BusinessMagazin

Tag: constructii

  • Parcul Cismigiu, strivit de patru turnuri de 30 de etaje

    Distrugerea urbanistica a Bucurestiului, inceputa pe vremea lui Ceausescu, continua si in prezent, prin plantarea intr-un oras inghesuit a unei paduri de blocuri turn. Dupa acoperirea Bisericii Armenesti cu un turn de 19 etaje si a Catedralei Sfantul Iosif cu un altul de peste 75 de metri, in timp ce parcul Bordei este la un pas de a fi distrus, a venit randul parcului Cismigiu sa incapa pe mana „investitorilor“.

    Chiar in coasta istoricei gradini, in spatele Palatului Universul, proprietarul terenu¬lui si al constructiei, patronul firmei Universul SA, vrea sa ridice un turn de 27 de etaje. Mai mult, ca sa nu creeze cumva un dezechilibru, afaceristul propune prin planul urbanistic zonal ridicarea altor trei turnuri in jurul gradinii Cismigiu, pe terenuri care nici macar nu sunt in proprietatea lui.

    Amanunte pe www.gandul.info

  • Constructiile in 2008

    Cu cat vor creste preturile materialelor de constructii?
    Adriana Iftime, presedintele Patronatului Societatilor de Constructii: „Cresterea pe segmentul de materiale de constructii va fi de 15% in cerere si de minim 10% ca preturi“. Daniel Catanas, director general al Wienerberger Sisteme de Caramizi: „Piata depinde de evolutia pretului la energie si petrol, la materii prime, la paleti. Un maxim de 10% pentru cresterea preturilor pare realist“.

    Cum va fi rezolvata criza de forta de munca din constructii?
    O solutie ar fi programele de pregatire profesionala pentru tineri, cata vreme readucerea fortei de munca plecata in strainatate nu pare o solutie fezabila, crede Adriana Iftime, presedintele Patronatului Societatilor de Constructii. „Si importul de forta de munca straina“, adauga ea. Laurentiu Plosceanu, presedintele ARACO, insista ca salariul mediu ar trebui sa ajunga in urmatorii ani la 600-700 de euro, echivalentul celui din Ungaria sau Polonia: „Asa am putea stopa plecarile in strainatate“.
    Cati muncitori straini vor fi adusi sa lucreze in Romania?
    Roxana Prodan, presedintele Patronatului Agentilor Economici Acreditati pentru Ocuparea si Plasarea Fortei de Munca: „In acest moment sunt depuse cereri pentru aducerea a aproximativ 5.000-6.000 de muncitori straini“. Razvan Niculescu-Aron, vicepresedintele Patronatului Societatilor din Constructii: „Vom aduce aduce cati muncitori vom avea nevoie, alta solutie nu vad pe termen scurt“.

  • Ce vor face constructiile in 2008

    Cu cat vor creste preturile materialelor de constructii?

    Adriana Iftime, presedintele Patronatului Societatilor de Constructii: „Cresterea pe segmentul de materiale de constructii va fi de 15% in cerere si de minim 10% ca preturi“. Daniel Catanas, director general al Wienerberger Sisteme de Caramizi: „Piata depinde de evolutia pretului la energie si petrol, la materii prime, la paleti. Un maxim de 10% pentru cresterea preturilor pare realist“.

    Cum va fi rezolvata criza de forta de munca din constructii?
    O solutie ar fi programele de pregatire profesionala pentru tineri, cata vreme readucerea fortei de munca plecata in strainatate nu pare o solutie fezabila, crede Adriana Iftime, presedintele Patronatului Societatilor de Constructii. „Si importul de forta de munca straina“, adauga ea. Laurentiu Plosceanu, presedintele ARACO, insista ca salariul mediu ar trebui sa ajunga in urmatorii ani la 600-700 de euro, echivalentul celui din Ungaria sau Polonia: „Asa am putea stopa plecarile in strainatate“.

    Cati muncitori straini vor fi adusi sa lucreze in Romania?
    Roxana Prodan, presedintele Patronatului Agentilor Economici Acreditati pentru Ocuparea si Plasarea Fortei de Munca: „In acest moment sunt depuse cereri pentru aducerea a aproximativ 5.000-6.000 de muncitori straini“. Razvan Niculescu-Aron, vicepresedintele Patronatului Societatilor din Constructii: „Vom aduce aduce cati muncitori vom avea nevoie, alta solutie nu vad pe termen scurt“.

  • Cautam muncitori chinezi si pakistanezi

    Cateva sute de oameni stau la rand in fata unei cladiri. Inauntru, cei care fusesera mai devreme la coada fac ziduri din caramida, tencuiesc, pun faianta sau construiesc de la zero un circuit electric pe niste panouri din coltul unei sali. In tot acest rastimp sunt cronometrati, iar la urma fiecare este verificat de o comisie de specialitate. Nu sunt imagini de la vreun proces de recrutare organizat la Bucuresti de firme vestice pentru selectarea muncitorilor autohtoni, ci de unul organizat intr-un oras mare din China, la care localnicii au participat in speranta obtinerii unui contract de munca in Romania.

    Imaginile sunt surprinse in mai multe poze, trecute in revista rand pe rand de catre Roxana Prodan, presedintele Patronatului Agentilor Economici Acreditati pentru Ocuparea si Plasarea Fortei de Munca, adica 56 de firme specializate in intermedierea contractelor de munca pentru straini. "Totul este cat se poate de serios. Companiile de recrutare straine ii cheama pe cei ce se incadreaza in descrierea postului, iar la testari pot participa si reprezentanti ai potentialilor angajatori", spune Prodan, incercand parca sa linisteasca temerile celor care s-ar teme de calitatea fotei de munca asiatica.

    Muncitorii chinezi, indieni, turci sau pakistanezi au ajuns astfel sa fie considerati de societatile de constructii ca o posibila solutie la criza de mana de lucru. "Nu vad alte solutii pe termen scurt. Sunt probleme foarte mari, iar societatile contracteaza proiecte in continuare", spune Razvan Niculescu-Aron, vicepresedintele Patronatului Societatilor din Constructii (PSC). Dupa el, iarna nu va ajuta cu nimic: vor urma probabil doua luni de pauza, iar constructorii s-ar putea trezi la venirea primaverii ca au si mai putini muncitori decat acum.

    Deficitul de forta de munca in acest sector este estimat la un minim de 160.000 de lucratori, raportat la numarul actual al celor ce muncesc in constructii – 360.000 de persoane. Constructorii spun ca deficitul se manifesta atat in cazul fortei de munca necalificata – spre exemplu, s-a ajuns la situatia in care un muncitor cere un salariu cu 30% mai mare daca lucreaza la un proiect din nordul Bucurestiului comparativ cu alte zone ale Capitalei -, cat si in cazul muncitorilor calificati. Acestia, zidari sau faiantari, solicita adesea salarii si de 1.000 de euro pe luna, potrivit reprezentantilor patronatului de profil.

    Numai ca alternativa asiatica nu este ieftina. "In medie, un muncitor calificat chinez vine in Romania pentru 635 de dolari pe luna, la care se adauga bonuri de masa si cazarea. Altfel nu ar avea de ce sa vina, cand la el acasa poate castiga 300-400 de dolari", spune Prodan. Chiar si asa, unii patroni de societati de constructii spun ca forta de munca straina poate fi o varianta mai ieftina. "Va fi din ce in ce mai greu sa gasesti forta de munca. Am inteles ca optiunea chineza este o alternativa. Daca va fi necesar, sunt dispus sa platesc, spre exemplu, salarii de 800 de dolari net", spune Vasile Turcu, proprietarul grupului de firme Romconstruct. Omul de afaceri, care este mai cunoscut pentru statutul sau de actionar al clubului de fotbal Dinamo Bucuresti, spune ca are in acest moment ingineri romani carora le plateste salarii de doar 6.000-7.000 de lei pe luna, la care se adauga niste bonusuri.

    "Le vom da muncitorilor niste norme, si daca le vor indeplini si se vor dovedi cu adevarat calificati pentru posturi, noi vom fi multumiti", adauga Turcu.

    Numarul strainilor care au primit in primul trimestru al acestui an aviz pozitiv pentru sedere in Romania a fost de aproximativ 4.300, cu peste 60% mai mult fata de aceeasi perioada a lui 2006, potrivit statisticilor Ministerului Administratiei si Internelor. Numarul maxim de permise de munca stabilit de autoritati pentru acest an a fost de aproximativ 12.000, dublu fata de 2006. Pentru la anul, Roxana Prodan estimeaza ca vor depune cereri pentru permis de munca, numai pentru domeniul constructiilor, 5.000-6.000 de muncitori straini, majoritatea urmand sa fie solicitati pentru lucrarile de infrastructura. In constructii lucreaza acum cateva mii de muncitori straini, potrivit estimarilor patronatelor de profil.

    Reprezentantii societatilor de constructii spun ca se vor aduce in 2008 atatia muncitori cati vor fi necesari, urmand ca, daca va fi nevoie, sa se faca presiuni asupra autoritatilor pentru majorarea plafonului de permise de munca pentru straini. Presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor in Constructii (ARACO), Laurentiu Plosceanu, spune ca se va recurge chiar la negocieri directe cu patronatele si societatile de profil din alte state, cele din spatiul fostei Iugoslavii fiind primele tinte. El considera ca aducerea muncitorilor straini trebuie sa fie completata de cresterea salariilor din industrie, pentru a opri exodul de forta de munca autohtona. "Salariul mediu ar trebui sa ajunga in urmatorii ani la 600-700 de euro, echivalentul celui din Polonia sau Ungaria. Trebuie sa corelam insa aceste majorari salariale cu o crestere a productivitatii", spune Plosceanu.

    Patronatul a decis de curand ca salariul minim brut in constructii sa fie de la inceputul anului viitor de 570 lei brut pe luna (aproape 164 de euro), existand posibilitatea ca aceasta sa creasca pana la 800 de lei pana in 2009. Potrivit Institutului National de Statistica, salariul mediu net in sectorul constructiilor a ajuns in luna septembrie la 891 de lei (255 de euro), cu peste 21% mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut. Constructorii spun insa ca salariile reale sunt mai mari, deoarece multi muncitori doresc sa lucreze fara contract de munca, pentru a putea sa plece mai usor in eventualitatea unei oferte salariale mai bune.

    Unele companii au recurs deja la angajarea muncitorilor straini, cum ar fi cazul americanilor de la Bechtel, care au angajat 100 de turci pentru lucrarile la Autostrada Transilvania, sau al companiei romanesti Coifer, care a angajat 100 de muncitori originari din India. O companie de constructii care doreste sa aduca muncitori straini si apeleaza la o firma de recrutare specializata plateste in medie un tarif de 300 de euro pe muncitor, potrivit Roxanei Prodan. Acesta reprezinta tariful pentru pachetul maxim de servicii, care include organizarea procesului de selectie in tara de origine si intocmirea documentatiilor necesare, durata minima a unui contract de munca fiind de un an. In plus, antreprenorul va trebui sa plateasca si taxe de circa 250 de euro pe angajat, tariful firmelor de intermediere si taxele obligatorii fiind considerate de Vasile Turcu ca fiind "acceptabile, daca situatia o va cere".

    Cu toate acestea, procentul firmelor care au intentii certe pentru aducerea fortei de munca din strainatate este relativ redus, potrivit unui studiu intocmit de catre Fundatia Soros. "Intr-un viitor apropiat, imigratia nu pare sa constituie o optiune serioasa. Numai 7% dintre firme intentioneaza sa aduca forta de munca din strainatate, iar un procent apropiat (9%) se declara indecise, fara a respinge insa aceasta posibilitate", se mentioneaza in studiul "Piata fortei de munca din Romania si imigratia", realizat in randul a 600 de companii din constructii, industria textila si sectorul turistic – cate 200 din fiecare domeniu.

    Potrivit autorilor studiului, cea mai mare parte dintre firme au recurs la investitii pentru cresterea productivitatii, la tehnologizare si la introducerea de ore suplimentare, existand totusi si un procent de 17% din companii care au fost nevoite isi restranga activitatea din cauza deficitului de personal. "Exista riscul supraincalzirii pietei, pentru ca firmele de constructii nu pot face fata lucrarilor pe care le-au contractat. Am firme de constructii care imi spun ca nu pot sa execute toate proiectele, pentru ca nu dispun de forta de munca necesara", confirma Laurentiu Plosceanu.

  • Prima cladire de birouri cu heliport

    Felix Plaza va avea 24 de etaje (5 subterane, parter, 17 etaje supraterane si un nivel tehnic). Investitia in prima faza se ridica la 120 milioane de euro, urmand ca dezvoltatorul sa aloce alte 60 de milioane de euro pentru faza a doua, care va consta in alti 15.000 mp, potrivit Coldwell Banker.
    Constructia cladirii este prevazuta pentru primul trimestru al anului 2010, urmand ca a doua faza sa fie livrata in 2011-2012. Nivelul mediu al chiriei in Felix Plaza se situeaza la 20 euro/mp, apreciaza Catalin Secareanu, Manager, Offices & Occupiers Service la Coldwell Banker. Imobilul va avea nu mai putin de 600 de locuri de parcare in cele cinci niveluri subterane, incercand astfel sa surmonteze o mare problema a zonei in care va fi amplasat.
    Felix Plaza este o noua cladire de mari dimensiuni construita in zona Pietei Victoriei, care s-a conturat in ultimii ani drept centrul de afaceri al Capitalei, datorita numarului mare de cladiri de birouri construite in vecintate (Europe House, America House, turnul BRD, Tower City, Buzesti Business Center etc). Multe companii si-au mutat aici sediile, iar gasirea unui loc de parcare devine o adevarata aventura.
    Moritz Group nu este la prima investitie in Romania, dezvoltatorul fiind implicat, in parteneriat cu un alt dezvoltator imobiliar oiriginar din Irlanda – Mivan, in realizarea unui lant de 10 centre comerciale, sub brandul Tiago Mall, retea ce va necesita investitii de 700 de milioane de euro.

  • 35% din romani iau casa “din economii”

    Din totalul achizitiilor de imobile, in Romania 7% sunt finantate cu bani obtinuti din mosteniri sau primiti cadou (fata de 18% in ECE), 12% din vanzarea unei locuinte vechi (procent apropiat de cel inregistrat in alte tari din ECE, de 13%) si doar 1% dintre romani isi finanteaza achizitia cu fonduri luate de la societatile ipotecare (fata de 4% in ECE). Cea mai mare parte a locuintelor noi sunt insa achzitionate si in Romania si in alte tari din regiune cu credite de la banci, intr-o pondere de 68% si respectiv 65%. Sursa de finantare nu este in genere unica, insa, iar studiul Unicredit a permis formularea raspunsurilor multiple (motiv pentru care si suma procentelor care descriu optiunile trece de 100%).

    La finele lunii octombrie, volumul imprumuturilor acordate de banci gospodariilor romanesti pentru cumpararea de case era de 12 miliarde de lei, potrivit informatiilor publicate de Banca Centrala. O mare parte dintre imprumuturile folosite de romani la achizitia de case sunt insa "ascunse" in creditul de consum, dat fiind faptul ca, potrivit cerintelor BNR, la acest capitol sunt cuantificate si creditele de nevoi personale cu ipoteca.

    Cititi mai multe despre ofensiva creditelor ipotecare
    Un roman din cinci vrea casa in 2-3 ani

  • Un roman din cinci vrea casa in urmatorii 2-3 ani

    Potrivit Barometrului de Opinie Publica (BOP) – lansat astazi, 6 decembrie 2007, de Fundatia Soros Romania – romanii sunt cei mai optimisti nemultumiti dintre toti cetatenii Uniunii Europene. „Avem la nivelul Uniunii Europene cea mai ridicata pondere de nemultumiti optimisti, de oameni care spun ca traiesc prost, dar spera ca o vor duce mai bine daca nu in anul viitor, cel putin peste cinci ani”, spune sociologul Dumitru Sandu, unul dintre autorii studiului.

    Sondajul asociat BOP arata ca 33% dintre romani cred ca anul viitor vor trai mai bine, 3% mult mai bine, 33% la fel, 15% mai prost si 2% mult mai prost.

    In privinta proiectelor de viata pe termen scurt, rezultatele studiului arata ca 20% dintre romani au in plan ca in urmatorii doi-trei ani sa construiasca sau sa cumpere o casa. Pentru 14% dintre romani principala aspiratie este sa aiba o firma proprie, iar pentru 12% sa plece la lucru in strainatate.

  • Adama investeste 45 mil. euro pentru 500 de apartamente in Brasov

    Complexul consta in opt blocuri (structurate pe zece etaje plus mansarda) care vor oferi 526 de apartamente cu 1, 2, 3 sau 4 camere. Apartamentele au suprafete cuprinse intre 49 si 127 metri patrati, preturile acestora variind intre 49.700 si 221.700 euro, sume la care se adauga TVA, potrivit companiei imobiliare Coldwell Banker, agenti exclusivi ai proiectului. Un loc de parcare costa 5.500 de euro plus TVA.
    Constructia complexului a inceput, prima faza – ce va consta in 201 de apartamente – urmand sa fie finalizata in 24 de luni, iar intreg proiectul ar urma sa fie gata in 3-4 ani, au spus reprezentantii dezvoltatorului.
    Evocasa Viva este al patrulea complex rezidential anuntat de Adama pe piata romaneasca, dupa Edenia Titan (800 de apartamente in Bucuresti), Copou Bellvue (160 de apartamente in Iasi) si Evocasa Orizont (1.000 de apartamente si vile in Ploiesti).
    Adama Holding este un dezvoltator imobiliar cu prezenta in Europa Centrala si de Est. Printre actionarii companiei se nbumara fondul de investitii Tiger Global Management, Immoeast (cel mai mare investitor imobiliar din Europa Centrala si de Est), trustul de investitii privat American RomRe sau Lehman Brothers (una dintre cele mai mari banci de investitii din lume). In prezent, Adama este angajata in dezvoltarea de proiecte cumuland o investitie de aproximativ 1.5 miliarde de euro, incluzand aproximativ 14.000 de locuinte noi si 250.000 mp spatii comerciale si de birouri, aflate in diferite stadii de planificare si executie.

  • Adezivi si ceva in plus

    CONTEXTUL: Producatorii de adezivi pentru constructii, in special cei de talie mare, incearca sa se diferentieze de concurenta prin imbunatatirea imaginii si prin castigarea echipelor de profesionisti, care pot aduce la randul lor adeziunea beneficiarilor de lucrari de constructii.

    DECIZIA: Grupul german Henkel, care detine in Romania doua fabrici de adezivi pentru constructii, a deschis la inceputul acestui an in Bucuresti primul sau showroom la nivel mondial, ideea venind la propunerea filialei din Romania. In aceste spatii sunt expuse produsele companiei, iar clientii pot primi consiliere in legatura cu cele mai potrivite tehnici de lucru.

    EFECTELE: Conducerea companiei spune ca efectul cel mai important este imbunatatirea imaginii in randul specialistilor din constructii, apropierea de clienti fiind obiectivul stabilit pentru acest concept (in cadrul showroom-urilor nu se comercializeaza produse). Reprezentantii grupului au estimat recent ca cifra de afaceri a filialei din Romania va creste in acest an cu aproape 40%, pana la 140 de milioane de euro.

    Piata din Romania poate absorbi intreaga noastra productie de aici“, spunea la inceputul lunii octombrie Günther Thumser, presedintele Henkel CEE (Europa Centrala si de Est), la deschiderea celei de a doua fabrici de adezivi pentru constructii, care aproape a dublat capacitatea de productie a adezivilor a Henkel Romania. Pe o piata de profil care va incheia acest an cu un plus estimat la 20-30% si unde fabricantii spun ca intreaga productie este absorbita integral, companiile incearca prin diverse metode sa isi castige o felie cat mai mare.

    Echipa filialei romanesti a grupului a venit la inceputul acestui an cu un nou concept: un showroom unde sa fie expuse produsele diviziei de adezivi si unde clientii sa poata primi consiliere de la specialisti in constructii. Reprezentantii Henkel spun ca principalul obiectiv a fost imbunatatirea imaginii companiei prin apropierea de clienti, in special de profesionistii din constructii. „Ideea a fost sa prezentam produsele «din culise», produsele care nu se vad intr-o cladire data in folosinta, dar care ne imbunatatesc considerabil viata. Astfel, vizitatorul are sansa sa vada in detaliu ce se ascunde sub o pardoseala, sub o fatada, sub placile ceramice pe care le vedem aproape in orice spatiu, de la bai si bucatarii la piscine“, explica Andrei Dumitrescu, sales & marketing manager al diviziei de adezivi a Henkel Romania.

    Primul showroom a fost deschis in luna februarie in Bucuresti, fiind urmat de inca doua, in Ploiesti si Targu-Mures. Compania a investit cate 100.000 de euro pentru amenajarea fiecarui showroom, unde Henkel nu comercializeaza produse, ci doar isi expune oferta si acorda gratuit servicii de consiliere. Dumitrescu considera ca la ora actuala exista foarte putine spatii de prezentare a produselor de profil, care sa indeplineasca cele trei functii de baza in opinia sa: „sa educe, sa informeze si sa faciliteze procesul de luare a deciziei de catre cumparator“.

    Reprezentantul diviziei de adezivi a Henkel Romania spune ca inca nu s-au realizat calcule privind impactul in vanzari al celor trei showroom-uri, dar ca noul concept a avut succes, dovada fiind deschiderea a doua noi astfel de spatii in 2008, in Craiova si Pitesti. „Intentia este ca in urmatorii ani sa se extinda acest proiect si in celelalte tari din Henkel CEE“, adauga Dumitrescu. Fara a cunoaste impactul showroom-urilor in vanzarile de adezivi ale Henkel Romania, Günther Thumser estima recent pentru BUSINESS Magazin ca filiala va incheia anul in curs cu o cifra de afaceri de 140 de milioane de euro, cu aproape 40% mai mult comparativ cu anul precedent. Divizia de adezivi aduce aproximativ jumatate din veniturile filialei romanesti, restul fiind reprezentat de veniturile aduse de diviziile de detergenti, produse pentru curatat si cosmetice.

    Piata romaneasca de adezivi a atras in ultimii ani investitii in construirea capacitatilor de productie, atat din partea companiilor straine precum Henkel sau Baumit (Austria), cat si din partea producatorilor autohtoni, cum ar fi Multistar Prod Oradea sau Bengoss Comimpex Bucuresti. Cea mai recenta investitie pe acest segment a fost anuntata de omul de afaceri Daniel Guzu, care va investi circa opt milioane de euro intr-o fabrica de adezivi pentru constructii. Guzu s-a asociat pentru construirea fabricii cu fondul de investitii Oresa Ventures, aceasta fiind a doua afacere comuna a celor doua parti, dupa ce Oresa a platit anul trecut circa 9 milioane de euro pentru 49% din producatorul de lacuri si vopseluri Guzu Chim, redenumit ulterior Fabryo Corporation.

  • Dezvoltatorul Baneasa se extinde

    Metro, IKEA, Mobexpert, Carrefour, Bricostore sunt cele cinci mari lanturi de retail care au ocupat o buna parte a noului cartier care se profileaza in zona Baneasa. Urmeaza un mall si un show-room auto, care vor completa zona comerciala ce ocupa cam un sfert din cele 220 de hectare ale proiectului Baneasa. Michael Lloyd, artizanul proiectului, actualmente managing partner al Baneasa Investments, vrea sa replice modelul si in alte mari orase.

    Grupul de firme din jurul Baneasa Investments are in proiect cateva parcuri de retail, similare celui din Baneasa, dar fara partea de birouri si constructii rezidentiale. Practic, parcurile comerciale vor urma extinderea in teritoriu a retailerului suedez IKEA, in conditile in care Moaro Trading, firma care detine franciza pentru Romania a retailerului de mobila, este controlata de acelasi grup de investitori. „Oriunde merge IKEA, noi vom construi in jurul magazinului. IKEA este un magnet pentru cumparatori“, explica Lloyd pentru BUSINESS Magazin.

    Pana acum, rezultatele obtinute de primul IKEA deschis in Romania, in martie, sunt excelente, magazinul inregistrand in primele sase luni de operare vanzari de cat estimau oficialii pentru intreg anul – 40 de milioane de euro. Dezvoltarea celor 6-7 proiecte de retail din marile orase va incepe de anul viitor, sustine Michael Lloyd. „Inca lucram la proiecte, nu le-am definitivat“, spune el, adaugand ca finalizarea acestora ar putea avea loc in prima parte a anului viitor.

    „Pentru Baneasa am lucrat un an si jumatate la masterplan. De data asta nu ar trebui sa dureze la fel de mult, dar abia peste sase luni cred ca vom avea ceva despre care chiar sa discutam.“ Pana atunci nu vrea sa dea prea multe detalii, pentru ca, „din experienta mea, este foarte dificil sa construiesti ceva mare, dar e foarte usor sa-l darami“. Planurile initiale vizau deschiderea unui al doilea magazin IKEA pana la finele anului viitor, dar Lloyd nu este sigur ca acest lucru se va materializa.
    „Dureaza mai mult decat speram. Dar, daca nu il deschidem anul viitor, cu siguranta va fi foate curand dupa aceea, la inceputul lui 2009“. Pentru ca, spune Lloyd, nu este vorba doar de o activitate de real estate si de constructie a spatiului, ci si de training al oamenilor si de gasirea catorva sute de angajati pentru fiecare magazin.

    Reprezentantul Baneasa nu a precizat care sunt orasele in care grupul vrea sa dezvolte aceste parcuri, explicand totusi ca tinteste orase cu peste 300.000 de locuitori. „Vrem sa mergem unde sunt banii si unde sunt clientii, adica, in general, in orasele mari.“ Pentru fiecare parc de retail, investitia necesara ar fi cam de 300 de milioane de euro, estimeaza Lloyd. Fiind vorba de 6-7 proiecte, investitiile grupului vor depasi doua miliarde de euro. Planurile ar viza deschiderea cate unui nou magazin in fiecare an. In acelasi timp, Lloyd se concentreaza si pe constructia de imobile de birouri in Bucuresti.

    In aceasta perioada se finalizeaza primele doua imobile din parcul de afaceri din zona Baneasa – care ofera 26.000 de metri patrati. „Vrem sa mai deschidem inca 50.000 mp cat de repede posibil.“ In plus, construct ia mall-ului Baneasa Shopping City, o investitie de 150 milioane de euro, a intrat in ultima faza. Centrul comercial de 85.000 de metri patrati este inchiriat in totalitate, iar chiriasii au inceput sa-si amenajeze spatiile. De asemenea, de anul viitor va incepe constructia unei noi faze rezidentiale, cu alte 600 de apartamente, care se vor adauga celor 227 din prima faza.

    In total, proiectul Baneasa, a carui finalizare este preconizata pentru 2014, va „inghiti“ circa 1,8 miliarde de euro, cu 50% mai mult decat estimau oficialii companiei la lansarea proiectului (1,2 miliarde de euro). Investitia a fost suplimentata ca urmare a extinderii unor sectiuni ale planului, dar si pe fondul cresterii accelerate din ultimii doi ani a costurilor de constructie. In acelasi timp, activitatea dezvoltatorului imobiliar trece de cele peste 220 de hectare ale proiectului Baneasa, firmele grupului fiind implicate in mai multe investitii imobiliare.

    De altfel, chiar Michael Lloyd spune ca, in prezent, grupul detine aproximativ 20 de loturi de teren pentru dezvoltare, cu o suprafata totala de 300-350 de hectare. Pe unele dintre acestea se vor construi parcurile comerciale mentionate deja, pe altele sar putea sa nu se construiasca nimic.
    Recent, Ali Ergun Ergen, administratorul Baneasa Developments (compania care se ocupa de administrarea mall-ului din Baneasa), a anuntat ca firma va construi un mall de circa 50.000 mp in centrul Bucurestiului. El nu a precizat unde anume va fi amplasat acesta, dar a mentionat ca terenul a fost deja achizitionat.

    In plus, Baneasa Investments este implicat intr-un consortiu (alaturi de Comnord, Practic SA si Procema) in proiectul de constructie a unui mall pe actualul amplasament al pietei Obor. Un plan controversat ca, de fapt, mai multe investitii ale grupului de investitori.
    Proiectul Baneasa, de exemplu, a fost extrem de criticat mult timp dupa ce a fost anuntat. La fel si incercarea de a dezvolta un complex multifunctional in locul Strandului Tineretului. Lloyd spune ca incearca deja de cinci ani sa obtina autorizatiile de constructie, explicand ca planul depus include o imbunatatire a actualelor facilitati sportive. Dar, cum spune si Lloyd, „toate marile proiecte vor avea atasate si scandaluri“. El nuanteaza totusi afirmatia: „este normal ca dezvoltarile de mari dimensiuni sa fie discutate, sa fie o interactiune cu publicul, pentru ca o constructie imobiliara afecteaza multi oameni“.