BusinessMagazin

Tag: fabrica

  • Capitalistul săptămânii: Tomáš Jan Bat’a

     Bata este cel mai mare producător şi retailer mondial de pantofi, potrivit Guinness World Record, cu peste 14 miliarde de perechi de pantofi vândute până în prezent. Baťa s-a născut în capitala cehă Praga, în fami-lia industriaşului Tomáš Baťa Sr., cel care a fondat com-pania în 1894, în  Zlín, Ceho-slovacia. După o perioadă de ucenicie la fabrica din Zlín, Bata Jr. a preluat atribuţiile de conducere ale companiei la doar 18 ani, după ce tatăl lui a murit într-un accident de avion, în 1932.

    A studiat în Anglia, iar apoi în Canada, într-o perioadă când nazismul era la apogeu în ţara lui natală. A anticipat venirea celui de-al doilea război mondial şi, împreună cu alte 100 de familii din Cehoslovacia, s-a mutat în Canada în 1939. Au fondat acolo o fabrică de pantofi şi un centru de inginerie, într-un oraş care şi acum poartă numele companiei: Batawa, Ontario. Bata a introdus noi tehnologii în domeniu şi a ridicat mai multe fabrici.

    Depozitul companiei din Cehoslvacia avea prima instalaţie automatizată din Europa şi un sistem mecanic repetitiv de producţie, la fel ca şi cel folosit de Ford în producţia de maşini. Spre deosebire de el, Bata era preocupat şi de angajaţi, care, pe lângă salarii, erau încadraţi în programe sociale şi dispuneau de facilităţi sportive spon-sorizate de companie. La mijlocul anilor 1930, în perioada marii crize economice (1929 – 1933), compania s-a confruntat cu o dilemă: Mussolini avea nevoie de cizme pentru armată.

    Cehii se confruntau în acea perioadă cu rate uriaşe ale şomajului, iar Bata trebuia să fie pragmatic pentru a salva compania şi viaţa angajaţilor, prin urmare a obţinut contractul. După încheierea războiului, fabrica din Cehia a fost naţionalizată de comunişti, care îl numeau pe Bata „diavol capitalist„. Compania avea sediul central în Toronto, iar între 1946 şi 1960 au fost deschise 25 de noi fabrici; producţia şi vânzările s-au extins în 79 de ţări, compania avea 66 de fabrici şi 4.100 de magazine.

    Până la începutul anilor ’90, Bata vânduse aproape 300 milioane perechi de pantofi pe an şi avea peste 80.000 de angajaţi. După căderea comunismului în Cehoslovacia, în decembrie 1989, Bata s-a întors triumfal în oraşul lui natal, la cererea preşedintelui Vaclav Havel. În 2000, fabrica din Batawa (Canada) a fost închisă, iar în 2004 sediul central al companiei a fost mutat în Elveţia, sub conducerea fiului lui Baťa, Thomas G. Baťa. Bata estimează că vinde zilnic pantofi pentru mai mult de un milion de clienţi şi are 30.0000 de angajaţi, 5.000 de magazine şi 27 de fabrici.

  • Ikea vrea să cultive 200 hectare de cânepă în România

    Retailerul suedez de mobilă Ikea este interesat să folosească fibra de cânepă la ţesăturile pentru piese de mobilier, pe care ar putea să o cumpere din România, spune Dan Lăzărescu: “Probabil că Ikea va susţine într-un fel tot lanţul, de la cultivare până la obţinerea fibrei de cânepă şi a ţesăturilor”.

    Omul de afaceri, care a dezvoltat afacerea Canah printr-un proiect SAPARD in prima parte a anilor 2000, crede că suedezii sunt interesaţi de a cultiva cânepă în România deoarece ţara are tradiţie în acest tip de culture, deşi este vorba despre o activitate care a cam dispărut începând cu anii ’90. Înainte de Revoluţie, în România se cultivau peste 160.000 de hectare cu cânepă, zonele cu tradiţie în cultivarea acestei plante fiind Banatul şi Moldova de Nord.
     
    În prezent, suprafaţa cultivată cu cânepă este de doar câteva hectare, astfel ca proprietarul Canah importă seminţele pe care le procesează din China şi Franţa. Anul trecut a cumpărat doar o mică parte din materia primă de pe piaţa locală, respectiv 8 tone, de la o firma olandeză care a luat în arendă 300 de hectare pentru cultivarea de cânepă lângă Sebeş. “Din cânepă nimic nu se aruncă, totul se procesează şi se valorifică”, mai spune Lăzărescu.

    Omul de afaceri aşteaptă cu mare interes o decizie officială a celor de la Ikea în acest sens, deoarece el este interesat să cumpere seminţele din cânepa pe care retailerul ar cultiva-o pentru ţesături. “Nu sunt interesat să intru în parteneriat cu ei pe partea de producţie, eu fac alt business şi agricultura nu m-a pasionat niciodată”. Canah, fabrica de procesare a seminţelor de cânepă a lui Dan Lăzărescu, va termina acest an cu venituri de 4 milioane de euro. 

  • Ce au făcut în România trei dintre cei mai puternici oameni de afaceri din lume

    IN TREI ZILE ALE SĂPTĂMÂNII TRECUTE, MARŢI, MIERCURI ŞI JOI, CEI TREI ŞEFI DE COMPANII AU VENIT ÎN ROMÂNIA. Doi dintre ei – Muhtar Kent şi Levent Çakiroǧlu – au participat la inaugurarea unor investiţii în fabricile de la Ploieşti şi, respectiv, Găeşti. Prezenţa lui Nicandro Durante la Bucureşti a fost discretă, iar până la închiderea ediţiei reprezentanţii companiei nu au făcut niciun comentariu pe marginea venirii sale în România. Coca-Cola şi British American Tobacco în schimb şi-au pregătit rute pentru vizite ale şefilor supremi.

    Săptămâna trecută, marţi, în magazinele din zona Promenada, în Capitală, s-a plimbat Muhtar Kent, preşedinte şi CEO al The Coca-Cola Company, o companie cu o cifră de afaceri anuală de 48 de miliarde de dolari (peste 34 de miliarde de euro). Iar miercuri magazinele din zona Aerogării din Bucureşti au fost vizitate de Nicandro Durante, Chief Executive al British American Tobacco, care coordonează afaceri de peste 53 de miliarde de euro în 2012.

    SEFUL COCA-COLA A PARTICIPAT LA INAUGURAREA UNEI INVESTIŢII DE 22 DE MILIOANE DE EURO ÎN FABRICA DE LA PLOIEŞTI A ÎMBUTELIATORULUI DE PE PIAŢA LOCALĂ, CCHBC. El a ţinut un scurt discurs dar nu a dorit să răspundă întrebărilor jurnaliştilor prezenţi la eveniment. A precizat totuşi că produsele de pe noua linie de îmbuteliere vor merge şi către export, ţintind peste 100 de milioane de consumatori. La eveniment a fost prezent şi CEO-ul Coca-Cola HBC AG, Dimitris Lois.

    Exportul are deja o pondere mare în activitatea fabricii deţinute de British American Tobacco, tot la Ploieşti. Mike Edwards, directorul fabricii, spunea recent pentru Business Magazin că până la sfârşitul acestui an va fi finalizată investiţia de 40 de milioane de euro pentru extinderea fabricii, iar volumele exportate ar urma astfel să crească de la 46% la circa 60%. Din cele circa 50 de fabrici pe care le are BAT în întreaga lume, doar 17 exportă mai mult decât se consumă pe plan local, explică Edwards contextul.

    O PONDERE A EXPORTURILOR ŞI MAI MARE O ARE ÎNSĂ FABRICA ARCTIC DE LA GĂEŞTI. 85% din producţie merge peste hotare, spre ţări ca Turcia, Polonia, Spania, Franţa, Germania şi Africa de Sud. Iar procentul va creşte şi mai mult, pentru că a fost inaugurată o investiţie de 23,9 milioane de euro într-o nouă linie de producţie. Capacitatea de producţie va creşte cu 25%, Arctic fiind deja „cel mai mare producător de frigidere din Europa„, spune Levent Çakiroǧlu, preşedinte al Diviziei Bunuri de Folosinţă Îndelungată a Koç Holding şi CEO la Arçelik Group.

    „Investiţia noastră de la Găeşti este una dintre cele mai importante„, afirmă Çakiroǧlu, care precizează că grupul investeşte în fiecare an în cele 14 fabrici pe care le are în Turcia, Rusia, România, China şi Africa de Sud. „Permanent investim în fabricile noastre, pentru creşterea capacităţii de producţie, pentru diversificarea modelelor produse sau, câteodată, pentru a face o schimbare mare, cum e cazul fabricilor pe care le cumpărăm şi le retehnologizăm.„
     

  • Sarantis: România va fi centrul de cercetare/dezvoltare din Europa Centrală şi de Est, după închiderea fabricii Elmiplant

     Grupul elen a anunţat că va închide fabrica de cosmetice Elmiplant din România, pe care a cumpărat-o în 2007 de la fondatorii companiei, şi va transfera producţia în Grecia, pentru a susţine economia şi exporturile Greciei.

    “Apropiatul transfer de producţie, care presupune o mică parte a bussinesul din România, face parte din direcţia strategică a grupului, aducând beneficii pentru Sarantis România şi ajutând grupul să susţină activităţile comerciale ale filialei prin creşterea eficienţei producţiei. În acelaşi timp, fabrica din Grecia va permite companiei să urmeze noi trenduri şi tehnologii, pentru a creşte calitatea produselor. În plus, conform strategiei grupului, România va deveni centrul de bază pentru cercetare şi dezvoltare pentru Europa Centrală şi de Est”, se arată într-un comunicat al grupului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fabrica Elmiplant din România se închide. Sarantis transferă producţia în Grecia

     “Producţia cremelor de faţă şi corp Elmiplant, Bioten, Kolastyna va fi transferată la fabrica Sarantis din Oinofoita, Grecia. Transferul se va încheia la sfârşitul primului trimestru din 2014”, se arată într-un comunicat al grupului.

    Pentru transferul producţiei, Sarantis va investi un milion de euro şi va crea 20 de noi locuri de muncă. De asemenea, compania estimează reduceri de costuri de 500.000 euro pe an.

    Elmiplant este un brand românesc de cosmetice creat în 1992 de Elena şi Ion Cremenescu. În 2003, proprietarii au investit 1,5 milioane de dolari într-o unitate de producţie şi un nou sediu, în Bucureşti, iar patru ani mai târziu au vândut compania către Sarantis, pentru 6,5 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai tânăr milionar in euro din România face camioane pentru armată

    ”De asemenea, se vor avea în vedere necesităţile de vehicule militare şi civile destinate situaţiilor de urgenţă, menţinerii ordinii şi siguranţei publice în România”, declara Nicolae Şuta, director general MFA Mizil.

    În luna aprilie 2013, MFA Mizil a semnat un Memorandum de Înţelegere cu firma franceză Renault Trucks Defense (RTD), Memorandum care prevede reprezentarea pe bază de exclusivitate pe teritoriul României a firmei RTD de către MFA, precum şi construcţia unei fabrici pe platforma industrială a S.C. MFA S.A. MIZIL, pentru producţia de camioane.

    S.C. MFA S.A. este o companie cu capital integral privat românesc fondată în 1951, specializată în producţia de tehnică militară. MFA continuă să fie principalul furnizor naţional al Ministerului Apărării Naţionale, derulând, în perioada 2005 – 2010 un contract de furnizare în valoare de peste 100 de milioane de euro pentru construcţia şi echiparea vehiculelor blindate MLI 84M – concepute integral de colectivul de specialişti ai fabricii de la Mizil – precum şi un contract cadru de servicii post vânzare cu un plafon de 65 de milioane de euro, pentru perioada 2010 – 2014.  De asemenea, MFA este parte din contractul de furnizare a 31 de vehicule amfibii blindate încheiat de Ministerul Apărării Naţionale cu Mowag/General Dynamics, aflat în derulare.

    Prahoveanul Iustin Paraschiv are la 29 de ani un grup de firme a căror cifră de afaceri consolidată depăşeşte 120 de milioane de euro. În 2005, când avea 23 de ani, a făcut primul milion de euro profit, iar investiţiile totale de până acum în firmele pe care le controlează depăşesc 20 de milioane de euro. Aproape în fiecare an a găsit o nouă modalitate de a face bani deşi nu şi-a propus practic, niciodată, să ajungă la un anume prag.

  • Studiu de caz: Povestea prahovenilor care nu vor să exporte mobila produsă în România

    CONTEXTUL: Afacerile producătorilor de mobilă sunt în creştere, iar motorul acesteia sunt exporturile: circa 80% din producţia totală de mobilă părăseşte graniţele ţării, România situându-se pe locul 13 în lume în topul exportatorilor mondiali. Lucrurile diferă în ce priveşte consumul pe piaţa locală de mobilă, aflată în scădere de la începutul crizei.

    DECIZIA: În urmă cu cinci ani, conducerea Lemet Câmpina a hotărât dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s, ca urmare a identificării unei categorii de consumatori dispuşi să investească în produse de mobilier autohtone. Decizia a fost luată împotriva tendinţei generale, prin dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s în ţară şi prin dezvoltarea de produse după gusturile românilor.

    EFECTELE: Producătorul de mobilă a înregistrat o creştere a afacerilor de 21% în prima parte a anului curent, până
    la 8,3 milioane de euro. Reprezentanţii companiei previzionează o creştere de 20% pentru tot anul, la fel ca în 2012.

    EXPORTUL A REPREZENTAT ÎN ULTIMII ANI PENTRU MULTE INDUSTRII ŞI COMPANII «GURA DE OXIGEN» DE CARE AVEAU NEVOIE PENTRU O EVOLUŢIE POZITIVĂ A CIFRELOR„, explică Alexandru Rizea, proprietarul fabricii de mobilă Lemet Câmpina, tendinţa producătorilor autohtoni de a se orienta spre export. Rizea a identificat o cerere pentru mobilier autohton şi pe piaţa locală, argumentată de creşterea vânzărilor prin reţeaua proprie de magazine, Lem’s. În 2012, aceasta a fost de 20%, până la 200 de milioane de lei, iar în primele trei luni ale anului curent a fost tot de circa 20%, până la 36,5 milioane de lei. De aceea, Rizea preferă să „lăsăm exportul pentru anii viitori, doar dacă va fi cazul„. Evoluţia de la începutul anului se datorează celor patru milioane de module de mobilier vândute pe piaţa locală doar prin magazinele din reţeaua Lem’s.

    Cea mai recentă investiţie făcută de producător a fost pentru deschiderea magazinului din Oradea, cel mai mare din reţeaua de retail ce ocupă 65.000 de metri pătraţi în toată ţara. Magazinul din Oradea s-a adăugat celorlalte zece deschise în cursul anului 2013, în urma unei investiţii de peste 10 milioane de lei. Decizia pentru extinderea reţelei a fost luată în urmă cu cinci ani, inaugurările de magazine făcând parte dintr-un proces de extindere şi de creştere a suprafeţelor de expunere generat de dezvoltarea produselor din portofoliu. În 2012 au fost deschise 12 magazine noi, iar ţinta fixată pentru 2013 este de 15, număr care ar adăuga încă circa 6 milioane de lei la capitolul investiţii.

    Evoluţia pozitivă a companiei este motivată şi de dezvoltarea de noi produse, concepute în urma unor studii făcute pentru ca mobila creată să fie potrivită „casei românilor„.  Iar românul este din ce în ce mai atent la cheltuielile pe care le face în materie de mobiler, observă Rizea. Omul de afaceri este optimist şi crede că 2013 va aduce o creştere a pieţei interne: „Consumatorul este tot mai pretenţios, dar bugete pentru achiziţie există„. În ce priveşte afacerile Lem’s, a observat o creştere a vânzărilor datorată categoriilor de produse premium şi de lux, un exemplu fiind un modul de bucătărie din segmentul premium, devenit lider de vânzări în reţea, cu 3.500 de unităţi vândute la un preţ mediu de 5.000 de lei.

    MOBILIERUL ESTE REALIZAT ÎN FABRICA DE LA CÂMPINA, fondată de Alexandru Rizea în 1991. Dacă la început businessul lui era constituit dintr-un un mic atelier, în care lucra primele piese de mână, ulterior şi-a construit propriile utilaje. În prezent, tehnologiile existente în fabrica ce se întinde pe 30.000 de metri pătraţi sunt cele mai noi existente la nivel mondial. Capacitatea de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, iar pe poarta fabricii ies anual peste 360.000 de module de mobilă. Lemet se numără în rândul primilor 20 de producători autohtoni, pe o piaţă estimată la circa un miliard de euro.

    Aceasta este dominată de trei firme maramureşene: afacerea românească Aramis Invest, estimată la peste 100 de milioane de euro şi despre care se spune că ar fi una dintre fabricile furnizoare ale retailerului suedez Ikea, compania italiană Italsofa, cu centrele de vânzări răspândite în toată Europa şi cu afaceri de 71,4 milioane de euro, precum şi compania producătoare de articole tapiţate Taparo, cu o cifră de afaceri de 60,7 milioane de euro. Majoritatea jucătorilor se axează pe exporturi, 80% dintre produsele fabricate în România ajungând în Marea Britanie, Belgia, SUA, Ungaria, Polonia, Cehia, Rusia sau Slovacia.

    România se numără astfel printre principalii producători din lume, clasându-se pe locul 28 în topul statelor cu cea mai mare producţie de mobilă, potrivit unui studiu al World Furniture Outlook, care analizează cele mai mari 70 de pieţe. În ce priveşte consumul, suntem poziţionaţi pe locul 49. Printre principalele dificultăţi identificate de Rizea pe piaţă se numără cumpărarea substanţială de mobilier de import: „Statisticile arată că în România sunt aproximativ 2.000 producători de mobilier, însă doar o mică parte din ei reuşesc să înţeleagă comportamentul de consum al românilor şi să îşi adapteze produsele şi serviciile în funcţie de acestea„.

    La acestea se adaugă situaţia economică, care îngreunează procesul de achiziţie: rata crescută a şomajului, TVA-ul de 24%, care au de asemenea un rol în decizia românului de a face investiţii noi în piese de mobilier, dar şi în alte lucrări de renovare. Totuşi, Alexandru Rizea este încrezător, iar „strategia de expansiune a reţelei Lem’s în România este principalul obiectiv pentru următorii ani„.

  • Dacia ar putea produce un model de clasă mică: “În viitorul apropiat va trebui să vedem unde ne situăm”

     Fabrica din România a Dacia funcţionează la capacitate maximă, iar operaţiunile din India şi Maroc se extind rapid. Dacia ar putea avea nevoie în cele din urmă de o nouă fabrică dacă va continua să crească, a admis directorul de marcă al Dacia, Rafael Treguer, într-un interviu acordat Autocar la salonul auto de la Frankfurt.

    “În viitorul apropiat va trebui să vedem unde ne situăm”, a declarat directorul de marcă al Dacia.

    Dacia se va concentra pe gama actuală de modele, înainte de a lansa altele noi, a spus el. După ce a introdus şase modele noi în 2012 şi alte noutăţi în acest an, Dacia, deţinută de grupul francez Renault, “trebuie să lucreze cu această gamă pentru a creşte vânzările şi notorietatea”, a adăugat Treguer.

    “Sigur că pe viitor vom dezvolta noi produse, însă doar pe segmentul de serie. (…) Nu vom dezvolta niciodată un produs de nişă”, a declarat el, respingând astfel speculaţiile că ar putea fi pregătită o maşină Dacia dezvoltată de divizia Renaultsport sau chiar un model sport Dacia, notează Autocar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GSK are mai multe oferte pentru fabrica Europharm de la Braşov

    Grupul britanic GlaxoSmithKline (GSK) a primit mai multe oferte pentru vânzarea fabricii de la Braşov atât de la companii internaţionale, cât şi naţionale, a declarat directorul general al GSK România, Pascal Prigent (foto).

    „Suntem în discuţii cu potenţiali cumpărători. Am primit mai multe oferte decât ne-am aşteptat, atât de la companii internaţionale, cât şi naţionale. Mai mult nu putem spune acum“, a declarat Prigent. GSK a anunţat, la sfârşitul lunii iunie, că este în căutarea unui cumpărător pentru fabrica de medicamente din Braşov, pe care o va închide în 2015 dacă nu va găsi un investitor. Pascal Prigent preciza atunci că decizia a fost luată în urma unei analize globale de scădere a capacităţilor de producţie a formelor solide.

    „Doar o fabrică a fost afectată de această decizie globală, cea din Braşov. A fost o surpriză şi pentru noi. A fost aleasă fabrica din Braşov nu din motive de calitate sau de profitabilitate, ci pentru că nu avea flexibilitatea de a trece la o altă tehnologie şi era o fabrică mai mică decât celelalte“, a arătat Prigent. Produsele fabricate la Braşov vor fi transferate la alte fabrici ale GSK din 2014. Fabrica GSK din Braşov are 243 de angajaţi, a implicat o investiţie de aproximativ 100 mil. dolari şi exporta peste 60% din producţie în 60 de state.

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.09.2013

  • GSK a primit mai multe oferte decât s-a aşteptat pentru fabrica Europharm de la Braşov

     “Suntem în discuţii cu potenţiali cumpărători. Am primit mai multe oferte decât ne-am aşteptat, atât de la companii internaţionale, cât şi naţionale. Mai mult nu putem spune acum”, a arătat Prigent.

    GSK a anunţat, la sfârşitul lunii iunie, că este în căutarea unui cumpărător pentru fabrica de medicamente din Braşov, pe care o va închide, în 2015, dacă nu va găsi un investitor.

    Pascal Prigent preciza atunci că decizia a fost luată în urma unei analize globale de scădere a capacităţilor de producţie a formelor solide.

    “Doar o fabrică a fost afectată de acestă decizie globală, cea din Braşov. A fost o surpriză şi pentru noi. A fost aleasă fabrica din Braşov nu din motive de calitate sau de profitabilitate, ci pentru că nu avea flexibilitatea de a trece la o altă tehnologie şi era o fabrică mai mică decât celelalte. (…) Produsele fabricate la Braşov vor fi transferate la alte fabrici ale GSK din 2014, după ce vom încheia perioada de găsire a unui cumpărător. Vânzările companiei nu vor fi afectate pentru că vom aduce produsele de la acele fabrici”, a arătat Prigent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro