Constructia aparatului din fibra de carbon si titan, care va
permite economii de ordinul milioanelor de dolari prin consumul
redus de carburanti si costurile mici de intretinere, a fost
intarziata de deficitul de componente, greseli de proiectare si o
greva de doua luni.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
FM Logistic Romania, subsidiara locala a grupului francez FM
Logistic, vizeaza anul acesta o cifra de afaceri de 18 milioane de
euro, in conditiile in care firma detine, in prezent, sase depozite
si are aproximativ 600 de angajati. Mai bine de jumatate din cifra
de afaceri a companiei provine din activitati de depozitare,
manipulare si pregatire a marfii, 40% din servicii de transport,
iar 5% constituie activitati de ambalare secundara, a declarat
Sylvain Cotin, director al FM Logistic pentru Romania si Ungaria.
Cotin precizeaza ca ponderea serviciilor de transport ar putea
creste usor, datorita tendintei din piata de a transporta cantitati
mai mici la intervale mai scurte.
In prezent compania detine doua depozite la Timisoara, unul
13.000 de mp pentru Nestle, si unul de doua ori mai mare pentru
Procter&Gamble, si patru in Bucuresti pentru Cora, Henkel,
L’Oreal si Yves Rocher, cu o suprafata totala in capitala de 17.000
de mp. FM executa servicii de transport intern pentru Cora, Profi
Rom Foods Kraft Foods Romania, L’Oréal, SCA Packaging, Nestle,
Unilever, Dufa Deutek, BIC, BETTY Ice si Nestle Ice Cream.
Sylvain Cotin explica cresterea profitului operational al
companiei cu circa un sfert fata de anul trecut prin faptul ca
retail-ul si sectorul FMCG nu au fost afectate semnificativ de
criza. “Oamenii renunta la lux si masini, dar continua sa manance”,
sustine directorul FM Logistic.
FM Logistic Romania a semnat recent un contract cu producatorul
de medicamente Sanofi Aventis, companie internationala in domeniul
farmaceutic. In acest sens, FM a pregatit un spatiu de 2.500 de mp
langa Bucuresti dotat cu doua zone speciale de control al
temperaturii, tinand cond de modul strict de pastrare al produselor
farmaceutice.
Pasajul are o lungime de 1,259 kilometri si se afla la
intersectia Drumului National 1 cu bulevardul Aerogarii si
bulevardul Ion Ionescu de la Brad. Desi pasajul a fost redeschis,
mai multi muncitori lucrau inca pentru finisarea acestuia.
Mai multe stiri pe www.zf.ro
Zborul Venetia-Budapesta se va opera in parteneriat de tip code
share cu Malev Hungarian Airlines, Carpatair avand calitatea de
operating carrier, iar Malev de marketing carrier. Prin aceasta
colaborare se va asigura continuitatea serviciilor oferindu-se
clientilor atat posibilitatea de a calatori intre Venetia si
Budapesta, cat si oportunitatea multiplelor conexiune spre diverse
destinatii europene prin Hub-ul Malev de la Budapesta.
“Zborul direct Budapesta – Venetia s-a concretizat ca urmare a
retragerii companiei partenere Malev Hungarian Airlines de pe
aceasta ruta. Avand in vedere ca aeronavele companiei noastre au
operat aceasta ruta in parteneriat wet lease (inchiriere aeronava
serviciu complet) pentru compania Malev, preluarea zborurilor
respective este ceva firesc, pasagerii fiind deja familiarizati cu
produsul Carpatair, cu aeronavele noastre, precum si calitatea
serviciilor la bord”, a declarat Nicolae Petrov, presedinte si CEO
Carpatair.
Prin lansarea noului zbor direct Venetia – Budapesta
transportatorul isi extinde prezenta pe cele doua aeroporturi
suplimentand cu inca 10 zboruri saptamanale cele 20 zboruri deja
existente (sase zboruri saptamanale Venetia-Timisoara si 14 zboruri
in code share cu Moldavian Airlines pe relatia
Budapesta-Chisinau).
Cititi si Carpatair, prima poveste completa
Bucuresti-Atena-Bucuresti-Paris-Bucuresti-oriunde in tara. E un
traseu care poate fi usor facut intr-o singura zi, atunci cand ai
un avion ce iti sta in permanenta la dispozitie. Dincolo de
valoarea simbolica, de insemn al bogatiei personale, utilitatea
unui asemenea avion este incontestabila. Multi oameni de afaceri
spun ca intre un iaht si un avion, l-ar prefera oricand pe cel
de-al doilea (bineinteles, cu exceptia cazurilor cand la intrebare
raspunde un navigator impatimit).
Un avion particular costa o mica avere, s-ar putea spune, in
conditiile in care pretul unui avion nou nu e mai mic de 200.000 de
euro. Daca mergem spre limitele superioare de pret ale acestor
“mijloace de transport privat”, ajungem la sume exorbitante –
cateva milioane sau cateva zeci de milioane de euro. Pentru
aparatele de zbor luate la mana a doua, preturile sunt cu mult mai
mici, coborand chiar si la cateva zeci de mii de euro.
Pentru un muritor de rand, preturile sunt inaccesibile, insa
pentru oamenii de afaceri – pentru ca ei sunt tinta principala a
celor ce comercializeaza avioane particulare – sunt destul de
rezonabile, din moment ce in anii trecuti numarul proprietarilor a
crescut sustinut. Numai anul trecut, doi oameni de afaceri din
Romania au cumparat cele mai scumpe avioane private care au fost
vreodata inmatriculate la noi: 60 de milioane de euro.
Din 2001 si pana anul trecut, numarul avioanelor private
inmatriculate in Romania a ajuns la 84, conform statisticilor, ceea
ce inseamna aproximativ 80 de oameni de afaceri care obisnuiesc sa
zboare cu avionul privat, pentru ca unii dintre ei detin mai mult
de un singur model. Doi dintre cei mai bogati romani – Ion Tiriac
si Dinu Patriciu – detin cate un Bombardier Global 5000 si un
Eclipse 500, respectiv cate un Bombardier Challenger si un Cessna
Citation Excel. Avionul Bombardier Global 5000 este, de altfel, si
cel mai scump avion privat detinut de un roman, iar pretul sau
depaseste 40 de milioane de dolari. Alti proprietari de avioane
private sunt Nelu Iordache, proprietarul companiei aeriene Blue Air
si al companiei de constructii Romstrade, Viorel Catarama, Ovidiu
Tender, Radu Merica – directorul general al ECE Projektmanagement,
sau creatoarea de moda Irina Schrotter.
Cititi restul articolului in versiunea tiparita a BUSINESS
Magazin.
Lansarea serviciului online de achizitie a biletelor CFR vine cu
intarziere fata de companiile de transport aerian romanesti. Prima
companie locala care a avut o platforma online a fost Blue Air (pe
site se poate face insa doar rezervarea, care dureaza 48 de ore,
timp in care pasagerul poate plati biletul), platforma online fiind
insa aproape obligatorie pentru o companie de transport low-cost.
In urma cu doi ani a lansat serviciul online TAROM, iar Carpatair a
oferit pasagerilor sai serviciul online de achzitie a biletelor de
la inceputul acestui an.
Daca in Romania doar operatorii aerieni si CFR vand bilete pe
Internet, in Europa se pot cumpara online de la bilete de tren pana
la calatori cu feribotul. Click aici pentru a vedea
ce transportatori din alte tari au introdus achizitionarea prin
plata online.
Un locuitor din Romania sau Bulgaria realizeaza in medie cinci
plati electronice intr-un an, in timp ce in Franta, Marea Britanie,
Austria sau Olanda, numarul platilor realizate intr-un an de un
locuitor depaseste 230, potrivit datelor unui studiu At
Kearney.
Lansarea serviciului online de achizitie a biletelor CFR vine cu
intarziere fata de companiile de transport aerian romanesti. Prima
companie locala care a avut o platforma online a fost Blue Air (pe
site se poate face insa doar rezervarea, care dureaza 48 de ore,
timp in care pasagerul poate plati biletul), platforma online fiind
insa aproape obligatorie pentru o companie de transport low-cost.
In urma cu doi ani a lansat serviciul online TAROM, iar Carpatair a
oferit pasagerilor sai serviciul online de achzitie a biletelor de
la inceputul acestui an.
Daca in Romania doar operatorii aerieni si CFR vand bilete pe
Internet, in Europa se pot cumpara online de la bilete de tren pana
la calatori cu feribotul. Click aici pentru a vedea
ce transportatori din alte tari au introdus achizitionarea prin
plata online.
Un locuitor din Romania sau Bulgaria realizeaza in medie cinci
plati electronice intr-un an, in timp ce in Franta, Marea Britanie,
Austria sau Olanda, numarul platilor realizate intr-un an de un
locuitor depaseste 230, potrivit datelor unui studiu At
Kearney.
Catalin Gavra, 39 de ani, parea in vara acestui an primul mare
executiv care simtise pe propria piele caderea pietei auto. In
iulie, la circa 15 ani dupa ce venise in cadrul diviziei auto a
grupului Tiriac, unde urcase treptat de la functia de vanzator de
masini Ford pana la sefia tuturor dealerilor Ford, Mazda,
Mercedes-Benz, Chrysler, Dodge, Hyundai, Jaguar, Land Rover,
Mitsubishi pe care ii controla Ion Tiriac, Gavra parasea compania.
Era, asa cum spuneau la acea vreme oficialii holdingului Tiriac, un
moment “propice reorganizarii activitatilor pe criterii calitative
si de eficienta maxima”.
Planul de reorganizare, al carui artizan era Petru Vaduva, omul
pe care Ion Tiriac il adusese din Statele Unite pentru a-i
restructura holdingul, a inclus inlocuirea, cel putin temporar, a
lui Gavra cu un alt manager cu multi ani de experienta in
conducerea dealerilor auto, Viorel Eremia, seful TiriacAuto Brasov,
dar si promovarea lui Dragos Draghici, unul dintre cei mai vechi
executivi din cadrul grupului Tiriac, ca sef al operatiunilor de
import.
Cu alte cuvinte, Draghici, fost sef al unor importatori precum
Hyundai Auto Romania (reprezentantul grupului sud-coreean Hyundai)
sau Premium Auto (Jaguar si Land Rover), devenea responsabil pentru
cele patru companii care anul trecut importasera masini de circa
800 de milioane de euro (potrivit estimarilor), in timp ce Eremia
prelua tot ceea ce tinea de vanzarea efectiva a masinilor
(aproximativ 600 mil. euro).
Restructurarea managementului Tiriac Auto nu a fost o masura
singulara, anul acesta aducand sefi noi si pentru filialele locale
ale BMW, General Motors sau Renault. Cel mai activ a fost din acest
punct de vedere BMW, care pe parcursul a doar noua luni si-a
schimbat de doua ori directorul general. Austriacul Stephan
Breschan, 45 de ani, a preluat la jumatatea lunii septembrie sefia
importatorului marcilor BMW si Mini pe piata locala. Fost director
al BMW pentru regiunea de nord a Chinei si manager cu peste 19 ani
de experienta in industria auto, Breschan l-a inlocuit pe Bernd
John, 53 de ani, cel care abia venise in Romania la inceputul
acestui an, o data cu retragerea lui Carl-Theo Fitzau, cel care a
pus bazele filialei BMW.
“Principala ratiune pentru care am trimis aceste masini inapoi
la leasing a fost valoarea buna de buy-back – noi acum negociem
achizitia altor masini, deoarece preturile au scazut: un cap
tractor de patru ani costa acum 20.000 de euro sau chiar mai putin,
dar si valoarea unuia nou a scazut”, explica Florin Gontariu.
Managementul Edy planuieste ca pana la sfarsitul lui 2009 flota
sa aiba 900 de tiruri, iar in 2010 sa atinga din nou 1.000 de
tiruri, astfel ca la anul flota sa fie egala cu cea din 2008 (1.000
de tiruri plus 200 de camioane de diverse dimensiuni).
“La inceputul lui 2009, au iesit din leasing o serie de
semiremorci, am negociat cu Schmidt, ei le-au cumparat in buy-back
si ni le-au inchiriat pe kilometru”, spune Florin Gontariu. Astfel,
explica directorul de operatiuni, a adaptat pe kilometru utilizarea
camionului respectiv. Pe masura ce semiremorcile vor iesi din
leasing, Edy Spedition va apela la aceasta varianta.