BusinessMagazin

Tag: detinere

  • Grupul APS se extinde cu o nouă companie: Noah Watches

    Anteprenorul Cătălin Chiş, care deţine grupul clujean de companii APS, şi-a făcut recent intrarea într-un nou business, accesând un domeniu pe care nu îl avea până acum în portofoliu – piaţa de lux – şi, în acelaşi timp, o zonă de business neabordată anterior – producţia.
    Astfel, în 2016 acesta a preluat un pachet de acţiuni în cadrul companiei NOAH Watches, start-up românesc de design şi producţie de ceasuri de lux, lansat în urmă cu un an de către Iosif Harasemiuc şi Ruben Perju, doi tineri antreprenori suceveni.

    Alături de Cătălin Chis, un alt pachet de acţiuni a fost preluat de către Erik Barna, care ocupă o poziţie de top în cadrul managementului Grupului de companii APS.
    “Interesul comun este ca, folosind experienţa noastră de business, să accelerăm dezvoltarea NOAH, afacere cu mare potenţial de scalabilitate la nivel internaţional în următorii ani”, spune omul de afaceri clujean.

    Prin companiile pe care acesta le deţine (Grupul APS), Cătălin Chiş derulează deja operaţiuni pe pieţe externe, cu recunoaştere internaţională a performanţelor sale de business şi a competitivităţii produselor dezvoltate.

    Activă în industria fashion de produse de lux, compania NOAH Watches este un business 100% românesc, cu o componentă importantă de inovaţie la nivel de design şi producţie. Ceasurile de lux produse sub acest brand sunt realizate din lemn, în model unic, adaptat integral viziunii şi dorinţelor fiecărui client, fiecare model fiind executat manual. Povestea Noah Watches o puteţi aici

  • Expoziţie cu cele mai urate 100 de coperţi de viniluri româneşti.

    Expoziţia intitulată „Worst 100 Romanian Vinyl Covers” va fi prezentată de „Muzeul Consumatorului Comunist” unde vizitatorii vor putea admira cele mai urâte coperţi ale discurilor de vinil româneşti va avea loc  pe 28 februarie în Timişoara la Scârţ Loc Lejer şi Auăleu.

    „Expoziţia cuprinde atât coperţi de albume editate înainte de ’89, cât şi discuri post – decembriste. Sunt incluse toate genurile muzicale existente pe piaţa muzicală românească din anii ’60 -’95.  De la manele la heavy-metal nu scapă nimeni!”, se arată pe pagina de Facebook a evenimentului.

    „Mi-e greu să decid care este chiar cea mai urâtă. Să nu se supere ceilalţi că n-au ieşit ei primii. Într-un top zece al celor mai urâte coperţi româneşti se numără Commando – «Templul plăcerilor», orice disc de la Savoy, Formaţia Condor, Romica Puceanu, Azur, Radu Nistor, Tomis Junior, oricare Mirabela Dauer, Odeon. Expoziţia este gratuită şi muzeul acceptă donaţii de obiecte. Dacă cineva crede că deţine discuri cu coperţi urâte este rugat să le aducă“, a declarat Ovidiu Mihăiţă, organizatorul acestei expoziţii, pentru pressalert.ro.

     

  • O comună cu 4.000 de locuitori devine „sediul” fabricii de 100 milioane de euro a Arctic

    Arctic, cel mai mare producător de electrocasnice din România care deţine o fabrică la Găeşti (jud. Dâmboviţa), a luat circa 70 de hectare de teren în comuna Ulmi, cu circa 4.000 de locuitori, unde va construi o fabrică de maşini de spălat. Aici, producătorul va angaja circa 2.500 de oameni.

    „Arctic SA a depus o cerere pentru emiterea certificatului de urbanism pentru construcţia unei unităţi de producţie a maşinilor de spălat rufe şi vase, depozit produse finite, laboratoare, birouri, cantină, parcări, alei carosabile şi pietonale, împrejmuire, branjament utilităţi şi organizare de şantier ”, a declarat pentru ZF Adrian Dumitru, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

    Informaţia a apărut pentru prima dată în presa locală. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Super-tatăl care a construit un copac în camera copiilor săi

    Utilizatorul Reddit Radamshome, tatăl a doi copii, a vrut să le facă o surpriză acestora şi a transformat camera lor dintr-un dormitor obişnuit, într-un tărăm feeric, completat de un copac în mărime naturală în care să citească. A investit 4.250 de dolari în proiect şi a petrecut 18 luni pentru a-l finaliza, potrivit freshome.com.

    A adăugat detalii precum ferestre luminate, cuiburi de pasăre şi lumini de Crăciun în interior care să simuleze stelele. Terenul poveste a fost atent construit din sârmă sudată, pastă de hârtie turnată şi beton şi pictat cu straturi multiple de vopsea, colorant şi cerneală colorată. Copacul este atât de puternic încât suportă greutatea a trei adulţi.
     

  • Câti bani fac Apple, Google sau Facebook în fiecare secundă

    Giganţii secolului XXI produc într-o secundă mai mulţi bani decât ar putea cineva să consume într-o lună, indiferent unde s-ar afla în lume, scrie Mediafax, potrivit Daily Mail.

    Apple, Alphabet, Microsoft şi Facebook generează mai mult de 2.000 de dolari la profituri combinate în fiecare secundă, şi 140.000 de dolari în fiecare minut. Prin urmare, este nevoie de doar o secundă pentru aceste companii ca să îţi garanteze lunar un trai decent.

    De departe câştigătorul este Apple, care deţine 50 la sută din acest profit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a devenit a treia cea mai mare piaţă din grupul Cineworld, după Regatul Unit şi Polonia

    În 2015 Cinema City a inaugurat 5 noi multiplexuri, în Bucureşti şi Constanţa (fiecare cuprinzând şi câte o sală 4DX), precum şi la Deva, Drobeta-Turnu Severin şi Suceava, investiţia totală (realizată în cadrul parteneriatelor cu dezvoltatorii centrelor comerciale) ridicându-se la aproximativ 27 de milioane de euro. După acest an-record, compania plănuieşte alte patru lansări în 2016, în Bucureşti, Timişoara, Buzău şi Piatra-Neamţ.

    La finalul lui 2007, când Cinema City a deschis în România primele 2 multiplexuri (la Iaşi, respectiv la Timişoara), conform rapoartelor CNC, România avea un cinematograf la 299.000 de locuitori şi un ecran la 184.000 de locuitori. Astfel, din cele 72 de cinematografe (de sine stătătoare sau tip multiplex) din ţară, Cinema City deţinea 2, iar din cele 117 săli (ecrane), 12 erau ale Cinema City.

    Opt ani mai târziu, răspunzând unei creşteri constante a pieţei de film din România prin deschiderea anuală de noi cinema-uri, Cinema City a mai adăugat 20 de locaţii, având acum 22 de multiplexuri în Bucureşti şi în ţară, dominând peste jumătate din piaţă.

    Cinema City este cel mai mare operator de cinematografe din România şi face parte din Cineworld Group, al doilea mare lanţ de cinematografe din Europa. Compania are multiplexuri în 16 oraşe din ţară: Bucureşti, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Cluj, Constanţa, Deva, Drobeta-Turnu Severin, Iaşi, Ploieşti, Piteşti, Suceava, Târgu Jiu, Târgu Mureş şi Timişoara.

    În total, Cinema City operează 22 de multiplexuri, cu 198 de săli şi 36.289 de locuri. Cineworld Group este prezent în  9 ţări, deţinând 219 multiplexuri cu peste 2.014 săli, dintre care 28 IMAX şi 14 săli 4DX. Primul cinematograf al companiei a fost deschis în 1930 în Haifa, Israel, compania extinzându-se în Europa Centrală  în 1997, şi intrând în România în 2007.

  • Jean-Franҫois Fallacher părăseşte Orange România începând cu 1 mai. Liudmila Climoc, CEO Orange Moldova, va prelua conducerea companiei

    Orange România a anunţat astăzi o serie de schimbări în structura echipei de top management, ce fac parte dintr-un plan mai larg de evoluţie creat de Gervais Pellissier, deputy CEO şi Executive Director al regiunii europene a grupului Orange. 
     
    Astfel, Jean-Franҫois Fallacher îşi încheie mandatul ca Chief Executive Officer al Orange România şi dă curs unor noi oportunităţi la Orange Polonia. În acelaşi timp, grupul Orange o numeşte pe Liudmila Climoc, în prezent Chief Executive Officer la Orange Moldova, în rolul de CEO al Orange România. Julien Ducarroz, care deţine acum poziţia de Chief Commercial Officer la Orange România, este numit CEO al Orange Moldova. Aceste schimbări vor intra in vigoare de la 1 mai 2016.
     
     
    Liudmila Climoc are o experienţă extinsă în domeniul telecomunicaţiilor, obţinută de-a lungul celor 19 ani petrecuţi în această industrie. Şi-a început cariera la Orange Moldova, unde a condus numeroase proiecte şi lansări comerciale importante. În 2008, Liudmila a fost promovată din poziţia de Chief Sales Officer în cea de Chief Executive Officer. Sub conducerea sa, compania şi-a dublat baza de clienţi, la peste 2,6 milioane de clienţi astăzi, consolidând astfel leadership-ul puternic al Orange în Moldova, cu o cotă de piaţă de 57% din sectorul de mobil. Suporter pasionat al noilor tehnologii de comunicare şi o susţinătoare constantă a inovaţiei, Liudmila a asigurat într-un mod remarcabil conducerea pe plan tehnologic şi pe planul inovaţiilor a Orange în Moldova, unde are în palmares 2 premiere în industrie – lansarea HD Voice şi HD Voice Internaţional pentru mobil, înainte ca acestea să fie adoptate la scară largă în restul Europei.
     
    “Este o mare onoare pentru mine să devin CEO al Orange România, operatorul numărul 1 în telecomunicaţii mobile din această ţară, şi să mă alătur echipei remarcabile şi atât de dinamice de profesionişti. Orange România va continua să aibă toată atenţia îndreptată către client, oferindu-le celor peste 10 milioane de utilizatori o experienţă de neegalat, prin intermediul serviciilor de cea mai bună calitate şi al celor mai utile inovaţii.” a spus Liudmila Climoc, viitorul CEO al Orange România.
     

  • Ce sumă a primit de la Google studentul care a deţinut domeniul google.com pentru 1 minut

    Sanmay Ved, studentul care a deţinut domeniul de internet google.com pentru un minut, a primit 12.000 de dolari de la gigantul din Sillicon Valley, informează Boston Globe.

    Tânărul căuta domenii libere pe Google Domains când a observant că google.com era disponibil. A plătit 12 dolari şi a intrat în posesia domeniului. Nu-I venea să creadă, comanda a fost verificată, plată efectuată şi chiar a primit un mail de confirmare a achiziţiei. A fost un moment de bucurie scurt. Un minut mai târziu, un alt mail a sosit în care era înştiinţat că achiziţia domeniului a fost anulată

    Ved nu a cerut o recompense financiară pentru că a descoperit această vulnerabilitatea în sistem, dar Google i-a oferit o recompensă financiară chiar şi aşa. Suma ininţială a fost mai mica, dar cei de la Google au decis să dubleze suma când au aflat că Sanmay Ved a donat recompense către o asociaşie caritabilă.
     

  • Ţara în care femeile conduc companii de miliarde de dolari, dar nu au dreptul de a şofa

    În Arabia Saudită femeile nu pot şofa, nu pot să îşi arate părul în public sau să plece din ţară fără permisiunea soţului, dar pot administra în schimb afaceri de ordinul miliardelor de dolari.

    Este cazul Lubnei Olayan, şefa operaţiunilor din Orientul Mijlociu ale Olayan Group, unul dintre cele mai mari conglomerate din Arabia Saudită.

    Fost analist la JPMorgan, Lubna Olayan coordonează operaţiunile din Orientul Mijlociu ale Olayan Group, companie cu activităţi diversificate înfiinţată de tatăl ei în 1947. Cu 15.000 de angajaţi şi 50 de companii afiliate, grupul, cu sediul central în Atena, este activ în aproape toate sectoarele economiei saudite, inclusiv în servicii petroliere, oţel şi fast food.

    Lubna Olayan, desemnată în această lună femeia de afaceri a anului în Arabia Saudită, este una dintre puţinele femei din elita scenei de afaceri din Golful Persic care s-au dovedit atât de inteligente încât au fost alese de taţii lor să conducă afaceri, explică David Butter, analist specializat în afacerile din Orientul Mijlociu şi membru al Chatham House în Londra.

    În vârstă de 59 de ani, Olayan coordonează 40 de companii şi firme mixte şi administrează un portofoliu de acţiuni saudite tranzacţionate public în valoare de peste 4,4 miliarde de dolari, potrivit datelor Bloomberg. În 2004, Olayan a devenit prima femeie aleasă în boardul unei companii din Arabia Saudită, respectiv Saudi Hollandi Bank, la care o divizie a grupului Olayan deţine o participaţie de 21,8%.

    În timpul mandatului său, grupul pe care îl conduce a încheiat un acord pentru furnizarea de servicii de logistică grupului Saudi Aramco, cel mai mare exportator de petrol din lume, iar una dintre companiile mixte pe care le deţine a fost aleasă ca principal dezvoltator al hubului tehnologic din proiectul King Abdullah Economic City, de lângă Jeddah.

    Grupul Olayan este, prin intermediul unei companii mixte cu The Weir Group, unul dintre cei mai mari producători de echipamente tubulare pentru exploatările petroliere. Divizia de alimente este principalul deţinător al francizei pentru Burger King în Orientul Mijlociu şi nordul Africii. Grupul mai fabrică aluminiu, oţel şi materiale plastice, fiind şi producător local pentru Kleenex, Coca-Cola şi scutecele Huggies.

    În baza deţinerilor de acţiuni, a investiţiilor imobiliare şi a trei dintre afaceri despre care sunt disponibile informaţii, Olayan Group este evaluat la peste 10 miliarde de dolari, iar cei patru copii ai fondatorului, Khaled, Hayat, Hutham şi Lubna Olayan, precum şi văduva acestuia, Mary Perdikis Olayan, născută în Statele Unite, sunt incluşi, împreună, în indicele Bloomberg al miliardarilor. Niciuna dintre aceste persoane nu a apărut vreodată, individual, într-un top internaţional al bogaţilor.

    În Arabia Saudită, afacerile de familie sunt transferate de obicei generaţiei viitoare conform legii islamice, potrivit căreia fiii primesc o moştenire de două ori mai mare decât fiicele. O sursă apropiată situaţiei a spus însă că în cazul familiei Olayan averea ar fi fost împărţită în mod egal între cei cinci moştenitori.

    Toţi cei patru fraţi Olayan sunt membri ai boardului Olayan Group, dar surorile Lubna şi Hutham sunt cele mai vizibile în plan public.

    Ca director general al diviziei din Orientul Mijlociu a grupului, Olayan Financing, cu sediul la Riad, Lubna este cea mai proeminentă femeie de afaceri din Arabia Saudită, ţară în care femeile reprezintă doar 16% din forţa de muncă, potrivit Departamentului de Statistică şi Informaţii din Arabia Saudită.

    Lubna Olayan, care şi-a cunoscut soţul american în timp ce studia la Universitatea Cornell, a început să lucreze ca analist financiar la JPMorgan în New York, după ce a obţinut un MBA la Universitatea Indiana. Ea s-a alăturat afacerii familiei în 1983, la cererea tatălui ei, Suliman Olayan. Venirea la Riad, unde puţine femei muncesc, a reprezentat o tranziţie dificilă, dar Lubna a beneficiat de sprijinul tatălui său, care i-a servit drept mentor.

    Suliman Olayan a fost un orfan cu mijloace modeste de trai, iar ascensiunea sa este cu atât mai notabilă având în vedere că nu are legături de sânge cu familia regală saudită. El a început să lucreze ca dispecer la compania care a precedat Saudi Aramco, la vârsta de 19 ani. Zece ani mai târziu, când compania a început construcţia unei conducte petroliere majore, Olayan şi-a ipotecat casa pentru 4.000 de dolari, a cumpărat câteva camioane şi a obţinut un contract pentru acel proiect. Compania fondată atunci de Suliman a devenit baza de la care s-a format Olayan Group. Ca multe alte companii de familie din Arabia Saudită, compania lui Suliman s-a dezvoltat prin oferirea de servicii industriei petroliere în formare şi a contribuit la modernizarea ţării. Prin parteneriatele formate de Olayan, saudiţii au obţinut acces la pasta de dinţi Colgate, la biscuiţii Oreos şi la Coca-Cola.

  • Cel mai uluitor efect al crizei: doar 62 de oameni au aceeaşi avere ca jumătate din populaţia lumii

    Bogaţii au devenit şi mai bogaţi, în timp ce jumătatea cea mai săracă a lumii a sărăcit, arată un studiu al organizaţiei Oxfam, un grup de 17 organizaţii care activează în 94 de ţări ale lumii pentru combaterea sărăciei şi eliminiarea nedreptăţilor. Conform studiului, averea celor 3,6 miliarde de oameni care constituie jumătatea cea mai săracă a populaţiei globului a scăzut cu  41%, adică 1000 de miliarde de dolari, din 2010 până în 2015, în timp ce 62 cei mai bogaţi cetăţeni ai planetei au în plus peste 500 de miliarde de dolari, ajungănd să deţină în total 1,76 miliarde de dolari.

    În 2010, 388 de persoane aveau aceeaşi avere ca jumătate din populaţia planetei, în 2011 numărul acestora scăzuse la 177, a ajuns la 80 în 2014 şi la 62 în 2015.

    Studiul a fost publicat cu câteva zile înainte de începerea World Economic Forum de la Davos.”Este pur şi simplu inacceptabil ca jumătate din populaţia planetei să deţină mai puţin decât un mic grup de super-bogaţi, atât de puţini că încap într-un autobuz”, spune Mark Goldring, directorul executiv al Oxfam, care s-a pronunţat pentru eliminarea paradisurilor fiscale, care au permis superbogaţilor şi marilor corporaţii să “ascundă” de fisc sume uriaşe de bani.

    Graficul prezintă evoluţia averilor superbogaţilor în comparaţie cu averea celor 3,6 miliarde de oameni din jumătatea mai săracă a populaţiei planetei.