BusinessMagazin

Tag: europene

  • Afacerile Hornbach au crescut cu peste 5% şi au ajuns la 3,75 miliarde de euro

    Grupul Hornbach (concernul HORNBACH Holding AG & Co. KGaA) a înregistrat, în exerciţiul financiar anterior 2015/2016 (1 martie 2015 – 29 februarie 2016), creşteri ale cifrei de afaceri, după un avânt final puternic. Potrivit cifrelor preliminare, cifra netă de afaceri în cadrul concernului a crescut, conform prognosticului anual, cu 5,1%, ajungând la 3,755 miliarde de euro. La nivel local, Hornbach România a raportat un business în creştere cu 13,84% în perioada 1 martie 2015 – 29 februarie 2016, comparativ cu anul financiar precedent, fără a lua în calcul deschiderea noului magazin din Sibiu, din luna octombrie 2015.

    În cel mai mare sub-concern operativ HORNBACH Baumarkt AG care, la data bilanţului – 29 februarie 2016, opera la nivel european 153 (comparativ cu anul precedent când opera 146) de magazine de bricolaj în nouă ţări, cifra de afaceri, incluzând inaugurările, a crescut cu 5,3%, ajungând la 3,535 miliarde de euro. Raportat la suprafaţă şi la ajustările de schimb valutar, cifrele de afaceri ale magazinelor de bricolaj (DIY) au crescut la nivelul concernului cu 2,6%. Această creştere a fost determinată în principal de pieţele internaţionale. Cota aferentă magazinelor din celelalte ţări europene din cadrul sub-concernului Baumarkt a fost de 43,1% (în anul precedent 41,4%). Veniturile din vânzări ale sub-concernului Hornbach Baustoff Union GmbH s-au îmbunătăţit cu 2,4%, ajungând la 218 milioane euro, fiind din nou în creştere după scăderea de 1,1% din anul precedent, potrivit unui comunicat de presă.

    În exerciţiul financiar 2015/2016, impulsul a fost dat de magazinele de bricolaj Hornbach din cele opt ţări din afara Germaniei. Cifra de afaceri a magazinelor DIY a crescut în restul Europei cu 9,6%, printre altele, şi datorită celor cinci magazine nou inaugurate (anul precedent creşterea a fost de 5,0%), ajungând la 1,524 miliarde de euro. Însă şi raportat la suprafaţă şi la ajustările de schimb valutar, filialele internaţionale Hornbach au înregistrat în 2015/2016 un avânt semnificativ, cu o creştere ajustată a cifrei de afaceri de 4,9% faţă de anul precedent. Situaţia este comparabilă cu exerciţiul financiar 2008/2009, când acestea au înregistrat, ca şi acum, raportat la suprafaţă, o evoluţie mai bună decât magazinele din Germania.

  • Drumul armelor din depozitele est-europene în mâinile teroriştilor

    O armă de decor cumpărată pe internet dintr-un magazin dubios din Slovenia poate fi uşor modificată pentru a trage cu muniţie de război. Balcanii sunt un adevărat bazar de armament, iar statele est-europene, inclusiv România, vând oricui tot ce se poate vinde din surplusul de arme militare. Acestea sunt concluziile unei anchete jurnalistice care a încercat să găsească drumul morţii pe care ajung armele la terorişti. Investigaţia s-a împotmolit în secretele unor operaţiuni poliţieneşti europene.

    Anul trecut islamiştii au omorât 150 de persoane şi au rănit 400 în Europa de Vest. Cu arme furate de la armată s-a tras în atacurile din Copenhaga. Pentru măcelul din redacţia Charlie Hebdo, de la Bataclan şi de pe străzile din Paris au fost folosite puşti de asalt Kalaşnikov, care pot fi procurate din Balcani. În luarea de ostatici din magazinul evreiesc din districtul parizian Porte de Vincennes, ucigaşul a tras cu o puşcă automată fabricată în fosta Cehoslovacie. Cercetările i-au adus pe jurnalişti – ancheta a fost făcută prin proiectul European Investigative Collaboration – la comercianţi de arme şi la un presupus informator al poliţiei franceze care i-ar fi furnizat lui Amedy Coulibaly, ucigaşul din districtul Porte de Vincennes, o parte din arsenal.

    Ancheta arată, de asemenea, cât de uşor ar fi pentru terorişti să-şi procure arme din Germania şi cum cei mai periculoşi extremişti de dreapta din Germania au făcut exact acest lucru. Rezultatele investigaţiei au fost publicate de revista Der Spiegel.

    Despre rolul jucat de birocraţia europeană în acest comerţ al morţii patru cuvinte, poate o scăpare de exprimare, sunt edificatoare. Pe 18 noiembrie 2015, Comisia Europeană a anunţat o propunere pentru înăsprirea controlul armelor de foc în UE. Anunţul privea Directiva Armelor de Foc, care stabileşte cine în Europa are voie să cumpere şi să vândă arme letale, ce este permis şi ce nu. Bruxelles-ul a vrut să trimită un semnal puternic, dar din nefericire acesta a venit după măcelurile din Paris. Legile privind armele şi muniţiile din statele UE vor deveni mai stricte, iar controalele mai severe. Preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, a ataşat anunţului câteva cuvinte care probabil au spus mai mult decât a vrut. „Crima organizată care are acces şi face comerţ cu arme de foc de nivel militar în Europa nu va mai fi tolerată“, se arată în comunicatul original emis în limba franceză. „Nu va mai fi?“ Să fie aceasta recunoaşterea fără ascunzişuri că UE a tolerat până acum astfel de lucruri? Să fie recunoaşterea eşecului Europei?În comunicatele traduse în engleză şi germană cuvintele „nu va mai fi“ lipsesc.

    În 1991, UE a încercat să reglementeze pentru prima dată o piaţă înfloritoare a armelor. Rezultatul a fost Directiva Armelor de Foc, care are practic un singur scop, de a garanta un comerţ liber, pe cât de mult este posibil, pe piaţa europeană. Directiva exclude voit armele de alarmă, care nu erau considerate arme de foc. A fost nevoie de 17 ani pentru ca UE să realizeze că cel mai mare pericol pe care-l creează armele nu este acela că reglementarea în exces poate afecta comerţul liber, ci că armele pot fi folosite pentru a ucide sau răni oameni.

    Prin urmare, directiva a fost modificată în mai 2008: „Comisia va emite îndrumări privind standardele şi tehnicile de dezactivare pentru a se asigura că armele de foc dezactivate nu mai pot fi folosite pentru a trage cu muniţie letală“. Sună bine, dar directivei îi lipsesc două elemente critice, care ar fi putut salva vieţi. Primul este data până la care statele membre ale UE sunt obligate să implementeze standardele. Al doilea, nu sunt cuprinse armele de alarmă: pistoalele de start, rachetele de semnalizare şi armele cu gloanţe oarbe, arme care au partea din spate complet funcţională. Astfel de arme sunt folosite în filme, la focuri de salut şi în tot felul de spectacole. UE nu le consideră arme de foc pentru că nu trag gloanţe. De asemenea, ele nu intră în categoria armelor dezactivate pentru că încă produc o explozie sonoră.

    Directiva din 2008 conţinea o absurditate enormă. Anunţa reglementări stricte pentru arme cu care, pentru că au fost dezactivate, nu se mai putea trage – arme de decor. UE nu a dat nicio atenţie modului în care armele de foc pot fi transformate în arme de alarmă. Puştile încă puteau trage, dar numai gloanţe oarbe. Şi tocmai de această categorie de arme s-au arătat mai interesaţi teroriştii, dar şi alţi criminali. Coulibaly avea un întreg arsenal de arme militare modificate iniţial pentru a trage doar gloanţe oarbe.

    Remodificarea lor pentru a trage cu muniţie letală a fost uşoară. În septembrie 2013, Slovacia a trimis un semnal de alarmă, în engleză, pentru a fi înţeles de toată lumea. Slovacia avea reglementări foarte slabe în ceea ce priveşte modificarea armelor letale în arme de alarmă. Două piedici de metal pe ţeavă erau considerate suficiente. Autorităţile slovace au publicat şi un poster în care avertizau că armele de alarmă slovace sunt „reactivate din ce în ce mai des“. Tot ce trebuie făcut, explică posterul, este o modificare simplă: înlăturarea celor două piedici. Armele modificate pentru a trage gloanţe oarbe erau uşor de procurat de la magazinele de specialitate. Cumpărătorul trebuia să aibă cel puţin 18 ani şi un act de identitate valid.

     

  • State central-europene cer crearea de urgenţă a unei poliţii UE antiimigraţie

     Austria propune crearea unei forţe auxiliare care să ofere asistenţă Agenţiei UE pentru frontiere (Frontex) în gestionarea afluxului de imigranţi.

    “Propunerea se referă la o misiune mixtă – civilă şi militară – care să fie mobilizată unde va fi necesar”, a declarat Doskozil.

    Sarcina noii structuri ar fi securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene şi deportarea extracomunitarilor care nu pot primi azil.

    Hans Peter Doskozil a declarat vineri că iniţiativa este susţinută de Polonia, Cehia, Ungaria şi Croaţia, care au trimis deja o scrisoare cu această propunere Federicăi Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Situaţie îngrijorătoare. România are cele mai periculoase drumuri din Europa

    România a rămas şi anul trecut ţara europeană cu cel mai mare număr de decese rutiere. Statisticile sunt îngrijorătoare la nivelul întregii Uniuni Europene.

    România a rămas şi anul trecut ţara cu cel mai mare număr de decese rutiere, 95 de persoane la un milion de locuitori. Valoarea este aproape dublă faţă de media europeană care se situează la 51,5 decese. Datele au fost făcute publice de Comisia Europeană care astăzi a prezentat raportul de pe anul trecut privind securitatea rutieră. România este însoţită în top de Bulgaria dar şi de Letonia cu 94 de decese şi Lituania şi Croaţia cu 82 de decese.

    Cu toate astea, specialiştii spun că atât ţara noastră cât şi Uniunea Europeană au făcut eforturi considerabile pentru a creşte sigurnaţa rutieră doar că în 2015 scăderea numărului de accidente a înregistra o stagnare.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • O nouă destinaţie europeană câştigă din ce în ce mai mulţi turişti români

    Numărul de înnoptări ale turiştilor români care călătoresc în Germania a crescut de la 728.161 în 2014 la 801.705 în 2015. În total s-a înregistrat o creştere de 10,1%, care poziţionează România în primele 20 de pieţe pentru turismul de incoming în Germania, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Organizaţiei Germane pentru Turism. Motivele principale pentru călătoriile în Germania sunt: petrecerea sărbătorilor (43%), vizitarea prietenilor şi a rudelor (30%) şi afacerile (27%). Cei mai mulţi turişti călătoresc cu maşina (67%), avionul (22%) şi autocarul (10%). 
     
    Germania este o destinaţie mai populară în rândul tinerilor (cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani), 49% dintre ei alegând Germania ca destinaţie turistică. În schimb, numărul turiştilor de peste 55 de ani reprezintă 27% din total celor care vizitează Germania. Cei mai mulţi turişti (78%) aleg călătoriile lungi (în jur de 9 zile). În medie, turiştii români care călătoresc în Germania cheltuie 36 euro pe zi, iar 31% dintre aceştia îşi rezervă toate aspectele legate de vacanţă on-line.
     
    Cu 79,7 milioane de înnoptări internaţionale, turismul de incoming în Germania înregistrează în 2015, pentru a şasea oară consecutiv, creşteri semnificative. Conform datelor Institutului Federal de Statistică, numărul înnoptărilor oaspeţilor străini în unităţile de cazare cu cel puţin zece paturi pentru perioada ianuarie – decembrie 2015, se situează cu 4,1 milioane peste valorile anului precedent – o creştere de 5,4 %.  
     
     „Bilanţul pentru 2015 depăşeşte estimările noastre, precum şi toate prognozele  UNWTO, care au plecat de la premisa creşterii globale a turismului de până la 3-4%. Chiar şi în comparaţie cu cele mai mari destinaţii turistice din Europa, Germania poate câştiga puncte, fiind un motor de creştere“, a explicat Petra Hedorfer, preşedinte al Consiliului de Administraţie DZT. 
    Faţă de anul anterior, Germania a înregistrat un plus de 2,1 milioane de înnoptări, adică o creştere aboslută de 50%. Astfel, din totalul numărului de înnoptări înregistrate în Germania, 73,4% au fost realizate de turişti din ţările europene. Clasamentul motoarelor de creştere este condus de Spania cu 517.000 înnoptări suplimentare, urmată de Elveţia  (plus 492.000), Marea Britanie (plus 382.000) şi Olanda (plus 176.000).
     
    Nouă din cele zece pieţe sursă pentru incoming-ul Germaniei se află în Europa. Primul loc este deţinut de Olanda cu 11,2 milioane de înnoptări (cu 1,6% mai mult). Pe locul secund se află Elveţia, cu 6,4 milioane de înnoptări (cu 8,4% mai mult). O rată ridicată de creştere a înregistrat şi Marea Britanie, care a generat cu 7,4% mai multe înnoptări decât anul trecut şi care ocupă locul patru, imediat după SUA, în topul incoming al pieţelor sursă. Pe următoarele locuri se află Italia, Austria, Danemarca, Franţa şi Belgia cu rate de creştere între 1,3 şi 5 %. Cea mai mare creştere dintre pieţele europene în 2015 a fost înregistrată din partea Spaniei (24,2%), ajungând la 2,7 milioane de înnoptari). Cu acest rezultat, ibericii se întorc în top 10. 
     
    O serie de incertitudini influenţează aşteptările cu privire numărul potenţial de turişti la începutul anului 2016. Situaţia securităţii în Europa şi, în general, la nivel mondial, evoluţia situaţiei refugiaţilor, precum şi condiţiile economice mondiale generale pot afecta decizia de a călători. Luând în considerare aceşti factori, DZT consideră ca fiind realistă o creştere între 1 şi 3%. 
     

  • Europa se va izbi de o criză a pensiilor. “Guvernele vest-europene sunt în pragul falimentului”

    Sistemele de pensii de stat se află în centrul modelului de asistenţă socială al Europei, protejând oamenii de sărăcie extremă la bătrâneţe. Majoritatea ţă­rilor europene n-au pus deoparte aproa­pe nimic pentru plata acestor beneficii, pur şi simplu finanţându-le anual din venituri fiscale. Acum, ţările europene se confruntă cu perspectiva unui tsu­nami demografic, sub forma unei discre­panţe în creştere între ratele scăzute ale natalităţii şi o speranţă mai mare de viaţă, iar puţine ţări sunt pregătite să-i facă faţă.
     
    Populaţia de pensionari a Europei, deja cea mai numeroasă din lume, continuă să crească. În ceea ce priveşte europenii în vârstă de 65 de ani sau mai mult care nu muncesc, raportul este de 42 la fiecare 100 de angajaţi, iar acesta va creşte la 65/100 până în anul 2060, potrivit agenţiei Eurostat a Uniunii Europene. Spre comparaţie, în SUA raportul este de 24 la 100, potrivit datelor Biroului pentru Statistică în domeniul muncii, care nu are o proiecţie pentru 2060.
     
    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Şi director la stat, şi expert pe bani europeni: cum a câştigat ministrul „Alumni” Curaj 120.000 de euro din proiecte europene

    Adrian Curaj s-a aflat în acea perioadă, cu câteva întreruperi, atât în postura de director al UEFISCDI (fost UEFISCSU), o instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Educaţiei, cât şi în cea de manager de proiect sau expert în proiectele implementate chiar de instituţia pe care o conducea – UEFISCDI. De altfel, legea nu îi interzice acest lucru lui Curaj, în situaţia sa aflându-se mulţi alţi bugetari.

    Gândul a identificat 18 astfel de proiecte, dintre care doar pentru 10 ministrul ar fi fost plătit, conform Ministerului Educaţiei. Într-un alt proiect european, derulat în perioada 2009-2012 prin UEFISCDI, unde director era Curaj, soţia sa Aurelia Curaj a participat ca expert, câştigând cel puţin 13.000 de euro. În tot acest timp, actualul ministru a reuşit nu doar să conducă o instituţie publică, să ofere expertiză sau să managerieze zeci de proiecte europene, ci şi să fie profesor la mai multe universităţi şi şcoli doctorale. Totodată, în voluminosul CV al ministrului Curaj şi-au făcut loc şi greşeli: în 2015, Curaj arată că a devenit „alumni” (absolvenţi) al Harvard Business School of „Gouvernance” (Government în titulatura corectă). De fapt, profesorul Curaj a absolvit doar un curs plătit, de câteva zile, la prestigioasa şcoală americană, după cum a aflat Gândul.

    Înainte să devină ministrul Educaţiei în cabinetul Cioloş, profesorul Adrian Curaj a condus în perioada 2010-2015 UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării), instituţie publică subordonată Ministerului Educaţiei, care pe de o parte se ocupă cu alocarea fondurilor bugetare pentru finanţarea cercetării şi inovării din învăţământul superior din România, iar pe de altă parte cu accesarea şi implementarea de proiecte finanţate de UE, care vizează acelaşi domeniu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Concedieri masive în China. 1.800.000 de oameni îşi vor pierde slujbele

    Oficiali chinezi au anunţat planul de a concedia aproximativ 1.8 milioane de muncitori din industria oţelului şi a cărbunelui, informează Quartz.

    Această mutare face parte din planulu preşedintelui Xi Jinping de a restructura economia ţări. În ultimii ani, China şi-a construit economia pe industrii producătoare orientate către export. Însă, în prezent, ţara produce prea mult cărbune şi oţel, cererea internă a scăzut odată cu încetinirea economiei, iar soluţia e ca mărfurile să fie vândute foarte ieftin la export. Se lovesc însă de rezistenţă din partea industriei europene, care acuză China că vinde la preţ de dumping.

    China plănuieşte să treacă de la o economie bazată pe export la o economie bazată pe consum.
     

  • În România s-a înregistrat cea mai mare rată a sărăciei copiilor într-un studiu în care au fost analizate 35 de ţări dezvoltate

    Potrivit unui raport al Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii, în care sunt analizate 35 de ţări dezvoltate, România se află pe ultimul loc dintre ţările studiate cu cea mai mare rată a sărăciei copiilor, informează Washington Post.

    Aproape 25% dintre copii români se află la pragul sărăciei, potrivit UNICEF. Ţările est europene au înregistrat cele mai proaste rezultate, iar ţările din nordul europei cele mai bune. Finlanda, urmată de Olanda şi Danemarca formează podiumul. La polul opus se află Letonia, Statele Unite şi la final România.

    În noiembrie anul trecut, potrivit unui raport Eurostat pe 2014, în Europa, aproximativ 26 de milioane de copii (sub 18 ani) riscă sărăcia şi excluziunea socială, adică 27,7% din totalul copiilor din UE.

    Potrivit aceluiaşi raport Eurostat, copiii riscă sărăcia cel mai mult în România (51%), Bulgaria (45,2%) şi Ungaria (41,4%), în timp ce procentul este mult mai mic în ţări precum Danemarca (14,5%), Finlanda (15,6%) şi Suedia (16,7%).

  • 443 locuri de muncă vacante în Marea Britanie, Germania, Suedia şi alte state europene. Vezi ce meserii se caută

    Persoanele care doresc să lucreze în străinătate au la dispoziţie 443 de locuri de muncă vacante la angajatorii din Europa, prin intermeniul ANOFM şi al reţelei EURES.

    Cele mai multe posturi sunt în Marea Britanie, 209, dintre care 60 infirmieri, 60 asistenţi medicali, 58 bucătari, 30 îngrijitori persoane, 1 şofer profesionist şi în Germania – 104 posturi (15 factori poştali, 10 ospătari, 10 bucătari, 10 barmani, 10 persoane în gastronomia de sistem, 8 şoferi autocamion transport mărfuri, 7 lucrători calificaţi în producţie, 7 sudori MIG-MAG, WIG, 6 hamali, 5 operatori CNC, 5 electricieni, 5 electricieni industriali, 5 operatori stivuitori, 1 inginer sistem de navigaţie satelit Galileo). În Suedia sunt disponibile 55 de locuri de muncă pentru persoanele interesate să lucreze ca femeie de serviciu (20 posturi), vopsitori auto (15 posturi), tinichigii auto (10 posturi) şi mecanici auto (10 posturi).

    În Slovacia: 30 şofer autocamion transport internaţional, 7 îngrijitor persoane / infirmier; Cehia: 15 şofer profesionist camion, 5 şlefuitor, pilitor; Ungaria: 6 mecanic agricol; Belgia: 1 manager senior de proces (inginer în industria chimică cu experienţă vastă în lucrul cu polimeri); Slovenia: 1 sudor MAG 135; Spania: 1 maseur.

    Angajatorii din Irlanda oferă 5 posturi de tranşatori carne, iar cei din Norvegia 4 posturi (2 doctoranzi în departamentul biomedical, 1 postdoctorand în departamentul reţele, 1 postdoctorand în departamentul biomedical).  Persoanele interesate pot viziona ofertele accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro  sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma.