BusinessMagazin

Tag: PIB

  • După “îmblânzirea” sectorului bancar din Cipru ar putea urma Malta şi Luxembourg

     Sectorul bancar din Malta este chiar mai mare raportat la PIB decât cel al Ciprului, iar în Luxembourg depăşeşte economia de 23 de ori, potrivit cotidianului The Guardian.

    Germania şi FMI au fost principalele forţe din spatele deciziei de a închide Cyprus Popular Bank (Laiki) şi de a restructura puternic a doua mare instituţie de credit din ţară, Bank of Cyprus.

    Directorul FMI, Christine Lagarde, a vrut ca ambele bănci, reprezentând jumătate din sectorul bancar cipriot, să fie închise. În cele din urmă, s-a decis ca doar Laiki să fie închisă, cu pierderi mari pentru deponenţi şi creditori.

    Bank of Cyprus va rămâne însă o “umbră” a instituţiei de credit din trecut, cu depozitele îngheţate pe parcursul restructurării şi cu pierderi de circa 30% pentru sumele mai mari de 30% din conturi, scrie The Guardian.

    Guvernul francez a calificat Cipru ca fiind “o economie de cazino”, în timp ce germanii consideră că ar fi “un model disfuncţional de afaceri”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, în fruntea statelor UE cu cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populaţiei în următoarele decenii. Care sunt consecinţele îmbătrânirii

     În prezent, 1 din 7 români are peste 65 de ani, în 2030 se va ajunge la un raport de 1 la 5 persoane, iar în 2060 la 1 din 3, dacă natalitatea nu va fi îmbunătăţită.

    România se află în top 5 state membre UE (alături de Slovacia, Polonia, Letonia şi Slovenia) care vor cunoaşte cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populaţiei în următoarele decenii. Mediana vârstei populaţiei va ajunge la 46 de ani în 2030 şi 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011, potrivit raportului “Implicaţiile economice ale procesului de îmbătrânire a populaţiei în România” realizat de divizia BCR Cercetare.

    O primă consecinţă economică a îmbătrânirii şi reducerii populaţiei totale este scăderea PIB-ului potenţial, prin diminuarea contribuţiei forţei de muncă, dar şi a capitalului, în condiţiile afectării economisirii interne. PIB-ul potenţial al României a scăzut la 1,3% în 2013, de la 5% în 2004, pe seama contracţiei investiţiilor private.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Voinea: Întreruperea acordului cu FMI ar creşte cheltuielile cu dobânzile cu 0,34% din PIB

     La un Produs Intern Brut estimat la aproape 140 miliarde de euro în acest an, cheltuelile suplimentare s-ar cifra la cel puţin 460 milioane de euro.

    “Ce consecinţe ar avea întreruperea? Consecinţe negative la nivelul costurilor şi al volatilităţilor şi al riscului de contagiune din şocuri regionale. Riscurile vor creşte. Dobânzile vor creşte pentru a ne finanţa deficitul”, a spus Voinea.

    Reacţia ministrului vine în urma unui studiu elaborat pentru Societatea Academică România de către analistul Florin Cîţu, care propune renunţarea la acordul cu Fondul Monetar Internaţional, întrucât înţelegerile de până acum au permis doar amânarea reformelor şi evitarea confruntării cu presiunea pieţelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful INS promite o rafinare mai bună a datelor pentru PIB

    Preşedintele Institutului de Statistică, Tudorel Andrei, a încercat ieri să explice dilema revizuirii în scădere a Produsului Intern Brut pentru anul 2011, cu aproximativ 20 mld. lei, invocând ponderea mare, imposibil de anticipat, a consumului intermediar în valoarea producţiei. Şeful INS a arătat că ajustarea PIB din 2011 nu a fost niciun joc al unor tehnicieni sau rezultatul unor intervenţii din afara  sistemului şi a promis un plan de măsuri pentru o rafinare mult mai bună a datelor astfel încât să nu mai existe aceste discrepanţe mari între cele trei variante de calcul al PIB. Consumul intermediar a avut în 2011 o pondere în valoarea producţiei ca în urmă cu 15 ani. Ajustarea PIB a fost determinată, în principal, de creşterea ponderii consumului intermediar în producţie de la 61,3% (pondere estimată pentru anul 2010 şi utilizată la varianta provizorie 2011) la 64,6%, care nu a putut să fie anticipată din lipsa informaţiilor privind consumurile intermediare.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Consumul a ajutat economia să rămână uşor pe plus în 2012

    Economia României a reuşit să rămână anul trecut în teritoriul pozitiv graţie influenţei favorabile a consumului intern, în timp ce exporturile au înregistrat o scădere de 3,2%. Consumul final a crescut cu circa 1% în 2012, atât ca urmare a avansului consumului populaţiei, influenţat de majorările de salarii din sectorul public, cât şi datorită creşterii consumului administraţiilor publice. Şi investiţiile au ajutat anul trecut PIB-ul, urcând cu 4%. Evoluţia economiei României a fost corelată cu cea a zonei euro, care a intrat oficial în recesiune tehnică, pentru a doua oară în ultimii trei ani, ceea ce a determinat înrăutăţirea semnificativă a cererii externe pentru exporturi. Aportul negativ al agriculturii şi industriei a anulat anul trecut mare parte din impactul pozitiv al impozitelor nete asupra PIB şi creşterea din sectorul serviciilor, în timp ce construcţiile au stagnat. Agricultura s-a prăbuşit anul trecut cu peste 20%, după un avans de 11% în 2011. Institutul de Statistică a majorat prognoza pentru creşterea economică de anul trecut de la 0,2% la 0,3%.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • PIB a crescut în 2012 cu 0,3%, la 587,4 mld. lei. Agricultura a scăzut cu 21% şi industria cu 2,1%

     Datele provizorii indică o marginală revizuire în sus a creşterii economice, Institutul Naţional de Statistică anunţând anterior o creştere economică pe 2012 de 0,2%.

    Potrivit INS, creşterea a fost determinată, în mod semnificativ, de majorarea volumului de activitate şi, în consecinţă, a valorii adăugate brute din informaţii şi comunicaţii (+29,4%) şi din activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+8,4%).

    Creşteri mai reduse s-au înregistrat în activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (+3,1%), în ramura de administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (+2,2%), în tranzacţii imobiliare (+1,5%) şi în comerţul cu amănuntul şi ridicata; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,3%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cât de bine stă economia României

    Între componentele cererii, investiţiile vor avea cea mai mare contribuţie la creştere, deşi se vor reduce în comparaţie cu 2012, din cauza condiţiilor sub aşteptări din restul UE. Consumul privat este aşteptat să amplifice, deşi ar putea fi limitat de necesitatea echilibrării bugetelor casnice şi de standarde mai restrictive la creditarea de consum.

    După un an 2013 cu o creştere de 1,6% a PIB, în 2014 creşterea se va accelera la 2,5%, pe seama aceloraşi elemente ca şi în 2013, anticipează Comisia Europeană. Deficitul de cont curent va rămâne în jur de 4% din PIB.

  • Polonia vrea să stimuleze din nou creditul de consum

    Regulile privind mărimea creditelor care pot fi acordate şi scoringul au fost relaxate, spre bucuria analiştilor financiari care scriu despre Polonia, a căror estimare e că va avea loc o relansare a cererii de credit, benefică pentru profitul băncilor în 2014. KNF anunţase de toamna trecută o serie de modificări în reglementările privind acordarea creditelor de consum, între care eliminarea cerinţei ca băncile să verifice solvabilitatea debitorului în cazul împrumuturilor de valori mici şi eliminarea cerinţei ca un debitor să aibă cel puţin salariul mediu pe economie, iar rata împrumutului să nu depăşească 50% din salariul lor lunar.

    Statul polonez încearcă să facă faţă deteriorării progresive a creşterii economice, care s-a redus la 2% anul trecut, iar pentru 2013 aşteaptă şi mai puţin. Şomajul a ajuns la 14,2% în ianuarie, faţă de 13,4% în decembrie, soldul creditelor de consum a scăzut anul trecut cu 5,2%, iar piaţa creditelor ipotecare s-a redus cu 15%, scrie Financial Times. Potrivit presei poloneze însă, pe lângă un impuls dat cererii interne, scopul noilor reglementări este atragerea doritorilor de credite către bănci în locul caselor de împrumut dubioase, gen Amber Gold, al cărei faliment, vara trecută, a trezit îngrijorarea autorităţii de reglementare.

  • Cehia este următoarea ţintă a României pentru a deveni una dintre primele 50 de economii ale lumii

    România este pe locul 54 în lume în funcţie de mărimea Produsului Intern Brut (PIB), cu patru poziţii deasupra Ungariei şi cu mult peste Bulgaria, iar următoarea ţintă este depăşirea Cehiei, o ţară cu o populaţie la jumătate decât cea a ţării noastre, pentru a putea intra în primele 50 de economii. Cu un PIB de 128,844 miliarde dolari – estimări FMI pentru 2012, Ungaria se află pe locul 58 în clasamentul mondial al economiilor. Bulgaria, cu o economie de 50,806 miliarde dolari, ocupă poziţia 75. Dintre economiile est-europene, cel mai accesibil competitor pentru România pare a fi Cehia, care cu un PIB de 193,513 miliarde de dolari stă la limita inferioară a topului 50. Această ţară are o populaţie de 10,5 milioane de locuitori, faţă de 19 milioane, cât are România.

    Mai multe pe zf.ro

  • Grupul norocoşilor: România, Slovacia, Bulgaria

    La fel a crescut şi economia Slovaciei, în timp ce Bulgaria a anunţat 0,1%. “Dinamica pozitivă a economiei este cumva surprinzătoare, având în vedere că aproape toţi indicatorii pe termen scurt au avut o dinamică negativă în T4”, de la producţia industrială (-0,6%) şi cea din construcţii (-1,2%) la vânzările cu amănuntul (-2,1%), notează analiştii Raiffeisen. Pentru 2013, aceştia se aşteaptă la o creştere a PIB de 1,5% în condiţiile unui an agricol normal, cu grosul creşterii concentrat în S2.

    Din grupul economiilor est-europene, Ungaria a raportat cea mai mare scădere anuală a PIB în T4 2012, respectiv un minus de 2,7%, cu 1% mai mult decât a pierdut în aceeaşi perioadă Cehia. Explicaţia, în ambele cazuri, stă în majorările de taxe menite să reducă deficitul bugetar, dar care au frânat cererea internă, precum şi în exporturile slabe, având în vedere dependenţa acestora de zona euro.

    În cazul Ungariei, care a ajuns astfel la o scădere de ansamblu a PIB de 1,7% în 2012, şi scăderea trimestrială a fost notabilă, de 0,9% faţă de T3 2012, în condiţiile în care agricultura s-a contractat cu 20%, iar producţia industrială s-a redus. Analiştii Erste cred că economia ungară se va redresa treptat, ca efect al măririi producţiei în industria auto (fabricile Suzuki şi Daimler), dar nu suficient pentru a asigura o creştere reală a PIB, care va încheia anul cu o scădere de cca 0,2%.