BusinessMagazin

Tag: trecere

  • Ţara care vrea să scadă programul de lucru zilnic la 6 ore. “Programul de 8 ore nu este atât de eficient pe cât ai crede”

    Majoritatea dintre noi lucrăm 8 ore pe zi, poate chiar mai mult dacă nu terminăm ce avem de făcut în ziua respectivă. Mai multă muncă nu înseamnă şi eficienţă sporită. Potrivit unui nou studiu, la care au participat 600.000 de oamenim, persoanele care lucrează 55 de ore pe săptămână sunt cu 33% mai predispuşi unui atac cardiac decât persoanele care lucrează între 35-40 de ore pe săptămână, informează sciencealert.com

    Astfel Suedia se îndreaptă spre programe de muncă de 6 ore, în loc de programul clasic de 8 ore.  “Programul de 8 ore nu este atât de eficient pe cât ai crede. Este foarte dificil să stai atâta timp concentrat, de aceea introducem pauze, pentru a ne face ziua mai uşoară. Dar în acelaşi timp este mai greu de separat viaţa privată de serviciu”, este de părere Linus Feldt, CEO-ul Filimundus, companie ce dezvoltă applicaţi pentru telefoanele mobile.

    El este unul dintre adepţii programului de 6 ore. Staff-ul echipei este fericit şi nu vrea să se întoarcă la programul clasic. “Vrem să petrecem mai mult timp cu familia, să învăţăm lucruri noi, să facem sport mai mult”, a mai spus el. S-au înregistrat schimbări în modul cum lucrează, angajaţii stau departe de reţelele sociale şi alte site-uri care le-ar putea distrage atenţia, iar şedinţele sunt foarte scurte. “Ne este mai uşor să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut” a spus Linus Feldt

    Ziua este mai condensată, angajaţii sunt mai motivaţi să termine munca la timp şi au mai multă energie după cele 6 ore. Feldt a mai spus că nivelul de productivitate a rămas la fel, iar conflictele au scăzut pentru că oamenii sunt mai fericiţi.

    Şi alte companii vor să treacă la acest program, reprezentaţiile Toyota din Suedia lucrează aşa, dar şi Svartedalens, un azil de bătrâni din Gothenburg a implementat programul pentru asistente.

  • Ţara care vrea să scadă programul de lucru zilnic la 6 ore. “Programul de 8 ore nu este atât de eficient pe cât ai crede”

    Majoritatea dintre noi lucrăm 8 ore pe zi, poate chiar mai mult dacă nu terminăm ce avem de făcut în ziua respectivă. Mai multă muncă nu înseamnă şi eficienţă sporită. Potrivit unui nou studiu, la care au participat 600.000 de oamenim, persoanele care lucrează 55 de ore pe săptămână sunt cu 33% mai predispuşi unui atac cardiac decât persoanele care lucrează între 35-40 de ore pe săptămână, informează sciencealert.com

    Astfel Suedia se îndreaptă spre programe de muncă de 6 ore, în loc de programul clasic de 8 ore.  “Programul de 8 ore nu este atât de eficient pe cât ai crede. Este foarte dificil să stai atâta timp concentrat, de aceea introducem pauze, pentru a ne face ziua mai uşoară. Dar în acelaşi timp este mai greu de separat viaţa privată de serviciu”, este de părere Linus Feldt, CEO-ul Filimundus, companie ce dezvoltă applicaţi pentru telefoanele mobile.

    El este unul dintre adepţii programului de 6 ore. Staff-ul echipei este fericit şi nu vrea să se întoarcă la programul clasic. “Vrem să petrecem mai mult timp cu familia, să învăţăm lucruri noi, să facem sport mai mult”, a mai spus el. S-au înregistrat schimbări în modul cum lucrează, angajaţii stau departe de reţelele sociale şi alte site-uri care le-ar putea distrage atenţia, iar şedinţele sunt foarte scurte. “Ne este mai uşor să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut” a spus Linus Feldt

    Ziua este mai condensată, angajaţii sunt mai motivaţi să termine munca la timp şi au mai multă energie după cele 6 ore. Feldt a mai spus că nivelul de productivitate a rămas la fel, iar conflictele au scăzut pentru că oamenii sunt mai fericiţi.

    Şi alte companii vor să treacă la acest program, reprezentatele Toyota din Suedia lucrează aşa, dar şi Svartedalens, un azil de bătrâni din Gothenburg a implementat programul pentru asistente.

  • Labirintul subteran din Dobrogea. Locul pe unde fugarii treceau în Bulgaria, în vremea lui Ceauşescu (VIDEO)

     Cu siguranţă, vă amintiţi de poveştile din anii comunismului în care românii disperaţi după un trai mai bun fugeau peste graniţă. Traversau înot Dunărea pe timp de noapte, străbăteau pădurile cu hainele îmbibate de bălegar sau plecau în deplasări şi nu se mai întorceau… Una dintre legendele din acea perioadă se referă la Peştera Limanu, cu ale ei galerii întortocheate, despre care se spune că ajung până în Bulgaria.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Cum a trecut trailerul de la coadă în frunte

    Primul clip de promovare a fost realizat în 1912, pentru serialul „The Adventures of Kathlyn“, cunoscut pentru finalurile cliffhanger. La sfârşitul unui episod, un scurt clip le cerea oamenilor să revină să vadă ce se va întâmpla cu eroina. Un an mai târziu, Nils Granlund, advertising manager al unui lanţ de cinematografe, a produs un scurt film promoţional pentru piesa de teatru „The Pleasure Seekers“, cu imagini filmate în timpul repetiţiilor.

    La început, aceste filmuleţe de promovare apăreau pe ecranele cinematografelor la finalul filmelor, de aici venind şi denumirea (trailed the movie – urmau filmul). Practica s-a dovedit, în scurt timp, ineficientă, pentru că spectatorii plecau imediat după încheierea filmului. Iar mai-marii cinematografiei au hotărât ca filmuleţele să fie difuzate înaintea peliculei, doar că numele nu s-a mai schimbat.

    Clipurile de promovare pentru filmele mute erau constituite din imagini însoţite de câteva descrieri scurte, un slogan şi înşirarea numelor vedetelor, iar exprimarea era hiperbolică: „Senzaţional“, „Nu aţi mai văzut aşa ceva“ etc.
    Odată cu introducerea sunetului în cinematografie, şi promovarea a suferit modificări. Considerat primul film sonor, „The Jazz Singer“ a beneficiat de un trailer de 7 minute. Clipul prezenta imagini din film şi invita spectatorii să vină să vadă (audă?) noua tehnologie. Tot în acest prim trailer a apărut şi naratorul ca tehnică de prezentare a acţiunii.

     

    Până în anii ’50 trailerele au fost create în exclusivitate de National Screen Service, companie care controla creaţia şi distribuţia materialelor de advertising cinematografice. Timp în care se dezvoltase o reţetă pe care se mergea de fiecare dată: expresii hiperbolice, o scurtă naraţiune pentru a descrie povestea, muzica era folosită pentru a prezenta intrigile, pericolul sau romantismul şi, nu în ultimul rând, nu lipsea replică memorabilă a unuia dintre personaje.

    Următoarea mutaţie a venit odată cu răspândirea televizoarelor. Trailerele au început să imite televiziunea şi practicile de advertising de la televizor. În clipul de promovare a filmului „The Day The Earth Stood Still“ premisa filmului este prezentată ca un eveniment real, ca o ştire. La finalul clipului apare şi recomandarea revistei Look ca fiind „The Best of the Science Fiction Movies“, întărind astfel legătura dintre cinema şi mass-media, în promovare şi recenzare.

    În anii ’60, filmele au început să se schimbe, au devenit mai experimentale şi mai îndrăzneţe, atât din punctul de vedere al tehnicii, cât şi al subiectelor abordate. Companiile scăpate de sub tirania National Screen Service erau libere să îşi creeze prezentări diverse, ieşite din şabloane. Stanley Kubrick este cunoscut drept ca un regizor obsedat de control, ocupându‑se de fiecare aspect al filmului, şi care a supervizat inclusiv crearea trailerelor. El a renunţat la montajul clasic în favoarea unuia mai dinamic, s-a folosit foarte mult de muzică şi a renunţat la naraţiunea acţiunii, după cum se poate observa din clipurile de prezentare ale peliculelor „Lolita“, „Dr. Strangelove“, „2001: A Space Odyssey“ sau „The Shining“.

    Un moment de cotitură în industra cinematografică, dar şi în cel al promovării a fost apariţia blockbusterului. „Jaws“ (1975) al lui Steven Spielberg este considerat ca fiind primul film de acest fel, care a avut încasări de 7 milioane de dolari în primul weekend. Clipul de promovare pentru „Jaws“ se întindea pe mai bine de 3 minute şi expunea aproape toată povestea, omiţând doar finalul. Universal a cheltuit 1,8 milioane de dolari pe promoţie, dintre care 700.000 doar pe spoturile de publicitate de la televizor, conform BBC. Succesul „Fălcilor“ lui Spielberg a făcut ca şi alte companii să copieze modelul de prezentare şi promovare a peliculelor.

    Însă cum regulile sunt făcute pentru a fi încălcate, alţi regizori au mers în altă direcţie. Un astfel de exemplu este clipul de promovare a filmului lui Ridley Scott „Alien“. Acesta a fost compus din imagini înfricoşătoare însoţite de o muzică stranie, fără naraţiune şi fără nicio linie de dialog. Clipul a reuşit să redea atmosfera terifiantă care a acompaniat pelicula şi care a propulsat „Alien“ în topuri.

    17 ani mai târziu, 20th Century Fox a plătit 1,3 milioane de dolari pentru ca un clip de prezentare de 1 minut al peliculei „The Independence Day“ să fie difuzat în pauza meciului Super Bowl din 1996. Astfel, filmul cu Will Smith în rolul principal a fost primul care şi-a făcut reclamă în timpul faimosului meci de fotbal american, dar şi primul care a inaugurat un alt tip de prezentare, teaserul, un clip de promovare şi mai scurt, menit să atragă şi să stârnească curiozitatea spectatorilor.

    O altă premieră a avut loc odată cu lansarea primului trailer al noului film „Star Wars: The Phantom Menace“. Acesta a fost programat să fie difuzat la premiera peliculei „Meet Joe Black“, în 18 noiembrie 1998. Presa a scris la vremea respectivă că mai multe persoane plăteau biletul de intrare la film doar pentru a vedea trailerul pentru „Star Wars“. În prima săptămână, proprietarii cinematografelor au anunţat că rata de ieşire de la film era undeva la 75%. Câteva zile mai târziu, cei de la LucasFilm au urcat trailerul online, iar la scurt timp serverele au picat. În total, clipul a fost descărcat de 3,5 milioane de ori, spărgând toate recordurile de la vremea respectivă. Dacă rămânem în galaxia foarte îndepărtată a cavalerilor Jedi, clipul de promovare a celui de-al şaptelea titlu din seria „Star Wars“ a acumulat 30 de milioane de vizualizări în 24 de ore pe YouTube.

    Trailerele nu ar fi fost la fel fără artiştii vocali. Unul dintre cei mai cunoscuţi fiind Don LaFontaine. Vocea acestuia poate fi auzit în peste 5.000 de trailere şi alte mii de reclame televizate. El a devenit foarte cunoscut pentru replica devenită celebră „In a world… (într-o lume)“.

    Fie că vă plac, fie că nu, cert este că trailerele sunt o parte importantă a industriei cinematografice, o parte a industriei care se schimbă şi se mulează pe schimbările din piaţă.

  • TUNELUL secret prin care fugarii treceau graniţa pe vremea lui Ceauşescu. Cum arată labirintul subteran de la Limanu

    Cu siguranţă, vă amintiţi de poveştile din anii comunismului în care românii disperaţi după un trai mai bun fugeau peste graniţă. Traversau înot Dunărea pe timp de noapte, străbăteau pădurile cu hainele îmbibate de bălegar sau plecau în deplasări şi nu se mai întorceau… Una dintre legendele din acea perioadă se referă la Peştera Limanu, cu ale ei galerii întortocheate, despre care se spune că ajung până în Bulgaria.

    Dobrogea ascunde multe peşteri şi galerii sprectaculoase, unele dintre ele aproape necunoscute. Altele au intrat deja în legendele locului sau încă nu au fost cercetate în totalitate de speologi. Poate cea mai misterioasă dintre ele este situată la 52 de kilometri de Constanţa, iar poveştile care circulă în jurul ei sunt desprinse parcă din filmele de la Hollywood.  Se spune că această grotă are tunele ce se întind pe sute de kilometri, care ajung până în Bulgaria şi chiar mai departe, în Turcia. Tocmai de aceea, în perioada comunistă, mulţi români au încercat să fugă peste graniţă.

     

  • Vezi aici imagini cu unele dintre cele mai cnoscute staruri ale lumii în adolescenţă. Cum le-a afectat trecerea timpului? – GALERIE FOTO

  • Ţara care dă televizoare noi pe gratis. 10 milioane de oameni vor beneficia de pe urma programului

    Mexicul trebuie să treacă de la televiziunea analogică la cea digitală până pe 31 decembrie, astfel încât guvernul a decis să dea gratis peste 10 milioane de televizoare cu ecran plat, estimate la 145 de dolari bucata.

    Deşi mexicanii sunt evident entuziasmaţi de decizia autorităţilor locale, mai mulţi critici ai guvernului spun că aceasta ascunde fapte grave de corupţie. Aceştia se întreabă de ce guvernul preşedintelui Enrique Pena Nieto a ales să dea gratis televizoare de 24 de inci când ar fi putut să meargă pe soluţia aleasă de Statele Unite în 2009, respectiv oferirea unor decodoare de 40 de dolari bucata care permit recepţia transmisiei digitale pe televizoarele vechi. Costul total suportat de autorităţile mexicane este de peste 1,6 miliarde de dolari, scriu cei de la mcclatchydc.com.

    Răspunsul autorităţilor a venit prin Javier Lizarraga Galindo, un consultant angajat de guvern pentru acest proiect. “Un televizor vechi consumă între 320 şi 340 de waţi, iar decodorul adaugă încă 9 waţi”, a explicat Galindo. “Televizoarele pe care le oferim consumă doar 40 de waţi, iar acest lucru se va simţi atât în buzunarele beneficiarilor cât şi în impactul asupra mediului.”

    “Sunt fericită, ne doream de mult un televizor digital”, a spus Tonasa Lopez, o îngrijitoare din Mexico City. “Copiii pot să se uite acum la desene animate.”

    Şi alte state, precum Argentina, au desfăşurat un astfel de program, înă nu la o scală atât de mare precum Mexicul.

    Aproape 5 milioane de televizoare au fost deja livrate, beneficiarii fiind mexicani cu venituri mici sau cei care primesc diverse forme de ajutoare sociale. Cu toate acestea, autorităţile trebuie să dubleze numărul de televizoare livrate săptămânal (aproximativ 40.000) pentru a putea respecta termenul limită impus.

  • Google prezintă “O zi din viaţa lui Homo Smartphonicus”: Românul trece printr-o metamorfoză

    Aceasta este imaginea de ansamblu pe care o creionează studiul Google “Internetul mobil în viaţa de zi cu zi”, realizat în rândul utilizatorilor de internet mobil din patru ţări din Europa Centrală şi de Est: România, Ungaria, Cehia şi Slovacia. Folosind concluziile acestui studiu, Google a recreat o zi din viaţa lui “Homo Smartphonicus” din România: utilizatorul unui dispozitiv mobil – smartphone, în general – conectat la internet.

    Obiceiuri matinale – Accesarea internetului de pe smartphone este un obicei intrat în rutina matinală a lui “Homo Smartphonicus”. Aproape 60% dintre utilizatorii de internet mobil fac acest lucru dimineaţa, până să plece de acasă. Mai mult, o treime îşi verifică smartphone-ul imediat după ce se trezesc.

    “Homo Smartphonicus” a luat micul dejun şi pleacă de acasă. Telefonul este asistentul fără de care nu iese din casă. Smartphone-ul, portofelul şi cheile sunt, în această ordine, cele mai importante trei lucruri pe care “Homo Smartphonicus” verifică să nu le fi uitat acasă. Nu aceleaşi sunt obiceiurile în Ungaria, Cehia şi Slovacia: aici portofelul, nu smartphone-ul, este pe locul întâi între lucrurile fără de care oamenii nu pleacă de acasă. Şi dacă, totuşi, aceştia uită smartphone-ul acasă? “Nu este posibil”, au răspuns 56% dintre românii din categoria “Homo Smartphonicus”, în timp ce 11% au spus că, chiar dacă s-ar întâmpla acest lucru, s-ar întoarce de oriunde după el.

    Ziua în ritm de ringtone – “Homo Smartphonicus” îşi începe ziua pe telefon şi continuă la fel, dependent de conexiunea de internet mobil şi instrumentele pe care i le oferă smartphone-ul. 43% spun că utilizează smartphone-ul (în alt scop decât a telefona) oricând în timpul zilei, în timp ce aproape jumătate (47%) spun că verifică smartphone-ul de câteva ori pe zi. Ponderea celor care utilizează smartphone-ul doar în timpul liber este foarte mică: doar 5%.

    Smartphone-ul este întotdeauna uşor accesibil: cei mai mulţi oameni îl ţin în buzunar sau în geantă (54%) sau la îndemână (42%) – pe birou sau pe masa pe care mănâncă. 51% dintre respondenţi verifică orice notificare a telefonului sau, dacă nu pe toate, cel puţin pe cele mai importante (44%). Cele mai importante aplicaţii/ funcţii cu alerte sonore de pe telefonul lui “Homo Smartphonicus” din România sunt: SMS-ul (84%), aplicaţia de Facebook (64%), e-mail-ul (59%), aplicaţiile de comunicare, precum Skype şi WhatsApp (52%), şi jocurile (22%).

    Social media este distracţia principală a lui “Homo Smartphonicus” din România. Dacă luăm ca reper alertele sonore, Facebook este a doua aplicaţie/ funcţie ca importanţă de pe telefonul lui, după SMS. În cazul reprezentanţilor “Homo Smartphonicus” din Ungaria, Cehia şi Slovacia, Facebook este de doar pe locul al treilea, după SMS şi e-mail. Mai mult, cele mai utilizate tipuri de aplicaţii de către “Homo Smartphonicus” din România sunt cele pentru social media. Nu la fel stau lucrurile la omologii săi din zonă: aplicaţiile de prognoză a vremii sunt cele mai utilizate în Ungaria, în timp ce pentru cehi şi slovaci aplicaţiile dedicate fotografiilor sunt pe primul loc.

    Cu prietenii, dar conectat – După-amiaza “Homo Smartphonicus” iese cu prietenii la bar sau la restaurant. Chiar şi aici, “Homo Smartphonicus” nu poate sta departe de telefon. Cei mai mulţi dintre românii utilizatori de internet mobil (36%) spun că verifică smartphone-ul de fiecare dată când primesc o notificare, atunci când sunt la întâlnire cu prietenii. Mai puţin de o treime (31%) îşi verifică smartphone-ul o dată sau de două ori (când ajung şi când pleacă), în timp ce aproape un sfert (23%) nu se ating de smartphone când ies cu prietenii. În alte ţări, obiceiurile “Homo Smartphonicus” diferă. Colegii lui din Ungaria, Cehia şi Slovacia procedează diferit când ies cu prietenii: cea mai mare parte a celor din Ungaria nu-şi verifică smartphone-ul deloc, în timp ce în Cehia şi Slovacia obiceiul cel mai întâlnit este să verifici smartphone-ul când ajungi şi când pleci.

    Înainte de culcare – “Homo Smartphonicus” se desparte de prieteni şi ajunge acasă. Trei sferturi dintre reprezentanţii “Homo Smartphonicus” spun că locul smartphone-ului este chiar lângă pat, în primul rând pentru că acesta joacă rolul de ceas deşteptător (81%). Însă aproape jumătate (44%) intră pe internet de pe smartphone sau tabletă înainte de a adormi – pentru a-şi citi mailurile, să se joace, să verifice statusurile de pe social media etc.

    “Homo Smartphonicus” vrea să se culce, dar nu poate să adoarmă şi îşi tratează insomnia tot cu smartphone-ul. Majoritatea (51%) reprezentanţilor “Homo Smartphonicus” din România spun că atunci când nu pot dormi îşi folosesc smartphone-ul. Acesta este principalul “medicament” împotriva insomniei, peste televizor (47%), stat în pat (29%) şi citit (20%). Nu la fel “se tratează” restul reprezentanţilor genului “Homo Smartphonicus” din celelalte ţări. În Ungaria, “medicamentul” preferat pentru insomnie este televizorul, iar cehii şi slovacii stau întinşi în pat, aşteptând să adoarmă.

    Studiul Google “Internetul mobil în viaţa de zi cu zi” a fost realizat de IQS Online, în luna mai 2015, pe 800 de utilizatori de internet mobil, cu vârste peste 15 ani, din România, Ungaria, Cehia şi Slovacia. 95% dintre aceştia utilizează smartphone-ul, iar 54% tableta. Majoritatea (79%) utilizatorilor de internet mobil se conectează atât prin Wi-Fi, cât şi prin servicii de internet mobil de la furnizorul de servicii de telecomunicaţii la care sunt clienţi. Doar 8% se conectează la internet de pe dispozitive mobile doar prin reţele Wi-Fi gratuite, în timp ce doar abonamentul de date mobile este utilizat de 12%. Potrivit studiului “Consumer Barometer”, 46% dintre români au smartphone, iar 23% au tabletă.

    Fondat în 1998, de absolvenţii Universităţii Stanford Larry Page şi Sergey Brin, motorul de căutare Google este în acest moment o companie prezentă pe toate marile pieţele globale. Google are sediul central în Silicon Valley şi birouri în America de Nord şi de Sud, Europa şi Asia.

    Google a deschis, pe 1 noiembrie 2010, un birou în Bucureşti, echipa din România fiind coordonată de Dan Bulucea.

  • Cele mai amuzante reclame din 2015 – VIDEO

    An de an, creativii din publicitate caută noi şi noi metode de a atrage atenţia asupra produselor pe care le marketează.

    Rezultatele finale trec de multe ori ca reclame banale, însă unele devin adevărate “opere” şi rămân în memoria publicului pentru un timp îndelungat.

  • IKEA România a înregistrat anul trecut venituri de 90 de milioane de euro şi a trecut pe profit după doi ani de pierderi

    Compania suedeză de retail mobilier şi decoraţiuni IKEA a înregistrat în 2014 venituri de 394,4 milioane de lei (cca. 90 de milioane de euro) şi un profit net de 11,3 milioane de lei (circa 2,5 milioane de euro), potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Anul trecut a fost astfel primul în care compania a trecut pe profit după doi ani de pierderi. În 2013, valoarea pierderilor înregistrate de companie era de 500.000 de euro. 
     
    Compania a lansat anul trecut serviciul de comenzi online, prin intermediul căruia  a înregistrat un total de 32.794 comenzi făcute de clienţi din toată ţara, reprezentând 7% din vânzările totale ale companiei. Din comenzile plasate până la 30 iunie 2015, majoritatea produselor comandate online au fost piese de mobilier (80%). Iar de la începutul lui iunie, cei interesaţi pot comanda online inclusiv produsele fragile (farfurii, pahare, ghivece etc.).
     
    După un an de la lansarea serviciului de comenzi online, compania a anunţat reducerea preţului pentru serviciul de colectare a produselor atât în magazin, cât şi pentru comenzile online de la 49 lei la 29 lei. De asemenea, preţul transportului către Bucureşti şi judeţele Ilfov şi Prahova va scădea de la 1 leu la 0,75 lei pe kilogram, pentru comenzile plasate în magazin şi online. Clienţii vor beneficia de aceste modificări începând cu 14 iulie.