BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • Scriitorul Boris Akunin: “Putinismul” nu va rezista multă vreme. Rusia este guvernată de “arestocraţie”

    “Mă tem că preţul care va trebui plătit pentru schimbarea regimului va fi ridicat”, spune el într-un interviu acordat AFP, cu ocazia festivalului Joseph Conrad, organizat la Cracovia, în sudul Poloniei, în semn de omagiu pentru scriitorul britanic de origine poloneză.

    “Nu există nicio îndoială că acest regim va dispărea, pur şi simplu pentru că este extraordinar de ineficient, este un anacronism istoric”, adaugă scriitorul, “părintele” detectivului Erast Fandorin, un amestec de James Bond şi Sherlock Holmes în Rusia ţarilor, înainte de Revoluţia din 1917.

    Întrebat despre aparenta eficienţă a puterii ruse în Ucraina, Akunin spune că “nu ştie foarte bine ce se petrece acolo”, dar se declară convins că “ameninţarea rusă reprezintă un factor de consolidare a naţiunii ucrainene”. Problema principală a Ucrainei este “aceeaşi ca în Rusia: corupţia”, adaugă el.

    Akunin, care scrie o istorie a Rusiei în opt volume – dintre care două au fost deja publicate – povestită într-un limbaj simplu, accesibil marelui public, crede, ca istoric, că mentalitatea naţiunii ruse de astăzi se explică prin raţiuni foarte vechi. “Totul pleacă de la Hoarda de Aur. Statul rus de astăzi este moştenitorul Imperiului lui Ginghis Han mai degrabă decât al Bizanţului”, afirmă el.

    – Rusia, guvernată de “arestocraţie”

    “Nu este nici bine nici rău, iar în anumite situaţii aceasta prezintă avantaje. Imperiul este sacralizat, puterea este sacralizată, viaţa oamenilor nu se supune legii, ci ordinelor”, consideră Akunin, pentru care Rusia actuală este guvernată de “arestocraţie”, sau, mai bine zis, de un grup de oameni care îşi rezolvă problemele arestându-i pe cei care îi deranjează.

    Scriitorul consideră că această putere se sprijină în special pe trei grupuri sociale: poliţia şi serviciile speciale, oligarhii aliaţi Kremlinului şi funcţionarii corupţi.

    Întrebat despre sondajele care îi acordă o foarte mare popularitate preşedintelui Vladimir Putin, el afirmă că majoritatea ruşilor nu sunt interesaţi de politică şi, atunci când sunt întrebaţi dacă îl susţin pe liderul de la Kremlin, răspund mecanic “da”, doar pentru a avea parte de linişte.

    Scriitorul, care a participat la manifestaţiile anti-Putin de la Moscova, se arată revoltat de situaţia opozantului Aleksei Navalnîi, avocat şi politician, care a petrecut şase luni în închisoare, acuzat de deturnare de fonduri “în urma unui dosar fabricat în întregime”.

    “Este o ruşine că firma Yves Rocher (pretinsa victimă a deturnării – n.r.) s-a amestecat în această poveste. Franţa este o democraţie, dar piaţa rusă este importantă pentru Yves Rocher”, consideră scriitorul.

    Un purtător de cuvânt al firmei Yves Rocher Vostok, filiala rusă a grupului francez, a dezminţit “formal” pentru AFP că societatea ar fi pornit “iniţiativa procesului împotriva lui Navalnîi”. “Autorităţile ruse se află la originea procesului”, a subliniat purtătorul de cuvânt.

    Seria de cărţi a lui Boris Akunin despre istoria Rusiei acoperă secolul al IX-lea, până în 1917. Totuşi, istoria recentă este cea care a lăsat urme profunde în societatea rusă? “Da, dar eu nu aş şti cum să rămân obiectiv vorbind despre Lenin sau despre Stalin”, recunoaşte scriitorul. “Despre acesta din urmă, se va putea vorbi doar atunci când nu va mai putea reveni, iar în prezent asistăm, de fapt, la un fel de renaştere a stalinismului”, conchide Boris Akunin.

  • Interviul lui Sikorski pentru Politico, pe masa Consiliului polonez de Securitate Naţională

    “M-a înşelat memoria. După ce am căutat, (am constatat) că nu a avut loc nicio întâlnire între (fostul) premier Tusk şi preşedintele Putin”, a declarat preşedintele Parlamentului polonez marţi seara, adăugând că se referea de fapt la comentariile pe care Putin le-a făcut la Summitul NATO de la Bucureşti, în 2008, ci nu la Moscova, aşa cum a declarat în interviul pentru Politico.

    El a părut de asemenea să retracteze afirmaţia potrivit căreia Putin a oferit Poloniei părţi din Ucraina, afirmând că ar fi putut să fie o “glumă sinistră”, care a devenit şi mai sinistră pe fundalul conflictului din această ţară.

    Sikorski a fost criticat dur pentru că nu a dezvăluit asemenea informaţii explozive mai devreme, iar cel mai important partid de opoziţie din Polonia i-a cerut să demisioneze din funcţia de preşedinte al Seimului, Camera inferioară a Parlamentului polonez.

    Interviul pe care l-a acordat Politico urmează să fie discutat miercuri, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate Naţională, a anunţat Joanna Trzaska-Wieczorek, o purtătoare de cuvânt a preşedinţiei.

    Întrebat de ce el ori fostul premier din perioada respectivă, Donald Tusk, nu au făcut publice anterior aceste “ambiţii imperialiste ale lui Putin”, fostul ministru de Externe la acea vreme a răspuns că aceste remarci “suprarealiste” “au părut semnificative abia mai târziu, după Summitul NATO, după Războiul din Georgia şi anexarea Crimeei”.

    El a adăugat că acest detaliu al conversaţiei este “deschis unor interpretări”, care capătă înţeles “în lumina evenimentelor recente”, referindu-se la actuala criză din Ucraina.

    Premierul polonez Ewa Kopacz şi-a exprimat marţi după-amiaza furia, după ce fostul ministru a părut să încheie brusc o conferinţă de presă, din cauza presiunilor la care era supus să ofere mai multe detalii despre dezvăluiri. Ea s-a declarat “surprinsă” că Sikorski a păstrat pentru el afirmaţiile lui Putin atât de mult timp.

    “Nu voi tolera asemenea standarde de comportament”, a declarat ea şi le-a cerut scuze jurnaliştilor “din partea preşedintelui” Seimului.

    Sikorski şi-a menţinut, ulterior, afirmaţia potrivit căreia conversaţia a avut loc, precizând că “nu a fost martor la aceasta” şi refuzând să spună cine i-a spus despre ea. “Putin le-a spus tuturor liderilor occidentali, la Bucureşti, în 2008, că Ucraina este un conglomerat de mai multe naţiuni, inclusiv poloneză, şi i-a ameninţat statalitatea”, le-a spus Sikorski jurnaliştilor într-o a doua conferinţă de presă, marţi seara.

    El a mai declarat că Polonia nu deţine o înregistrare a conversaţiei.

    – Saakaşvili afirmă că Putin i-a spus că este “nefericit din cauza Republicii Moldova şi că trebuie făcut ceva”

    Fostul preşedinte al Georgiei Mihail Saakaşvili a declarat pentru postul TVN24 că “preşedintele rus Vladimir Putin a oferit să împartă Ucraina, în urmă cu mai mulţi ani, polonezilor şi altor lideri naţionali”.

    “Vladimir Putin a spus că Ucraina nu este o ţară, ci este un teritoriu. La următoarea întâlnire, mi-a spus că Crimeea este pământ rusesc. Apoi mi-a spus că este foarte nefericit din cauza (Republicii) Moldova şi că trebuie făcut ceva. Mi-a mai spus că NATO nu va putea să apere statele baltice”, a continuat Saakaşvili.

    De asemenea, Saakaşvili l-a susţinut pe fostul ministru polonez de Externe – care s-a aflat la un pas de a deveni şeful diplomaţiei Uniunii Europene -, afirmând că Donald Tusk i-a spus despre conversaţia cu Putin. “Tusk mi-a spus că a crezut că este o glumă”, a declarat el.

    Tusk, care urmează să devină preşedintele Consiliului European în decembrie, nu a făcut niciun comentariu cu privire la afirmaţiile fostului său şef al diplomaţiei.

  • Românul care a primit de la Bill Gates 27 de milioane de dolari pentru ţara lui

    Paul-Andrei Baran este născut în Los Angeles şi a administrat în ultimii trei ani programul Biblionet, de 26,9 milioane de dolari, al fundaţiei Bill & Melinda Gates, menit să reformeze bibliotecile publice din România.

    Paul trăieşte şi munceşte în România de peste 12 ani, timp în care a oferit asistenţă tehnică pentru British Council în dezvoltarea centrelor de pregătire regionale ale administraţiei publice din România. Mai mult, a administrat programele de guvernanţă locală finanţate de USAID şi a fost consultant pentru guvernanţa locală al Preşedinţiei României.

    Paul-Andrei Baran este directorul programului Biblionet, prin care bibliotecile publice sunt dotate cu calculatoare conectate la internet, dar şi “campion digital” al României – titlu acordat de fiecare stat membru UE unei persoane cu merite deosebite în promovarea digitalizării în ţara respectivă.

    Prin programul Biblionet, în ultimii şase ani, 750.000 de români au avut pentru prima oară acces la internet, a spus Baran. De asemenea, prin acest program se încearcă şi îndrumarea oamenilor din mediul rural să înţeleagă lucruri precum online banking sau e-commerce.

    Însă, din cele aproximativ 3.100 de comunităţi din România (numărul aproximativ al oraşelor şi comunelor din România, n.r.), numai 2.800 au biblioteci publice, a atras atenţia directorul Biblionet.

    Programul a dotat deja peste 2.300 de biblioteci locale cu peste 9.790 de calculatoare şi echipamente aferente pentru a oferi acces gratuit la internet şi a instruit aproape 3.000 de bibliotecari pentru a iniţia şi asista utilizatori în accesarea informaţiei, potrivit unor date comunicate în septembrie anul trecut.

    Lista completă a celor 100 de inovatori din Europa Centrală şi de Est este disponibilă la www.ne100.org şi a fost prezentată public în cadrul evenimentului European Forum for New Ideas (EFNI), din Sopot, Polonia.

  • Vaticanul a oferit 100.000 de euro pentru întreţinerea sitului Auschwitz-Birkenau

    “Suma nu este mare, dar posibilităţile noastre sunt limitate. Totuşi, este expresia întregului nostru sprijin pentru proiectul Fundaţiei Auschwitz-Birkenau”, care gestionează fondurile, a afirmat cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat al Sfântului Scaun, citat într-un comunicat la muzeului.

    Vaticanul este al 31-lea stat care oferă sprijin acestui fond, al cărui obiectiv este colectarea a cel puţin 120 de milioane de euro, o sumă ce ar permite alocarea anuală între şase şi şapte milioane de euro pentru întreţinerea fostului lagăr, care se întinde pe o suprafaţă de 200 de hectare şi cuprinde 155 de construcţii în stare bună şi 300 în ruine.

    Până în prezent, 67 de milioane de euro din 102 promise au intrat în conturile fundaţiei. Şaizeci de milioane de euro au fost oferite de Guvernul german.

    Anul trecut, valoarea lucrărilor realizate datorită fondurilor s-a ridicat la 3,5 milioane de zloţi (837.000 de euro), urmând să atingă 1,3 milioane de euro în acest an şi 1,7 milioane de euro în anul viitor, a anunţat muzeul.

    Aproximativ 1,1 milioane de persoane, dintre care aproape un milion de origine evreiască din diferite ţări europene, au murit între 1940 şi 1945 în lagărul Auschwitz-Birkenau, înfiinţat de Germania nazistă în sudul Poloniei ocupate.

    Lagărul, transformat în muzeu şi devenit simbol al Holocaustului, este vizitat de peste un milion de persoane în fiecare an.

  • Noul Guvern polonez, condus de Ewa Kopacz, a depus jurământul

    Printre sarcinile pe care le va avea acest Guvern, Komorowski a citat “pregătirea Poloniei pentru dezbaterea privind consolidarea locului său în Uniunea Europeană” prin aderarea la zona euro. Această aderare, pentru care Varşovia nu a fixat o dată, necesită în special o schimbare a Constituţiei.

    Preşedintele a evocat de asemenea Campionatul Mondial de volei din Polonia, câştigat duminică de echipa poloneză în faţa Braziliei.

    “Am trăit ieri multă bucurie la Campionatul Mondial de volei, câştigat de Polonia. Am crezut că este un bun mesaj (…). Şi le doresc acelaşi succes, într-un spirit de echipă, Guvernului doamnei Kopacz şi nouă, tuturor”, a declarat el.

    Noul Executiv, ai cărui membri au depus jurământul în cadrul unei ceremonii televizate, are cinci miniştri noi faţă de cel precedent, inclusiv ministrul de Externe.

    Şeful diplomaţiei din Cabinetul precedent, Radoslaw Sikorski, cunoscut în străinătate după şapte ani în acest post, a fost înlocuit de Grzegorz Schetyna, un baron al partidului lui Kopacz, Platforma Civică (PO, de centru-dreapta), şi principalul rival politic al premierului în exerciţiu Donald Tusk.

    Această decizie pare să fie motivată de necesitatea de a consolida unitatea PO, în vederea alegerilor locale de la jumătatea lui noiembrie şi a legislativelor de peste un an.

    Noul Guvern include şase femei, cel mai mare număr de la căderea comunismului în 1989. Una dintre ele, Teresa Piotrowska, va conduce Ministerul de Interne, o premieră în Polonia.

    Kopacz îşi va prezenta politica generală în Parlament la 1 octombrie, după care va cere votul de încredere, urmând să îl obţină fără probleme datorită majorităţii de care dispune coaliţia guvernamentală formată de PO şi partidul ţărănesc PSL.

    Acest Guvern trebuie să asigure continuitatea măsurilor adoptate de Cabinetul lui Donald Tusk, desemnat la conducerea Consiliului European.

  • Ewa Kopacz, desemnată oficial în funcţia de prim-ministru al Poloniei

    “Acesta va fi un Guvern bun (…). Ştiu că sarcina mea va fi dificilă, dar sunt pregătită să accept provocarea”, a declarat în faţa presei Kopacz, în vârstă de 57 de ani, după ce a primit de la preşedintele Bronislaw Komorowski actul privind desemnarea sa în funcţia de premier.

    Kopacz are un termen de 15 zile pentru a-şi prezenta Guvernul şefului statului, dar data de 22 septembrie a fost deja citată de preşedinţie pentru acest lucru.

    Formarea unui nou Guvern polonez a devenit necesară după desemnarea premierului Donald Tusk în postul de preşedinte al Consiliului European, funcţie pe care urmează să o preia din data de 1 decembrie.

    Conform presei poloneze, mai multe portofolii ar urma să-şi schimbe titularul în cadrul noului Executiv, inclusiv cel al Internelor şi posibil şi cel de Externe, deţinut de şapte ani de Radoslaw Sikorski.

    Unul dintre cei mai cunoscuţi politicieni polonezi în străinătate, Sikorski ar putea să o încluiască pe Kopacz la preşedinţia Camerei inferioare a Parlamentului.

    Noua şefă a Guvernului este o apropiată a lui Tusk şi ar urma să îl înlocuiască de asemenea la conducerea partidului său, Platforma Civică (PO, de centru-dreapta).

  • Şapte ani şi de la capăt. Reprezentanţii mediului de afaceri vorbesc despre adaptarea la „noua realitate economică”

    “PONDEREA MICĂ DE ACUM A AFACERILOR DIN ROMÂNIA ÎN TOPUL REGIONAL ÎNSEAMNĂ, POTRIVIT  ANALIŞTILOR, UN POTENŢIAL MAI MARE DE CREŞTERE ÎN URMĂTORII ANI, MAI ALES CĂ, AN DE AN, RITMUL ÎNREGISTRAT DE MULTINAŢIONALELE PREZENTE PE PIAŢA LOCALĂ ÎL DEPĂŞEŞTE CU MULT PE CEL AL FILIALELOR DIN ŢĂRI PRECUM CEHIA, UNGARIA ŞI POLONIA“, scria pe un ton optimist Business Magazin în 2007, într-un material în care prezenta topul celor mai puternice 500 de companii din regiunea Europei Centrale şi de Est realizat de compania de consultanţă Deloitte.

    Materialul de copertă al numărului respectiv prezenta boom-ul din imobiliare, iar primele 100 de companii din România înregistrau creşteri de 39 miliarde de euro, sau 40% din PIB. Se vorbea despre atractivitatea mediului de afaceri autohton, despre numărul mare de investitori care continuă să vină în România, despre profitul mai mare decât al celorlalte ţări din regiune şi despre perspectivele unei ţări în curs de maturizare. După şapte ani de criză, toate aceste predicţii s-au năruit, la fel ca afacerile în imobiliare. România ocupă, ca şi în 2007, locul cinci în clasamentul ţărilor din regiune, de data aceasta cu 42 de companii incluse în topul celor mai importante companii din Europa Centrală şi de Est, dominat de ţări precum Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Ucraina.

    Veniturile companiilor din România incluse în top au ajuns la o valoare cumulată de 43 miliarde de euro, nu foarte departe de valoarea de 25 de miliarde de euro pe care o aveau cele 32 de companii incluse în clasament în 2007, iar totalul veniturilor celor 500 de companii incluse în clasamentul anului 2014 este de 712 miliarde de euro. ”România este una dintre ţările care au crescut cel mai mult din regiune. În comparaţie cu peisajul aparent sumbru şi destul de auster al economiei Europei Centrale şi de Est, România a avut performanţe aproape spectaculoase: (…) 29 de companii au crescut, 16 şi-au îmbunătăţit poziţia în clasament, 11 au intrat în top şi am înregistrat cel mai mare salt la nivel regional, cu Ford“, spune George Mucibabici, preşedintele Deloitte România, la prezentarea clasamentului din acest an, pe seama unei creşteri cu aproximativ 10% faţă de anul anterior. Totuşi, cea mai mare com-panie din Europa Centrală a rămas, la fel ca în 2007, PKN Orlen (Polonia), urmată de MOL (Ungaria) şi Skoda (Cehia), Petrom, prima companie din topul românesc, ocupând abia locul 19 în regiune.

    Mucibabici este convins că cel mai important lucru pentru România este numărul de companii din top – pe măsură ce acesta creşte, ne îndreptăm spre locul patru, poziţia pe care el crede că o merităm din punct de vedere geografic şi demografic. Printre companiile recent intrate în clasament se numără Electrica (venituri de 1,16 mld. euro în 2013), Lidl România (cu venituri de 700,5 milioane de euro anul trecut) sau ADM România (642, 3 mil. euro). Clasamentul este condus de Petrom, noutatea după şapte ani fiind locul doi ocupat de Automobile Dacia, care a urcat în acest interval de timp două poziţii, pe seama cererii ridicate a Vestului pentru automobilele fabricate la Mioveni, dar şi datorită scăderii veniturilor unor companii precum Mittal Steel Galaţi şi Electrica. Ca şi în 2007, industria energiei şi a resurselor a fost un factor important în definirea  locului ocupat de România în clasament, cu venituri cumulate de 19,1 miliarde de euro.

    Cele mai dinamice continuă să fie şi în 2014 domeniile cu volume de vânzări mari, precum retailul (din cele şapte companii noi prezente în top, cinci sunt din industria bunurilor de larg consum) şi domeniile consolidate cu un număr restrâns de jucători importanţi precum telefonia, dar şi domeniile cu potenţial de export. Kaufland România a devenit cel mai puternic retailer din industria autohtonă, cu venituri de 1,6 miliarde de euro, iar Orange România a ieşit din top 10, aflându-se pe locul 228 în clasamentul general, cu venituri totale de 982,2 milioane de euro. ”Românii au un apetit ridicat pentru noi tehnologii. 30% din români sunt echipaţi în medie cu smartphone-uri, în timp ce în alte state din Vest proporţia este de peste 50-60%. În magazinele noastre, jumătate din cei care intră cumpără un smartphone. Există un mare potenţial în România„ , explică Jean-François Fallacher, CEO al Orange, încrezător în perioada care va urma. Mittal Steel Galaţi şi Dacia se aflau în 2007 aproape de locul 10 în sectorul de producţie, ţintă pe care doar Dacia a atins-o anul acesta. ArcelorMittal a acumulat în perioada 2009-2013 pierderi de 757 mil. euro, potrivit calculelor ZF,  iar cifra de afaceri a scăzut cu peste 30%, până la 837 milioane de euro. Dacia în schimb a urcat puternic în clasament, fiind a doua companie de pe piaţa autohtonă, cu venituri cumulate de 4,1 miliarde de euro şi ocupând locul 26 în topul celor 500 de companii.

    DACĂ ÎN 2007 ÎN CLASAMENTUL CELOR 50 DE BĂNCI INCLUSE ÎN TOP  EXISTAU TREI BĂNCI DIN ROMÂNIA, anul trecut numărul acestora a ajuns la şase, cu o valoare totală a activelor de 51,1 miliarde de euro, în scădere uşoară faţă de anul anterior, când suma activelor a fost de 52,1 miliarde de euro. Banca Comercială Română şi-a păstrat prima poziţie, dar Raiffeisen Bank şi Banca Transilvania au înregistrat cele mai mari creşteri. ”Acum cota de piaţă nu mai este lucrul prioritar, băncile trebuie să se uite la profitabilitate. Multe dintre acestea au ales să îşi vândă creditele neperformante şi încearcă să facă ordine, iar următoarea provocare va fi concentrarea pe relaţia cu clienţii şi pe produsele care să le îndeplinească nevoile„, potrivit reprezentanţilor Deloitte.

    ”Dacă ne uităm la Piaţa Victoriei, în afara de un Starbucks şi câteva farmacii, vedem numai bănci. Aceasta este principala problemă a sistemului bancar. Foarte puţine bănci au investit în servicii de nişă„, observă Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, cu privire la una dintre problemele băncilor de pe piaţa autohtonă. ”România este geografia noastră. Acţionarii Băncii Transilvania nu au avut cum să decidă reducerea expunerii pe România. A fost şi o oportunitate, dar şi un război adevărat, să creşti pe o piaţă în scădere. În banking, ca şi în alte sectoare acţionarii investesc bani acolo unde câştigă bani. Când se luptă cu creditele neperformante, băncile nu au un apetit de risc, nu sunt prietenoase.“ 

    De anul viitor, băncile vor fi nevoite să îşi folosească lichiditatea, iar astfel concurenţa se va intensifica, potrivit lui Tetik: ”Vremurile în care banii se făceau uşor au trecut. Vorbim despre o imensă lichiditate în piaţă, care nu este ghidată către economia reală încă. (…) Lichiditatea trebuie folosită pentru că băncile încep să piardă bani deoarece nu folosesc această lichiditate. Reintrăm într-o perioadă de creştere, dar nu vorbim despre creşterile din perioada 2005-2006, care nu sunt sănătoase şi nici nu sunt de dorit. Dacă PIB-ul ar creşte cu 5%, iar sistemul bancar cu 50%, ar fi un sentiment de bubble“.

  • Şapte ani şi de la capăt. Reprezentanţii mediului de afaceri vorbesc despre adaptarea la „noua realitate economică”

    “PONDEREA MICĂ DE ACUM A AFACERILOR DIN ROMÂNIA ÎN TOPUL REGIONAL ÎNSEAMNĂ, POTRIVIT  ANALIŞTILOR, UN POTENŢIAL MAI MARE DE CREŞTERE ÎN URMĂTORII ANI, MAI ALES CĂ, AN DE AN, RITMUL ÎNREGISTRAT DE MULTINAŢIONALELE PREZENTE PE PIAŢA LOCALĂ ÎL DEPĂŞEŞTE CU MULT PE CEL AL FILIALELOR DIN ŢĂRI PRECUM CEHIA, UNGARIA ŞI POLONIA“, scria pe un ton optimist Business Magazin în 2007, într-un material în care prezenta topul celor mai puternice 500 de companii din regiunea Europei Centrale şi de Est realizat de compania de consultanţă Deloitte.

    Materialul de copertă al numărului respectiv prezenta boom-ul din imobiliare, iar primele 100 de companii din România înregistrau creşteri de 39 miliarde de euro, sau 40% din PIB. Se vorbea despre atractivitatea mediului de afaceri autohton, despre numărul mare de investitori care continuă să vină în România, despre profitul mai mare decât al celorlalte ţări din regiune şi despre perspectivele unei ţări în curs de maturizare. După şapte ani de criză, toate aceste predicţii s-au năruit, la fel ca afacerile în imobiliare. România ocupă, ca şi în 2007, locul cinci în clasamentul ţărilor din regiune, de data aceasta cu 42 de companii incluse în topul celor mai importante companii din Europa Centrală şi de Est, dominat de ţări precum Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Ucraina.

    Veniturile companiilor din România incluse în top au ajuns la o valoare cumulată de 43 miliarde de euro, nu foarte departe de valoarea de 25 de miliarde de euro pe care o aveau cele 32 de companii incluse în clasament în 2007, iar totalul veniturilor celor 500 de companii incluse în clasamentul anului 2014 este de 712 miliarde de euro. ”România este una dintre ţările care au crescut cel mai mult din regiune. În comparaţie cu peisajul aparent sumbru şi destul de auster al economiei Europei Centrale şi de Est, România a avut performanţe aproape spectaculoase: (…) 29 de companii au crescut, 16 şi-au îmbunătăţit poziţia în clasament, 11 au intrat în top şi am înregistrat cel mai mare salt la nivel regional, cu Ford“, spune George Mucibabici, preşedintele Deloitte România, la prezentarea clasamentului din acest an, pe seama unei creşteri cu aproximativ 10% faţă de anul anterior. Totuşi, cea mai mare com-panie din Europa Centrală a rămas, la fel ca în 2007, PKN Orlen (Polonia), urmată de MOL (Ungaria) şi Skoda (Cehia), Petrom, prima companie din topul românesc, ocupând abia locul 19 în regiune.

    Mucibabici este convins că cel mai important lucru pentru România este numărul de companii din top – pe măsură ce acesta creşte, ne îndreptăm spre locul patru, poziţia pe care el crede că o merităm din punct de vedere geografic şi demografic. Printre companiile recent intrate în clasament se numără Electrica (venituri de 1,16 mld. euro în 2013), Lidl România (cu venituri de 700,5 milioane de euro anul trecut) sau ADM România (642, 3 mil. euro). Clasamentul este condus de Petrom, noutatea după şapte ani fiind locul doi ocupat de Automobile Dacia, care a urcat în acest interval de timp două poziţii, pe seama cererii ridicate a Vestului pentru automobilele fabricate la Mioveni, dar şi datorită scăderii veniturilor unor companii precum Mittal Steel Galaţi şi Electrica. Ca şi în 2007, industria energiei şi a resurselor a fost un factor important în definirea  locului ocupat de România în clasament, cu venituri cumulate de 19,1 miliarde de euro.

    Cele mai dinamice continuă să fie şi în 2014 domeniile cu volume de vânzări mari, precum retailul (din cele şapte companii noi prezente în top, cinci sunt din industria bunurilor de larg consum) şi domeniile consolidate cu un număr restrâns de jucători importanţi precum telefonia, dar şi domeniile cu potenţial de export. Kaufland România a devenit cel mai puternic retailer din industria autohtonă, cu venituri de 1,6 miliarde de euro, iar Orange România a ieşit din top 10, aflându-se pe locul 228 în clasamentul general, cu venituri totale de 982,2 milioane de euro. ”Românii au un apetit ridicat pentru noi tehnologii. 30% din români sunt echipaţi în medie cu smartphone-uri, în timp ce în alte state din Vest proporţia este de peste 50-60%. În magazinele noastre, jumătate din cei care intră cumpără un smartphone. Există un mare potenţial în România„ , explică Jean-François Fallacher, CEO al Orange, încrezător în perioada care va urma. Mittal Steel Galaţi şi Dacia se aflau în 2007 aproape de locul 10 în sectorul de producţie, ţintă pe care doar Dacia a atins-o anul acesta. ArcelorMittal a acumulat în perioada 2009-2013 pierderi de 757 mil. euro, potrivit calculelor ZF,  iar cifra de afaceri a scăzut cu peste 30%, până la 837 milioane de euro. Dacia în schimb a urcat puternic în clasament, fiind a doua companie de pe piaţa autohtonă, cu venituri cumulate de 4,1 miliarde de euro şi ocupând locul 26 în topul celor 500 de companii.

    DACĂ ÎN 2007 ÎN CLASAMENTUL CELOR 50 DE BĂNCI INCLUSE ÎN TOP  EXISTAU TREI BĂNCI DIN ROMÂNIA, anul trecut numărul acestora a ajuns la şase, cu o valoare totală a activelor de 51,1 miliarde de euro, în scădere uşoară faţă de anul anterior, când suma activelor a fost de 52,1 miliarde de euro. Banca Comercială Română şi-a păstrat prima poziţie, dar Raiffeisen Bank şi Banca Transilvania au înregistrat cele mai mari creşteri. ”Acum cota de piaţă nu mai este lucrul prioritar, băncile trebuie să se uite la profitabilitate. Multe dintre acestea au ales să îşi vândă creditele neperformante şi încearcă să facă ordine, iar următoarea provocare va fi concentrarea pe relaţia cu clienţii şi pe produsele care să le îndeplinească nevoile„, potrivit reprezentanţilor Deloitte.

    ”Dacă ne uităm la Piaţa Victoriei, în afara de un Starbucks şi câteva farmacii, vedem numai bănci. Aceasta este principala problemă a sistemului bancar. Foarte puţine bănci au investit în servicii de nişă„, observă Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, cu privire la una dintre problemele băncilor de pe piaţa autohtonă. ”România este geografia noastră. Acţionarii Băncii Transilvania nu au avut cum să decidă reducerea expunerii pe România. A fost şi o oportunitate, dar şi un război adevărat, să creşti pe o piaţă în scădere. În banking, ca şi în alte sectoare acţionarii investesc bani acolo unde câştigă bani. Când se luptă cu creditele neperformante, băncile nu au un apetit de risc, nu sunt prietenoase.“ 

    De anul viitor, băncile vor fi nevoite să îşi folosească lichiditatea, iar astfel concurenţa se va intensifica, potrivit lui Tetik: ”Vremurile în care banii se făceau uşor au trecut. Vorbim despre o imensă lichiditate în piaţă, care nu este ghidată către economia reală încă. (…) Lichiditatea trebuie folosită pentru că băncile încep să piardă bani deoarece nu folosesc această lichiditate. Reintrăm într-o perioadă de creştere, dar nu vorbim despre creşterile din perioada 2005-2006, care nu sunt sănătoase şi nici nu sunt de dorit. Dacă PIB-ul ar creşte cu 5%, iar sistemul bancar cu 50%, ar fi un sentiment de bubble“.

  • Ewa Kopacz, o apropiată a lui Donald Tusk, susţinută pentru preluarea conducerii Guvernului polonez

    Conducerea Platformei Civice (PO, centru-dreapta) a lui Tusk, reunită miercuri, şi-a exprimat susţinerea pentru această candidatură, a anunţat pentru presă un membru al acestui partid, Tomasz Lenz.

    “Ewa Kopacz se bucură de sprijinul deplin al conducerii partidului în calitate de candidată la postul de premier”, a declarat el.

    Rugat să comenteze această candidatură, preşedintele Bronislaw Komorowski a subliniat în faţa presei că legea fundamentală îi permite “alegerea liberă” a unui candidat, sugerând că decizia sa nu este iminentă.

    Kopacz, în prezent preşedintă a Dietei poloneze (Camera inferioară a Parlamentului) şi vicepreşedintă a partidului Platforma Civică, este de formare medic pediatru şi s-a aflat anterior la conducerea Ministerului Sănătăţii.

    În conformitate cu statutul partidului, ea îi va succeda la conducerea PO lui Donald Tusk până la noi alegeri interne.

    Odată cu desemnarea lui Tusk la preşedinţia Consiliului European, este pentru prima oară când o ţară din estul Europei obţine una dintre poziţiile majore ale UE, la 25 de ani de la dezintegrarea blocului comunist şi la zece ani de la aderarea acestei ţări la Uniune.

    Premier al Poloniei timp de şapte ani, Donald Tusk îl va succeda la începul lui decembrie pe Herman Van Rompuy, primul preşedinte permanent al Consiliului.

  • Nominalizarea lui Donald Tusk la conducerea Consiliului European bulversează scena politică poloneză

    Noua sa funcţie implică demisia din postul de şef al Guvernului de la Varşovia, în plină campanie pentru alegerile comunale, municipale şi regionale din 16 noiembrie, un test important înaintea alegerilor prezidenţiale şi legislative prevăzute pentru anul viitor.

    “Vom avea de-a face cu o criză de identitate în cele două partide principale de pe scena politică poloneză”, conduse de două personalităţi dominante: Platforma Civică (PO, de centru şi proeuropeană) a lui Donald Tusk şi Lege şi Justiţie (PiS, conservator şi eurosceptic) al lui Jaroslaw Kaczynski”, apreciază sociologul Edmund Wnuk-Lipinski.

    Cele două partide, inamici juraţi, animă viaţa politică şi îşi dispută victoriile electorale din 2001. În 2007, PO al lui Tusk a preluat puterea de la PiS al lui Kaczynski şi a câştigat următoarele două scrutine succesive.

    El a condus Polonia cu succes în criza economică, dar de mai multe luni este în pierdere de popularitate.

    Potrivit unui sondaj recent al institutului CBOS, partidul lui Jaroslaw Kaczynski este creditat cu 32 la sută din intenţiile de vot, faţă de 26 la sută Platforma Civică a lui Donald Tusk.

    “Identitatea partidului lui Kaczynski este construită pe opoziţia faţă de Donald Tusk. Dar şi pentru PO se schimbă totul, deoarece este o relaţie între două entităţi care se alimentează reciproc”, a declarat Wnuk-Lipinski pentru AFP.

    Într-o primă reacţie, Jaroslaw Kaczynski s-a bucurat de plecarea rivalului său. “Cu cât este mai departe de Polonia, cu atât este mai bine”, a declarat el, după care a afirmat că partidul său va susţine candidaţii polonezi deoarece “un post important în cadrul UE este pur şi simplu acordat Poloniei”.

    Dar “vremurile se anunţă dificile şi pentru Platforma Civică, unde Donald Tusk a servit drept reper în toate situaţiile dificile, pe care l-a condus cu o mână forte şi unde era ascultat”, a declarat pentru AFP sociologul Stanislaw Mocek.

    Potrivit lui Tomasz Nalecz, un consilier apropiat al preşedintelui Bronislaw Komorowski, “PO va trebui de acum să se descurce singur, ceea ce va fi în avantajul său”.

    Totuşi, “în prezent nu există un succesor evident” nici pentru preşedinţia partidului, nici pentru conducerea Guvernului, a constatat Mocek.

    Numele care circulă cel mai des în presă sunt cele ale preşedintelui Parlamentului Ewa Kopacz, adjunctul lui Tusk în PO, ministrului Apărării Tomasz Siemoniak şi ministrului Infrastructurii Elzbieta Bienkowska.

    Potrivit liderului istoric al sindicatului Solidaritatea, Lech Walesa, “problema este complicată”.

    “Riscăm chiar o destrămare a Platformei Civice. Problema este prin urmare dacă aceasta va conduce la crearea unui nou partid şi dacă acesta va fi mai bun sau nu”, a declarat el.

    Donald Tusk mai are trei luni pentru formarea unui nou puzzle politic, înainte de a prelua funcţia de preşedinte al Consiliului European la 1 decembrie.

    Potrivit purtătoarei de cuvânt a Guvernului Malgorzata Kidawa-Blonska, premierul va ocupa toate funcţiile actuale până la sfârşitul lui noiembrie.