O concluzie certa in urma alegerilor locale din 5 iunie din
Republica Moldova este ca institutele de sondare a opiniei publice
nu au reusit nici anul acesta sa gaseasca instrumentele de
calibrare potrivite pentru comportamentul electoral al populatiei.
Comunistii au obtinut, ca si la parlamentarele de la sfarsitul
anului trecut, un scor mult mai mare decat cel indicat de sondaje,
cel putin in cazul luptei pentru Primaria Chisinau, cea mai
importanta reduta politica a tarii, de unde a inceput in 2007
miscarea de contestare a Partidului Comunistilor (PCRM), aflat pe
atunci la guvernare.
Desi comentariile post-electorale s-au concentrat pe scorul
surprinzator realizat de candidatul comunist Igor Dodon la Chisinau
in fata primarului in functie, liberalul Dorin Chirtoaca, in restul
tarii situatia este oarecum mai echilibrata, chiar favorabila
actualei Aliante pentru Integrare Europeana (AIE). Votul politic
dat pentru consiliile municipale si raionale favorizeaza usor AIE,
desi trebuie remarcate si rezultatele bune obtinute de comunisti in
marile orase. Din acest motiv, perioada post-electorala ramane
deschisa tuturor scenariilor, inclusiv unor noi alegeri
anticipate.
Paradoxal, in ciuda turbulentelor politice din ultimii doi ani,
economia tarii a reusit sa-si revina oarecum de pe urma socurilor.
Dupa o scadere de 6,5% in 2009, cand criza politica interna s-a
suprapus nefericit peste criza economica internationala, Produsul
Intern Brut al Moldovei a crescut cu 6,9% in 2010, pana la circa
5,8 miliarde de dolari, fiind asteptat sa avanseze cu 5,6% si in
acest an. Un raport al Institutului pentru Dezvoltare si Initiative
Sociale (IDIS), un ONG local, arata insa un tablou macroeconomic
destul de sumbru prin prisma vulnerabilitatii continue la inflatie,
estimata pentru 2011 la 8,4%, peste cea preconizata de FMI (8%, cu
perspectiva de scadere sub 6% in 2012). Pe de alta parte, salariile
reale ale angajatilor au crescut anul trecut, spre exemplu, cu doar
0,7%, pentru anul in curs fiind estimat un avans optimist de 4%, in
conditiile unui somaj in crestere. In lipsa remiterilor financiare
ale celor plecati in strainatate, care in 2010 au fost de peste o
cincime din PIB, este evident ca tensiunile din societatea
moldoveneasca ar fi cu mult mai mari.
Nemultumirea populatiei fata de actuala guvernare este
identificata de analisti in rezultatele obtinute de fosta putere
comunista in orasele mari, in special in Chisinau si Balti,
sociologic vorbind capete de pod pentru infruntarile electorale
viitoare. “Nemultumirea fata de actuala guvernare este mare, iar
baza tot mai solida a comunistilor, vizibila inca de la
referendumul pentru modificarea Constitutiei (septembrie 2010), a
fost confirmata la alegerile parlamentare din noiembrie 2010 si
acum la locale”, explica pentru BUSINESS Magazin politologul
Cristian Pirvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia. Asta
desi discursul public este dominat de luari de pozitii
anti-comuniste; acestea au dat peste cap, de altfel, si busolele
institutelor de sondare, care nu au putut estima corect acea
“spirala a tacerii”, sintagma care in sociologie denumeste
inducerea in eroare a operatorului de sondaje de catre intervievat,
la presiunea opiniei dominante induse de putere.
Dezamagirea fata de rezultatele actualului primar e confirmata
si de Oleg R. (24 de ani), un tanar jurist originar din capitala
Moldovei, dar stabilit la Bucuresti. “In urma cu patru ani, dupa
alegerea lui Chirtoaca, s-a intamplat sa asist intr-un autobuz in
Chisinau la o disputa vie intre un rus si un ucrainean, primul
sustinand cat de performant se dovedeste a fi tanarul primar ales
de cateva luni. In aceste zile, o astfel de discutie nu cred ca mai
este posibila”, spune Oleg. Pe astfel de nemultumiri, care au pus
in umbra viziunea proeuropeana si apropierea de Romania a lui
Chirtoaca, candidatul comunist Igor Dodon (un blogger cu state
vechi in mediul virtual din Moldova – blogul sau, Dodon.md, este
inaugurat de aproape un an si jumatate) si-a construit campania,
plina de promisiuni si cu mesaje preponderent pozitive, de
inspiratie occidentala. Totusi, Dodon nu este nici el un personaj
proaspat intrat in politica, din perioada mandatului sau de
ministru comunist al economiei datand unele suspiciuni legate de
privatizari dubioase in folosul apropiatilor PCRM.
E drept, in rezultatele deloc onorabile obtinute de Dorin
Chirtoaca (creditat in sondajele preliminare cu victoria din primul
tur), un rol important l-au avut si sciziunile din cadrul AIE.
“Premierul Vlad Filat a vrut de fapt sa dea o lectie Partidului
Liberal (PL), care l-a sprijinit pe Chirtoaca”, explica Pirvulescu
felul cum se joaca raportul de forte din AIE; la aceasta se adauga
sabotajul Partidului Democrat condus de fostul comunist Marian
Lupu, care s-a incapatanat sa pastreze in cursa pentru primarie un
candidat propriu, in dezavantajul evident al lui Chirtoaca.
La sfarsitul saptamanii trecute, insa, cei trei lideri ai AIE,
Filat, Lupu si Mihai Ghimpu (presedinte al PL si unchiul actualului
primar Chirtoaca) s-au angajat solemn sa-l sustina pe actualul
primar in scrutinul din 19 iunie. Nu de alta, dar, profitand de
incapacitatea Parlamentului de a desemna constitutional un
presedinte – functie al carei interimat e asigurat de Marian Lupu,
ca presedinte al legislativului – si de un posibil scor bun la
scrutinul din 19 iunie, PCRM a anuntat ca vrea alte alegeri
generale anticipate in acest an, fortand AIE sa se gandeasca la
randul sau la un astfel de scenariu. Strategia comunistilor, al
caror mesaj de stabilitate si predictibilitate suna tot mai
atragator pentru o anumita parte a electoratului, pune, asadar, din
nou la incercare soliditatea AIE, dar si rabdarea moldovenilor.
