Tag: companie

  • Cele mai inovatoare companii din lume: “Statele care investesc astăzi masiv în inovaţii vor controla mâine economia globală“

    În cadrul Convenţiei Europene pentru Inovaţie, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a declarat, la rândul său, că „inovaţia nu este doar o politică ce apare în atribuţiile unui comisar sau director general de companie, este o stare de fapt ce trebuie transpusă într-o politică general valabilă“. În Asia, premierul japonez Shinzo Abe a lansat de curând reforma economică numită „a treia săgeată“, care include politici fiscale menite să încurajeze investiţiile în inovaţie.

    Pentru a putea fi numită o inovaţie, o idee trebuie să poată fi pusă în practică şi să satisfacă o anumită nevoie. În afaceri, inovaţia apare atunci când compania pune în practică aceste idei pentru a satisface cerinţele clienţilor sau propriile sale nevoi. Organizaţiile care creează produse sau tehnologii revoluţionare îşi asumă şi riscuri, pentru că trebuie să creeze, de multe ori, noi pieţe de desfacere.

     Ideea de inovaţie poate avea sensuri diferite, dar în contextul creşterii economice se referă la convertirea unui concept într-un bun tangibil, proces esenţial pentru crearea de locuri de muncă. Un element esenţial în cadrul acestui proces este protejarea conceptului prin patente.

    Prin urmărirea activităţii de patentare la nivel global, se poate măsura, cel puţin relativ, nivelul de inovaţie prezentat de o organizaţie. Metodologia trebuie să includă şi o analiză asupra calităţii inovaţiei, raza de impact a acesteia (la nivel local sau global) precum şi recunoaşterea de către alţii a inovaţiei.

    Una dintre cele mai importante credinţe în business este aceea că un produs sau serviciu poate schimba în mod radical o întreagă industrie sau că poate schimba obiceiurile consumatorilor.

    Chiar dacă sunt diferite din punctul de vedere al produselor sau serviciilor oferite, companiile de succes prezintă însă o serie de caracteristici care arată de ce ocupă o poziţie dominantă pe piaţă; una dintre aceste caracteristici este dorinţa continuă de a inova. Cum ajunge însă o companie să fie inovatoare?

    Inovaţia este o unealtă prin care compania să poată ajungă la obiectivul strategic asumat. Astfel, cea mai importantă trăsătură a unei companii inovatoare este trasarea unei strategii unice şi relevante. Companii precum Google, Facebook sau Apple au strategii bine definite pe care le urmează în permanenţă. O strategie precum „ajungerea în primii trei“ nu va fi niciodată la fel de eficientă precum „dezvoltarea constantă a unor tehnologii mobile inovatoare“ sau „construirea celei mai sigure maşini din lume“.

    Principalul avantaj pe care inovaţia îl aduce este recunoaştere din partea celorlalte companii. Acest lucru nu înseamnă în mod necesar şi un grad crescut de profitabilitate: Amazon a fost una din companiile cele mai inovatoare pe segmentul comerţului online, însă a devenit profitabilă după mai mulţi ani. Există, desigur, şi exemple ale unor companii care au câştigat din produsele inovatoare pe care le-au prezentat, precum Apple sau Google. În anul 2010, BusinessWeek a realizat un studiu pentru a determina care sunt problemele pe care managerii le întâmpină atunci când vine vorba de inovaţie. Cei care au răspuns solicitării au notat ca obstacole timpul lung ce trebuie alocat pentru cercetare şi dezvoltare, lipsa coordonării interne, riscurile legate de diversitatea culturală şi lipsa feedback-ului din partea consumatorilor.

  • Cele mai inovatoare companii din lume: “Statele care investesc astăzi masiv în inovaţii vor controla mâine economia globală“

    În cadrul Convenţiei Europene pentru Inovaţie, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a declarat, la rândul său, că „inovaţia nu este doar o politică ce apare în atribuţiile unui comisar sau director general de companie, este o stare de fapt ce trebuie transpusă într-o politică general valabilă“. În Asia, premierul japonez Shinzo Abe a lansat de curând reforma economică numită „a treia săgeată“, care include politici fiscale menite să încurajeze investiţiile în inovaţie.

    Pentru a putea fi numită o inovaţie, o idee trebuie să poată fi pusă în practică şi să satisfacă o anumită nevoie. În afaceri, inovaţia apare atunci când compania pune în practică aceste idei pentru a satisface cerinţele clienţilor sau propriile sale nevoi. Organizaţiile care creează produse sau tehnologii revoluţionare îşi asumă şi riscuri, pentru că trebuie să creeze, de multe ori, noi pieţe de desfacere.

     Ideea de inovaţie poate avea sensuri diferite, dar în contextul creşterii economice se referă la convertirea unui concept într-un bun tangibil, proces esenţial pentru crearea de locuri de muncă. Un element esenţial în cadrul acestui proces este protejarea conceptului prin patente.

    Prin urmărirea activităţii de patentare la nivel global, se poate măsura, cel puţin relativ, nivelul de inovaţie prezentat de o organizaţie. Metodologia trebuie să includă şi o analiză asupra calităţii inovaţiei, raza de impact a acesteia (la nivel local sau global) precum şi recunoaşterea de către alţii a inovaţiei.

    Una dintre cele mai importante credinţe în business este aceea că un produs sau serviciu poate schimba în mod radical o întreagă industrie sau că poate schimba obiceiurile consumatorilor.

    Chiar dacă sunt diferite din punctul de vedere al produselor sau serviciilor oferite, companiile de succes prezintă însă o serie de caracteristici care arată de ce ocupă o poziţie dominantă pe piaţă; una dintre aceste caracteristici este dorinţa continuă de a inova. Cum ajunge însă o companie să fie inovatoare?

    Inovaţia este o unealtă prin care compania să poată ajungă la obiectivul strategic asumat. Astfel, cea mai importantă trăsătură a unei companii inovatoare este trasarea unei strategii unice şi relevante. Companii precum Google, Facebook sau Apple au strategii bine definite pe care le urmează în permanenţă. O strategie precum „ajungerea în primii trei“ nu va fi niciodată la fel de eficientă precum „dezvoltarea constantă a unor tehnologii mobile inovatoare“ sau „construirea celei mai sigure maşini din lume“.

    Principalul avantaj pe care inovaţia îl aduce este recunoaştere din partea celorlalte companii. Acest lucru nu înseamnă în mod necesar şi un grad crescut de profitabilitate: Amazon a fost una din companiile cele mai inovatoare pe segmentul comerţului online, însă a devenit profitabilă după mai mulţi ani. Există, desigur, şi exemple ale unor companii care au câştigat din produsele inovatoare pe care le-au prezentat, precum Apple sau Google. În anul 2010, BusinessWeek a realizat un studiu pentru a determina care sunt problemele pe care managerii le întâmpină atunci când vine vorba de inovaţie. Cei care au răspuns solicitării au notat ca obstacole timpul lung ce trebuie alocat pentru cercetare şi dezvoltare, lipsa coordonării interne, riscurile legate de diversitatea culturală şi lipsa feedback-ului din partea consumatorilor.

  • Cele mai inovatoare companii din lume, în viziunea Forbes

    Una din concluzii este că odată ce compania pierde din „avântul“ în inovaţie, este complicat ca acesta să revină la nivelul anterior.

    Pentru a fi luată în considerare, o companie trebuie să aibă o capitalizare de piaţă de minimum 10 miliarde de dolari. Un alt criteriu este modul în care companiile investesc în cercetare şi dezvoltare, excluzându-le pe acelea în cadrul cărora aceste investiţii nu pot fi măsurabile.

    Mai puţin de 50 de companii au reuşit cu succes să-şi crească ratingul de inovaţie cu 20%, în conformitate cu metodologia Forbes, dar Regeneron, Hindustan Unilever, Godrej&Boyce, Marriott şi AT&T au fost printre cele care au reuşit.

    Analizând ceea ce ele au făcut diferit, cei de la Forbes au descoperit că fiecare a investit mai multe resurse pentru a introduce un nou set de principii de management în companie. Acestea sunt de asemenea soluţiile pe care le-au adoptat companii din rândul celor mai inovatoare, precum Amazon şi Salesforce.com le folosesc în mod frecvent.

  • Cele mai inovatoare companii din lume, în viziunea Forbes

    Una din concluzii este că odată ce compania pierde din „avântul“ în inovaţie, este complicat ca acesta să revină la nivelul anterior.

    Pentru a fi luată în considerare, o companie trebuie să aibă o capitalizare de piaţă de minimum 10 miliarde de dolari. Un alt criteriu este modul în care companiile investesc în cercetare şi dezvoltare, excluzându-le pe acelea în cadrul cărora aceste investiţii nu pot fi măsurabile.

    Mai puţin de 50 de companii au reuşit cu succes să-şi crească ratingul de inovaţie cu 20%, în conformitate cu metodologia Forbes, dar Regeneron, Hindustan Unilever, Godrej&Boyce, Marriott şi AT&T au fost printre cele care au reuşit.

    Analizând ceea ce ele au făcut diferit, cei de la Forbes au descoperit că fiecare a investit mai multe resurse pentru a introduce un nou set de principii de management în companie. Acestea sunt de asemenea soluţiile pe care le-au adoptat companii din rândul celor mai inovatoare, precum Amazon şi Salesforce.com le folosesc în mod frecvent.

  • Cele mai inovatoare companii din lume: liderii clasamentelor

    Google împlineşte anul acesta 16 ani în care a definit, practic, internetul. Deşi cunoscută în primul rând pentru motorul de căutare cu acelaşi nume, compania obţine majoritatea veniturilor din Google Adwords, sistemul de anunţuri publicitare care a remodelat advertisingul clasic şi a introdus lumii întregi advertisingul digital. Pe măsură însă ce alte companii „fură“ din cota de piaţă a Google, gigantul IT încearcă să se reinventeze atât pe sine, cât şi întreaga societate.

    Printre proiectele ce au adus Google prima poziţie în clasamentul Fastcompany.com se numără Calico (o companie care cercetează posibilitatea de a extinde durata de viaţă), maşinile autonome (care au parcurs, fără şofer, peste 500.000 de kilometri şi nu au înregistrat niciun incident), Google Fiber (un proiect de instalare a infrastructurii pentru conexiuni mult mai rapide la internet), Glass (device-ul care transformă tehnologia într-un produs fashion) sau Google Now (aplicaţia care funcţionează ca un calendar personal al utilizatorului).

    Salesforce.com, liderul clasamentului Forbes, produce aplicaţii de CRM şi cloud computing pentru companii. Este al patrulea an consecutiv în care salesforce.com primeşte acest titlu, iar explicaţia este dată de modul în care compania prezintă în mod constant noi soluţii menite să faciliteze relaţia dintre comerciant şi client.

    În urmă cu 15 ani, salesforce.com a început să producă soluţii inovatoare de CRM (Customer Relationship Management), compania fiind astăzi recunoscută drept cel mai important dezvoltator de platforme B2B (Business to Business) şi B2C (Business to Consumer).  Tot în 2014, compania a fost desemnată de către Fortune drept cea mai admirată companie software din lume.

    „Este fenomenal să fii recunoscut de către Forbes drept cea mai inovatoare companie din lume“, a declarat Marc Benioff, CEO al salesforce.com. „Este un tribut adus echipei noastre şi dorinţei de a aduce tot timpul produse de succes.“

    Apple a primit titlul de cea mai inovatoare companie din lume în toţi cei nouă ani de apariţie a studiului prezentat de Boston Consulting Group. Compania a atras atenţia lumii întregi în ianuarie 1984, atunci când a prezentat primul computer personal care folosea o interfaţă grafică. Compania din Cupertino a introdus noi produse precum iPod, iPad şi iPhone, redefinind fundamental atât industria hi-tech cât şi pe cea de telecomunicaţii.

    iPhone este, fără doar şi poate, produsul cel mai inovator lansat de compania fondată de Steve Jobs. Atunci când primul model a ieşit pe piaţă, în 2007, industria de profil s-a schimbat definitiv. Deşi nu pot fi creditaţi cu inventarea touchscreenului, cei de la Apple au transformat această tehnologie într-una de zi cu zi. Camera foto a primului iPhone era mai bună decât a oricărui alt telefon; sistemul multitouch, prin care utilizatorii puteau mări sau micşora o imagine, a reprezentat o noutate absolută.

    Compania condusă astăzi de Tim Cook a primit însă critici referitoare la păstrarea businessului într-o „zonă sigură“, investind doar în domeniul tehnologic.

  • Cele mai inovatoare companii din lume: liderii clasamentelor

    Google împlineşte anul acesta 16 ani în care a definit, practic, internetul. Deşi cunoscută în primul rând pentru motorul de căutare cu acelaşi nume, compania obţine majoritatea veniturilor din Google Adwords, sistemul de anunţuri publicitare care a remodelat advertisingul clasic şi a introdus lumii întregi advertisingul digital. Pe măsură însă ce alte companii „fură“ din cota de piaţă a Google, gigantul IT încearcă să se reinventeze atât pe sine, cât şi întreaga societate.

    Printre proiectele ce au adus Google prima poziţie în clasamentul Fastcompany.com se numără Calico (o companie care cercetează posibilitatea de a extinde durata de viaţă), maşinile autonome (care au parcurs, fără şofer, peste 500.000 de kilometri şi nu au înregistrat niciun incident), Google Fiber (un proiect de instalare a infrastructurii pentru conexiuni mult mai rapide la internet), Glass (device-ul care transformă tehnologia într-un produs fashion) sau Google Now (aplicaţia care funcţionează ca un calendar personal al utilizatorului).

    Salesforce.com, liderul clasamentului Forbes, produce aplicaţii de CRM şi cloud computing pentru companii. Este al patrulea an consecutiv în care salesforce.com primeşte acest titlu, iar explicaţia este dată de modul în care compania prezintă în mod constant noi soluţii menite să faciliteze relaţia dintre comerciant şi client.

    În urmă cu 15 ani, salesforce.com a început să producă soluţii inovatoare de CRM (Customer Relationship Management), compania fiind astăzi recunoscută drept cel mai important dezvoltator de platforme B2B (Business to Business) şi B2C (Business to Consumer).  Tot în 2014, compania a fost desemnată de către Fortune drept cea mai admirată companie software din lume.

    „Este fenomenal să fii recunoscut de către Forbes drept cea mai inovatoare companie din lume“, a declarat Marc Benioff, CEO al salesforce.com. „Este un tribut adus echipei noastre şi dorinţei de a aduce tot timpul produse de succes.“

    Apple a primit titlul de cea mai inovatoare companie din lume în toţi cei nouă ani de apariţie a studiului prezentat de Boston Consulting Group. Compania a atras atenţia lumii întregi în ianuarie 1984, atunci când a prezentat primul computer personal care folosea o interfaţă grafică. Compania din Cupertino a introdus noi produse precum iPod, iPad şi iPhone, redefinind fundamental atât industria hi-tech cât şi pe cea de telecomunicaţii.

    iPhone este, fără doar şi poate, produsul cel mai inovator lansat de compania fondată de Steve Jobs. Atunci când primul model a ieşit pe piaţă, în 2007, industria de profil s-a schimbat definitiv. Deşi nu pot fi creditaţi cu inventarea touchscreenului, cei de la Apple au transformat această tehnologie într-una de zi cu zi. Camera foto a primului iPhone era mai bună decât a oricărui alt telefon; sistemul multitouch, prin care utilizatorii puteau mări sau micşora o imagine, a reprezentat o noutate absolută.

    Compania condusă astăzi de Tim Cook a primit însă critici referitoare la păstrarea businessului într-o „zonă sigură“, investind doar în domeniul tehnologic.

  • Cele mai inovatoare companii din lume, în viziunea Boston Consulting Group

    Un număr de factori îngreunează procesul de inovaţie, astfel încât aceasta trebuie să o utilitate imediată. Raportul din 2014 se concentrează pe companiile care au ieşit în evidenţă, chiar dacă acestea nu ocupă primele locuri în clasament.

    Astfel, trei sferturi dintre cei 1.500 de manageri chestionaţi au spus că inovaţia reprezintă unul dintre cele mai importante trei aspecte ale businessului pe care îl conduc. Mai mult de 60% dintre aceştia vor investi mai mult în cercetare şi dezvoltare decât au făcut-o în 2013. Din cele cincizeci de companii prezente în top, 21 vin din zona tehnologiei, ocupând cinci locuri în top 10. Industria de consum, cu 10 poziţii din 50, reprezintă al doilea cel mai mare sector. Cei din industria auto se declară mai puţin interesaţi de inovaţie, aceasta fiind notată ca prioritate absolută de 62% dintre manageri; în 2013, procentajul era de 84%.

    Companiile ce vin din economii aflate în curs de dezvoltare sunt cele care prezintă cel mai mare interes faţă de inovaţie. Majoritatea companiilor puternice din zona BRIC (Brazilia, Rusia, India, China) generează peste 20% din venituri prin vânzarea produselor şi a serviciilor dezvoltate în ultimii cinci ani.

    Companiile specializate în tehnologii digitale domină topul companiilor inovatoare. Cu toate acestea, doar o treime din managerii care au răspuns consideră că zona de mobile va inova în mod semnificativ industria în care activează în următorii trei ani.

    Chiar în condiţiile în care giganţi precum Amazon sau Alibaba remodelează peisajul din zona comerţului, doar un sfert din managerii intervievaţi resimt impactul pe care zona digitală o are asupra afacerii lor.

    Pe de altă parte, consumatorii văd tehnologia digitală ca un mijloc pentru o viaţă mai bună. Aceştia îşi doresc mai multă interactivitate pe zona de mobile; pentru mileniali (18-34 de ani), adică miliarde de consumatori, internetul se vede în primul rând pe ecranul unui dispozitiv mobil. Până la sfârşitul anului 2017, conform unui studiu publicat de Gartner, numărul descărcărilor de aplicaţii mobile va ajunge la peste 268 de miliarde.

    În ciuda prioritizării procesului de inovaţie şi a investiţiilor în această direcţie, rezultatele se pot lăsa de multe ori aşteptate, remarcă cei de la Boston Consulting Group. Peste 70% dintre managerii chestionaţi consideră procesul de cercetare şi dezvoltare susţinut de companie ca fiind unul „mediu“, în vreme ce 13% văd eforturile companiei ca fiind neconcludente. Cu toate acestea, marea majoritate a respondenţilor îşi doresc ca organizaţia să aibă rezultate mai bune.

  • O fabrică aflată în 2010 în pragul falimentului simte din nou gustul dulce al profitului

    Elementul de noutate:

    O serie de decizii ale echipei manageriale instalate în 2010 au schimbat afacerea, care acum ţinteşte primul loc pe piaţa cărămizilor. Compania a lansat în 2013 gama de cărămizi Evoceramic, cu o configuraţie unică, care permite constructorilor să finalizeze lucrările mai repede, cu costuri mai mici.


    Efectele inovaţiei:

    Gradul de utilizare al fabricii de la Recea a fost crescut treptat, de la 34% în 2010 la 88% în 2013. În 2014 fabrica şi-a atins capacitatea maximă. Din 2015, compania îşi va extinde capacitatea de producţie. Prin extinderea capacităţii de producţie, Cemacon creează 65 de noi locuri de muncă în Zalău. În 2013 în acţionariatul Cemacon a intrat un fond de investiţii finlandez. Reechilibrată financiar, în 2014 Cemacon a declarat profit.


    Descriere:

    În 1991, întreprinderea este privatizată sub denumirea Cemacon Zalău, în 1996 se listează la Bursa de Valori Bucureşti, iar în 1999 devine societate cu capital integral privat. Cu o vânzare limitată la trei judeţe şi un portofoliu de produse învechit, în 2007 Cemacon contractează un credit de 30 milioane de euro pentru a investi într-o fabrică de blocuri ceramice în Sălaj. În contextul crizei economice şi al căderii dramatice a pieţei, rambursarea creditului a devenit imposibilă, iar întreprinderea risca să intre în insolvenţă. O nouă echipă managerială a venit a venit la conducerea companiei în 2010.

    Birourile companiei au fost mutate la Cluj, iar producţia s-a transferat de pe vechea linie din fabrica din Zalău pe noua linie, de la Recea, cea mai modernă de acest fel din sud-estul Europei. În 2012, directorul general al companiei, Liviu Stoleru, a decis stoparea plăţii ratelor către bancă şi începerea negocierilor cu banca creditoare pentru refinanţarea creditului de 30 milioane de euro.

    În anul 2013, Cemacon a lansat gama de cărămizi Evoceramic. În gama Evoceramic, cel mai competitiv model este 44 Super TH, singura cărămidă din România care nu necesită termoizolaţie, astfel că beneficiarii economisesc banii cheltuiţi altfel pe materialele termoizolante sau pe manoperă. Pentru a ataca pieţe noi, compania a înfiinţat centre de distribuţie temporare, proprii, iar pasul următor a fost stabilirea parteneriatelor cu distribuitorii care să asigure ulterior vânzarea în teritoriu şi atacarea unor noi pieţe.

    Astfel, Cemacon a ajuns de la 10 distribuitori în trei judeţe din nord-vestul ţării în 2010 la peste 200 de puncte de livrare şi o reţea de distribuţie naţională în 2014. La finalul anului 2013 compania a semnat un acord de restructurare a creditului cu banca finaţatoare. A fost creată Cemacon Real Estate, care prelua o parte a datoriei companiei, odată cu active ce pot fi valorificate la valoarea datoriei preluate. O altă parte a datoriei va fi convertită în acţiuni ce vor fi preluate de un fond de investiţii ales de bancă, iar Cemacon rămâne cu o datorie sustenabilă.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Programul Fill&Go de la Rompetrol a adus companiei peste 21.000 de clienţi şi a dus la dublarea numărului de benzinării

    Inovaţia constă în interconectarea acestor două componente. În segmentul de distribuţie, inovaţia adusă de Fill&Go este reprezentată de rezervoarele de incintă Fill&Go şi de staţiile relocabile Expres.

    Elementul de noutate:

    În vederea extinderii eficiente a reţelei de carburanţi, compania a dezvoltat staţiile mobile Expres, un produs care să acopere zonele rurale, şi ulterior a dezvoltat Fill&Go Fixed Unit, rezervoare amplasate în incinta companiilor care deţin flote auto. În contextul dezvoltării reţelei, Fill&Go a apărut ca o platformă IT şi ca o inovaţie în domeniul de management al alimentărilor cu carburant (Fill&Go Personal), cât şi al flotelor deţinute de companii (Fill&Go Business).


    Efectele inovaţiei:

    Fill&Go a fidelizat 21.000 de clienţi persoane fizice şi a atras sute de clienţi noi din zona de business, fapt care a condus la creşterea numărului de staţii de alimentare de la 400 la 800 şi a avut un impact semnificativ în creşterea cifrei de afaceri a companiei de la 1,2 miliarde de euro în 2008 la 1,9 miliarde de euro în 2013.


    Descriere:

    Componentele şi amploarea Fill&GO îl fac unic pe piaţa din România.

    Fill&Go Personal: a fost lansat în 2006, fiind primul serviciu din România care permite persoanelor fizice plata carburanţilor direct la pompă. În orice staţie Rompetrol, consumatorul alimentează cantitatea dorită, iar la sfârşitul lunii poate achita contravaloarea produselor, cardul funcţionând astfel ca un card de credit, fără dobândă, cu plata o dată pe lună. 

    Fill&Go Business: în categoria produselor pentru managementul flotelor auto intră Fill&Go Card, Fill&Go Ring şi Fill&Go Fixed Unit, iar în categoria serviciilor pentru flote – Fill&Go Fleet management – compania a dezvoltat programe IT care ajută la monitorizarea cantităţilor de combustibil alimentat, a traseului maşinilor şi a evidenţei serviciilor de mentenanţă: Fill&Go Fuel Control,  Fill & Go Vehicle Control, Fill&Go Service Control.

    Fill&Go Card: este un card de companie securizat cu cod PIN care permite achiziţionarea pe credit a carburanţilor şi a produselor din staţiile Rompetrol. Cardul este prevăzut cu un cip care permite înregistrarea informatizată a datelor tranzacţiilor. Înregistrările informatice sunt transmise şi prelucrate la serverul central rezultând rapoarte, grafice şi analize care facilitează controlul asupra alimentării flotei cu carburanţi. Cardul are inscripţionat numele companiei, numărul maşinii sau numele şoferului.

    Fill&Go Ring: este o soluţie care permite controlul complet al flotei prin identificarea automată a autovehiculelor care alimentează în staţiile Rompetrol. Această identificare este posibilă datorită unui dispozitiv montat pe autovehicul. Acest dispozitiv este format din două elemente: unitatea de identificare autovehiculului (UIA) – care înregistrează datele de identificare ale maşinii, dar şi kilometrii parcurşi, orele de funcţionare ale motorului şi alte evenimente dintre două alimentări – şi inelul emiţător-receptor montat în jurul orificiului de alimentare al rezervorului, care este conectat cu un cablu la UIA.  Cel mai util aspect al Fill&Go Ring este neimplicarea factorului uman în procesul autorizării alimentării şi al declarării datelor de la bordul autovehiculului, rezultând astfel o acurateţe de 100% a informaţiilor pe baza cărora se efectuează rapoarte, grafice şi analize de eficienţă a flotei comerciale.

    Fill&Go Fixed Unit 9 mc şi 20 mc: sunt rezervoare amplasate în incinta companiilor. Fill&Go Fixed Unit foloseşte componentele de bază ale serviciului Fill&Go Fuel Control – Fill&Go Ring şi aplicaţia Fill&Go Fuel Control.
    Fill&Go Fuel Control: instrument eficient de control al consumului de carburant. Componenta tehnică – culegerea de date necesare componentei informatice prin: card Fill&Go Business; Fill&Go EasyRing; Fill&Go Ring. Componenta informatică – aplicaţia online Fill&Go Fuel Control – culege informaţii precum: kilometri parcurşi, ore funcţionare motor, cantitate alimentată; efectuează transferul informaţiilor în baza de date Rompetrol; generează online rapoarte şi analize de consum mediu; accesul la aplicaţia Fill&Go Fuel Control se face prin intermediul site-ului www.fillandgo.ro, fiecare client având alocate un nume de utilizator şi o parolă.

    Fill&Go Vehicle Control: reprezintă un serviciu de monitorizare complexă a fiecărui autovehicul şi conducător auto, cu ajutorul tehnologiei GPS. Sistemul conţine două elemente: unitatea GPS, care determină poziţia autovehiculului şi transmiterea acesteia; aplicaţia online, care primeşte, centralizează şi procesează informaţiile obţinute.

    Fill&Go Service Control: ţine evidenţa, într-o singură aplicaţie, a tuturor activităţilor de mentenanţă a flotei.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Regin: autopsia virusului spion despre care industria securităţii IT a păstrat tăcerea

    REGIN, IDENTIFICAT DE CERCETĂTORII DE LA SYMANTEC, SE CREDE CĂ A FOST DEZVOLTAT DE UN STAT, AVÂND DREPT ŢINTĂ COMPANII DE TELECOMUNICAţII DIN RUSIA ŞI ARABIA SAUDITĂ.

    Potrivit companiei de securitate informatică Symantec Corporation, Regin este controlat de o agenţie de spionaj occidentală, virusul fiind mult mai sofisticat decât predecesorul său Stuxnet, socotit cel mai sofisticat din lume. Stuxnet a fost dezvoltat de hackeri ai guvernelor din Statele Unite şi Israel, în urmă cu patru ani, pentru a obţine informaţii legate de programul nuclear iranian.

    Şeful Kaspersky Labs, companie de securitate informatică din Rusia care a descoperit virusul Stuxnet, a explicat pentru Financial Times că Regin vizează companiile de telecomunicaţii pentru obţinerea unor câştiguri financiare şi şi-a pus amprenta asupra sistemelor de control ale unor organizaţii importante a nivel mondial, ceea ce arată că dezvoltatorii virusului, prin breşele virtuale serioase pe care le creează, au intenţii serioase.

    Cel mai important aspect al Regin este capacitatea sa de a păstrunde în centrele GSM ale reţelelor de telefonie mobile. Potrivit Kaspersky Labs, hackerii au reuşit să fure astfel userii şi parolele administratorilor de sistem ale unei companii de telecomunicaţii din Orientul Mijlociu. ”Nimic nu se poate compara cu asta„, a declarat Orla Cox, director la Symantec, care consideră că un astfel de virus sofisticat necesită ani de zile pentru a fi creat.

    Kaspersky a refuzat să menţioneze compania sau ţara unde a avut loc atacul Regin asupra staţiei GSM, dar este posibil să fie vorba despre Afganistan, Iran, Siria sau Pakistan.

    Potrivit documentelor publicate de Edward Snowden, două operaţiuni ale NSA, cu nume de cod MYSTIC şi SOMALGET, au implicat pătrunderea în reţelele mobile din mai multe ţări, pentru colectarea de date privind apelurile mobile din şi spre aceste ţări. În cazul a două dintre aceste ţări, Bahamas şi Afganistan, a avut loc şi înregistrarea integrală a convorbirilor.

    ”Uneori, Regin nu lasă nimic în urmă, niciun indiciu, iar infecţia dispare complet de îndată ce este căutată, pur şi simplu dispare. Asta arată cu ce avem de-a face„, a explicat Cox.

    Potrivit unui oficial occidental din domeniul securităţii, motivele şi originea acestor atacuri sunt dificil de identificat. În opinia sa, Regin poate fi un exemplu pentru un atac intern, cu alte cuvinte este posibil ca ţara ţintă să fie chiar ţara de origine a acestuia.

    Până acum, Symantec a descoperit că victimele sunt în mare parte companii din Rusia, Arabia Saudită, America Latină, Irlanda şi Iran. Compania a dezvăluit că Regin a fost programat să atace sistemele online ale unor companii mari precum Microsoft Corporation, fiind penetrate serverele de e-mail şi mesagerie pentru telefonia mobilă.

    Între timp, Eugene Kaspersky, directorul general al Kaspersky Labs, a avertizat că sistemele IT ale companiilor energetice cad tot mai des pradă ale unor astfel de atacuri cibernetice, el adăugând că aceste atacuri sunt bine planificate şi au loc atunci când sunt cel mai puţin aşteptate. Din acest motiv, companiile, mai ales cele din telecomunicaţii, trebuie să adopte mai multe elemente de protecţie virtuală.

    Kaspersky a arătat că aceşti hackeri au întrecut orice limită, folosindu-şi expertiza pentru activităţi pornind de la ocolirea punctelor de securitate pentru furtul de mărfuri din fabricile ucrainene şi până la modificarea cifrelor indicate de cântare.

    Recent, atacurile cibernetice au avut ca ţintă corporaţii mari precum JPMorgan şi Home Depot, de unde hackerii au furat date confidenţiale aparţinând a milioane de familii şi companii mici şi mijlocii. În urma atacurilor, au fost pierdute datele a până la 83 de milioane de clienţi.

    Niciuna dintre ţintele virusului Regin nu se află în Statele Unite sau Marea Britanie, Australia, Canada sau Noua Zeelandă, majoritatea fiind în Rusia şi Arabia Saudită, 28%, respectiv 24%. Irlanda este pe locul al treilea, cu 9% dintre atacuri produse pe teritoriul său.

    Între statele în care a fost descoperit virusul se mai află Algeria, Afganistan, Belgia, Brazilia, Fiji, Germania, Iran, India, Malaiezia, Siria, Pakistan, Rusia şi o mică insulă din Pacific, Kiribati.

    ”Credem că Regin nu provine din partea suspecţilor obişnuiţi. Nu credem că Regin a fost creat în Rusia sau în China„, a spus Mikko Hypponen, director pentru cercetări la F-Secure, publicaţiei Guardian. Compania sa a detectat pentru prima oară virusul Regin pe un server al unei companii din nordul Europei.

    Se crede că numai câteva state sunt capabile să creeze ceva atât de complex precum Regin. Dacă sunt excluse China şi Rusia, mai rămân SUA, Marea Britanie sau Israel drept cei mai probabili candidaţi. Candid Wueest, cercetător la Symantec, consideră plauzibilă sugestia că un stat occidental se află în spatele atacurilor.