BusinessMagazin

Tag: estimare

  • Previziuni 2014. Garanti Bank: Creştere economică mai scăzută, inflaţie la minim istoric şi redresarea sectorului construcţiilor

    În ceea ce priveşte inflaţia, aceasta va atinge un nivel minim istoric de aproximativ 1% în prima jumătate a anului 2014, dar va creşte în a doua parte a anului până la 3,5%. Factorii care vor putea influenţa semnificativ dinamica inflaţiei în 2014 sunt măsurile anunţate de liberalizare a preţurilor la energie (creştere de aproximativ 10%) şi gaze (creştere de aproximativ 8%), dar şi indexarea accizelor cu 4,77% începând din ianuarie 2014 şi creşterea accizelor la carburanţi (preţul final crescut cu 5,5%, cu un impact asupra inflaţiei de 0,5 puncte procentuale).

    Analiştii băncii cred că BNR va continua relaxarea politicii monetare cu încă două scăderi ale dobânzii cheie. Astfel, se aşteaptă că aceasta va atinge 3,5% până la finalului primului trimestru al anului 2014. “Odată cu scăderea inflaţiei creşte puterea de cumpărare, iar finanţarea în lei devine mai atractivă, respectiv mai ieftină. Aceşti factori, împreună cu creşterea salariilor reale, reprezintă un impuls pentru îmbunătăţirea cererii şi consumului intern pe piaţa locală în 2014”, spune Rozalia Pal, economist-şef GarantiBank.

    De asemenea, în 2014 este aşteptată o relansare a investiţiilor publice şi private, redresarea venind pe fondul accelerării absorbţiei de fonduri europene şi a reluării de proiecte de infrastructură. “Odată cu revigorarea economiei, ne aşteptăm ca şi şomajul să scadă treptat, până la o medie anuală de 7%. Impulsul ar putea veni şi din sectorul industrial, care a avut un parcurs foarte bun în 2013 şi ne aşteptăm ca producţia să se menţină la acelaşi nivel”, a adăugat Pal.

    Un alt semn pozitiv din piaţă este legat de redresarea segmentului construcţiilor, unde este aşteptată o creştere cu 3,3% în 2014, deşi performanţele în 2013 au fost sub aşteptări. Sectorul beneficiază şi de proiectele europene de infrastructură deblocate la sfârşitul lunii iunie.
    Sectorul privat ar putea beneficia şi de o schimbare importantă în legislaţie, şi anume propunerea Guvernului de a reduce CAS-ul cu 5 puncte procentuale. Această măsură ar putea creşte competitivitatea companiilor locale şi ar putea reprezenta, de asemenea, un stimulent pentru relansarea investiţiilor străine.
    În raportul citat, GarantiBank estimează şi evoluţia cursului valutar EUR/RON, care este aşteptat să se stabilizeze la 4,45 până la sfârşitul anului 2013 şi să se deprecieze spre 4,55 în 2014, în special din cauza fluxurilor de capital pe termen scurt, determinate de evenimente internaţionale.
     

  • România va exporta de Crăciun aproximativ 2 milioane de cozonaci, în valoare de 8 milioane euro

     “Cozonacul românesc este privit în lume precum Dacia. Este ieftin şi bun”, a spus Popescu.

    El a afirmat că preţul mediu de export al unui cozonac este de patru euro. Reprezentantul patronatului din panificaţie estimează că firmele româneşti vor exporta în perioada Crăciunului aproximativ opt milioane de cozonaci.

    “Exportăm în ţări cu comunităţi de români, precum Spania sau Italia, dar şi în state precum SUA, Canada, Germania sau Belgia. Au început să meargă foarte bine şi exporturile în Republica Moldova”, a adăugat Popescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook va introduce joi reclamele video

     Reclamele vor rula automat, indiferent dacă utilizatorul face click, au declarat pentru Wall Street Journal surse apropiate situaţiei.

    Pentru început, serviciul de spoturi video ar putea fi disponibil numai în Statele Unite, unde piaţa publicităţii TV este estimată la 66,4 miliarde de dolari în acest an.

    Printre primele spoturi care vor fi distribuite pe reţeaua de socializare se numără un teaser realizat special pentru Facebook la filmul “Divergent”, produs de Lions Gate Entertainment.

    Durata reclamelor video pe Facebook nu este cunoscută în prezent, însă surse au declarat anterior pentru WSJ că reţeaua va propune advertiserilor ca durata spoturilor să fie de 15 secunde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CFR Călători estimează pierderi de 395 milioane de lei în 2013. CA a propus un buget fără pierderi în 2014

     “În anul 2012, CFR Călători a înregistrat o pierdere în sumă de 992 milioane lei. Pentru anul 2013, CFR Călători are aprobat un buget de venituri şi cheltuieli cu o pierdere de 400 milioane lei. Estimăm realizarea unei execuţii bugetare pentru 2013 cu o reducere a pierderii până la 395 milioane lei. Pentru anul 2014, Consiliul de Administraţie a elaborat şi propus un buget echilibrat, fără pierderi, conform prevederilor din Planul de Administrare şi Planul de Management”, au răspuns reprezentanţii companiei unei solicitări MEDIAFAX.

    CFR Călători a încheiat 2012 cu afaceri de 1,66 miliarde lei, venituri de 1,99 miliarde lei, cheltuieli de 2,98 miliarde lei şi o pierdere de 992,2 milioane lei, potrivit datelor raportate la Ministerul Finanţelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BM a redus estimarea privind creşterea economiei Rusiei în 2013 cu 0,5 puncte, la 1,3%

     Pentru 2014, Banca Mondială anticipează un avans al PIB de 2,2%, urmat de o creştere de 2,7% în 2015.

    Ministrul rus al Economiei, Alexei Uliukaiev, a declarat în noiembrie că anticipează pentru 2013 o creştere economică de 1,5%, care ar fi cea mai redusă pe parcursul mandatelor de preşedinte ale lui Vladimir Putin.

    “Banca anticipează că activităţile de investiţii vor creşte uşor, odată cu sfârşitul ciclului de reducere a stocurilor”, consideră Birgit Hansl, economist al Băncii Mondiale pentru Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Aşa ne-au salvat exporturile

    Economiştii ING Bank notează reducerea consistentă a deficitului balanţei de cont curent în cursul acestui an (0,4% din PIB estimat, faţă de 3,6% din PIB în primele nouă luni din 2012), în principal datorită ajustării în balanţa comerţului cu mărfuri, unde s-a manifestat combinaţia între cererea internă scăzută şi capacitatea de export mai puternică, precum şi balanţei serviciilor.

    În schimb, balanţa veniturilor a contribuit mai puţin la ajustare, în special în lunile de vară, din cauza reducerii investiţiilor străine directe.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Aşa ne-au salvat exporturile

    Economiştii ING Bank notează reducerea consistentă a deficitului balanţei de cont curent în cursul acestui an (0,4% din PIB estimat, faţă de 3,6% din PIB în primele nouă luni din 2012), în principal datorită ajustării în balanţa comerţului cu mărfuri, unde s-a manifestat combinaţia între cererea internă scăzută şi capacitatea de export mai puternică, precum şi balanţei serviciilor.

    În schimb, balanţa veniturilor a contribuit mai puţin la ajustare, în special în lunile de vară, din cauza reducerii investiţiilor străine directe.

     

  • Cât de bogat a fost Nelson Mandela?

    Datele oficiale arată că averea politicianului sud-african este de 1,5 milioane de dolari şi că familia lui deţine active la aproximativ 110 companii, însă evenimentele caritabile organizate şi sumele donate indică o avere mult mai mare a familiei Mandela.

    De asemenea, cei trei copii rămaşi în viaţă şi cei doi nepoţi deţin investiţii majore în companii care se extind pe o gamă largă de sectoare: imobiliar, inginerie de cale ferată, industria minerală, domeniul medical, modă şi chiar divertisment.

    Capacitatea fostului preşedinte de a strange bani pentru partidul său şi pentru organizaţiile de caritate nu a fost pusă la îndoială, însă averea personală rămâne un subiect tabu. Cu toate acestea, Nelson Mandela a fost recunoscut pentru generozitatea şi empatia faţă de cetăţeni şi unele gesturi făcute de politician au rămas în istorie. De exemplu, în anul 1994 şi-a tăiat salariul prezidenţial şi a transformat mai mult de o treime din valoarea acestuia într-o donaţie lunară la fondul destinat copiilor.

    Veniturile măsurabile ale lui Nelson Mandela sunt cele care provin din drepturile de autor pentru numeroasele sale autobiografii.

    Liderul sud-african a încetat din viaţă pe 5 decembrie 2013 la reşedinţa lui din Johannesburg.

  • FlorideLux deschide cu 45.000 de euro primul magazin în sistem de franciză

    Grupul  are în plan să deschidă 50 de francize până la finalul lui 2015. Până acum au fost investiţi 30.000 de euro, atât în amenajări, cât şi în produse, iar reprezentanţii florăriei estimează că investiţia se va amortiza în cel de-al doilea an de activitate.

    “Am ales Braşovul pentru deschiderea primei francize offline deoarece este un oraş dezvoltat, are o rată mică a şomajului şi un venit mare pe cap de locuitor, iar dezvoltarea turismului şi clienţii pe care îi avem deja în zonă ne dau încredere că este o regiune cu un potenţial foarte mare”, a declarat Marius Dosinescu, CEO şşi fondator al florăriilor FlorideLux.

    Mai mult, cererile de francizare din judeţul Braşov au fost mai mari decât în cazul altor judeţe, ceea ce a dovedit un apetit ridicat al braşovenilor pentru investiţiile în industrii creative şi, automat, un potenţial mare de dezvoltare al pieţei. Nu în ultimul rând, FlorideLux a ales să deschidă prima franciză offline în acest oraş datorită echipei care deţine florăria, formată din două tinere antreprenoare locale.


    Cele două partenere care deţin prima florărie offline francizată de FlorideLux sunt Adriana Zeck şi Andreea Plăiaşu şi sunt prietene de peste opt ani, însă abia de curând au decis să se lanseze împreună în afaceri. Au renunţat la carierele din domeniul IT, respectiv financiar şi au ales această industrie datorită pasiunii pentru flori şi dorinţei de a lua parte la proiectul de dezvoltare a grupului. 

    Mai mult, FlorideLux Braşov are drept de francizare pe întreg judeţul, iar toate comenzile din zonă le revin lor pe perioada desfăşurării contractului de franciză. Reţeaua florăriilor FlorideLux plănuieşte ca, până la finalul anului 2015, să deschidă 50 de francize, inclusiv în afara ţării. Oraşele vizate pentru francizare sunt cele care au o dinamică a dezvoltării foarte bună, spre exemplu Sibiu sau Cluj-Napoca, unde deja există contracte de rezervare semnate.

    „Preconizăm că franciza din Braşov va contribui cu aproximativ 3% la cifra de afaceri a grupului pe care o vizăm anul viitor. Trebuie să menţionez că francizatul nu este obligat să achiziţioneze toată marfa prin intermediul nostru, astfel încât, această flexibilitate ne aduce un procent mai mic în totalul business-ului, însă în momentul atingerii unui număr minim de 10 francize vom putea observa un aport mai mare al acestora în cifra de afaceri”, a încheiat Marius Dosinescu.

    Florăriile FlorideLux au  o experienţă de peste 10 ani pe piaţa din România, iar din iulie 2013, grupul FlorideLux s-a extins la nivel global, prin afilierea la 1800Flowers.com şi alăturarea la cea mai mare reţea de florării din lume, Bloomnet, lucru ce permite şi livrarea rapidă de buchete oriunde în lume.

     

     

  • Statistica menţine estimarea de creştere economică de 1,6% în trimestrul trei şi 2,7% la nouă luni

    Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier –  estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 158,11 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 1,6% faţă de trimestrul anterior şi cu 4,1% faţă de trimestrul trei din 2012. La nouă luni PIB a fost de 467,1 miliarde lei.

    Ca serie brută Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 175,37 miliarde lei preţuri curente, mai mare în termeni reali tot cu 4,1% faţă de trimestrul III 2012, rezultând la nouă un o majorare de 2,7%, la 443,18 miliarde lei.

    “Cele mai importante contribuţii la creşterea PIB în perioada 1.I-30.IX 2013, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2012, le-au avut următoarele ramuri: Industria (+1,4%), cu o pondere de 30,0% la formarea PIB şi al cărei volum  de  activitate s-a majorat cu 5,1%; Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+1,0%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,8%) şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 17,9%; Tranzacţiile imobiliare (+0,2%), cu o pondere de 7,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,2%”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Reducerea volumului de activitate din administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială, cu 0,7%, a avut un impact negativ asupra evoluţiei PIB, contribuţia acestei ramuri la creşterea PIB fiind de -0,1%.

    Din punctul de vedere al utilizării PIB, în primele nouă luni creşterea s-a datorat în principal exporturilor nete (cu o contribuţie de +5,2%), consecinţă a creşterii cu 14,4% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o majorare semnificativ mai redusă a volumulului importurilor de bunuri şi servicii cu 1,5%, şi cheltuielilor pentru consum final al gospodăriilor populaţiei (+0,4%), cu o pondere de 60,4% în PIB, al cărei volum s-a majorat cu 0,6%.

    O contribuţie negativă au înregistrat formarea brută de capital fix (-1,1%), cu o pondere de 24% în PIB, al cărei volum s-a redus cu 3,9%, consumul final al administraţiilor publice (-0,3%), cu o pondere de 15,7% în PIB, al cărei volum s-a redus cu 2,4%, respectiv variaţia stocurilor (-1,5%) ca urmare a reducerii stocurilor din economie.

    Primele estimări ale INS, anunţate la jumătatea lunii noiembrie, arătau că economia a crescut cu 1,6% în trimestrul al treilea faţă de precedentele trei luni, peste aşteptările analiştilor, şi cu 4,1% comparativ cu iulie-septembrie 2012, astfel că la nouă luni avansul PIB a ajuns la 2,7%.

    Statistica va actualiza la 10 ianuarie estimarea privind evoluţia economiei.

    Pentru anul în curs, Guvernul, FMI şi Comisia Europeană anticipează o creştere economică de 2,2%, iar pentru anul viitor de 2,1-2,2%. Proiectul de buget pentru 2014 a fost fundamentat luând în calcul o majorare a PIB de 2,2%.

    Prognoza pentru acest an a fost revizuită în urcare, în noiembrie, de la 2%, datorită producţie agricole bune şi a exporturilor în creştere.

    La începutul lunii noiembrie şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, a declarat că FMI estimează pentru România, în 2014, o creştere reală a PIB constantă, menţinându-se la nivelul estimat pentru finele acestui an, de 2,2%, dar se aşteaptă ca evoluţia să fie influenţată decisiv de cererea internă, cu accent pe investiţii, nu de exporturi, ca în prezent.