea copilul, el nu. Aşa că au ales avortul. Despre ziua aceea nu îi place să vorbească. Poarta însă în suflet dimineaţa aceea geroasă în care a ajuns la spital. Medicul care a întâmpinat-o purta încă urmele unei intervenţii trecute, avea halatul plin de sânge. S-a simţit ca într-o măcelărie. A început să tremure, dar a simţit că e prea tarziu să dea înapoi. Acesta este însă doar unul dintre filmele care oglindeşte această realitate sumbră, una pe care câţiva medici refuză să o mai vadă, pentru că au ales să vadă bucuria din ochii părinţilor care îşi strâng pentru prima oară copilul în braţe, adică au ales viaţa.
     
    Statisticile cu privire la numărul femeilor care ajung la avort se pierd undeva în ceaţă, pentru că multe nu sunt declarate. „Femeile de la ţară apelează şi astăzi la metode empirice, pentru că nu sunt educate, au părinţi rigizi. Nu au curajul să vină şi să spună: Mamă, am 16 ani şi mi-am început viaţa sexuală! Ascund lucrul asta, rămân însărcinate şi se duc la nu ştiu ce babă sau fost doctor. Vin şi la mine femei care trec de 14 săptămâni şi vor să renunţe la sarcină, deşi se ştie că eu nu fac avorturi la cerere”, spune medicul ginecolog Dan Tutunaru pentru Gândul. Acesta vede în avort un pacat, iar celor care care se gândesc la el le ţine o lecţie. „În general, e bine să foloseşti un limbaj mai dur, aşa că le spun: E copilul tău şi tu hotărăşti acum dacă îl omori sau nu. Ori că îl omori acum, la 8 săptămâni, ori la 18 ani, e acelaşi lucru.
  • Medicii care refuză să facă avorturi: „Nu poţi să ajuţi femeile să aducă copii pe lume, iar pe cealaltă parte să îi omori”

    Avorturile se produc pe bandă rulantă în România. Potrivit ultimelor date ale Institutului Naţional de statistică, în 2015, au avut loc 70.448 de întreruperi de sarcină, cele mai multe la categoria 25-29 ani, unde au fost confirmate 18.153 de cazuri. Mai exact, la fiecare patru sarcini, una este întreruptă. 
     
    C.A avea o relaţie de câţiva ani cu Alex când a aflat că e însărcinată. Ea îşi dorea copilul, el nu. Aşa că au ales avortul. Despre ziua aceea nu îi place să vorbească. Poarta însă în suflet dimineaţa aceea geroasă în care a ajuns la spital. Medicul care a întâmpinat-o purta încă urmele unei intervenţii trecute, avea halatul plin de sânge. S-a simţit ca într-o măcelărie. A început să tremure, dar a simţit că e prea tarziu să dea înapoi. Acesta este însă doar unul dintre filmele care oglindeşte această realitate sumbră, una pe care câţiva medici refuză să o mai vadă, pentru că au ales să vadă bucuria din ochii părinţilor care îşi strâng pentru prima oară copilul în braţe, adică au ales viaţa.
     
    Statisticile cu privire la numărul femeilor care ajung la avort se pierd undeva în ceaţă, pentru că multe nu sunt declarate. „Femeile de la ţară apelează şi astăzi la metode empirice, pentru că nu sunt educate, au părinţi rigizi. Nu au curajul să vină şi să spună: Mamă, am 16 ani şi mi-am început viaţa sexuală! Ascund lucrul asta, rămân însărcinate şi se duc la nu ştiu ce babă sau fost doctor. Vin şi la mine femei care trec de 14 săptămâni şi vor să renunţe la sarcină, deşi se ştie că eu nu fac avorturi la cerere”, spune medicul ginecolog Dan Tutunaru pentru Gândul. Acesta vede în avort un pacat, iar celor care care se gândesc la el le ţine o lecţie. „În general, e bine să foloseşti un limbaj mai dur, aşa că le spun: E copilul tău şi tu hotărăşti acum dacă îl omori sau nu. Ori că îl omori acum, la 8 săptămâni, ori la 18 ani, e acelaşi lucru.