Informaţiile sunt prezentate într-un raport al Fondului Proprietarea (FP), acţionar cu o participaţie de 20% la compania controlată de stat, prin Ministerul Trasporturilor.
Fondul Proprietatea precizează că informaţiile referitoare la 2013 reprezintă rezultate preliminare, iar cifrele pentru 2014 sunt valori bugetate.
În 2012, Aeroporturi Bucureşti a înregistrat vânzări de 555,5 milioane lei şi un profit net de 53,1 milioane lei, conform sursei citate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Volumul coletelor expediate de către DPD în primul trimestru a depăşit, astfel, un milion, în creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013, când compania a livrat circa 840.000 de colete.
Creşterea volumelor a fost generată, pe de o parte, de clienţii tradiţionali DPD care au avut volume mai mari, dar şi de evoluţia foarte bună a comerţului electronic, cu precădere în săptămâna Paştelui, când DPD a livrat cu 50% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
“Ne-am concentrat pe îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor de livrare externă, dar şi pe consolidarea poziţiei de partener de încredere al retailului online, iar rezultatele nu au întârziat să apară”, declară Lucian Aldescu, CEO DPD România.
DPD România a încheiat anul 2013 cu o cifră de afaceri de 14,5 milioane euro, în creştere cu 40% faţă de cea realizată în 2012.
Slim şi ceilalţi cinci fraţi ai săi au luat astfel contact cu lumea afacerilor de mici. La 12 ani, el cumpărase deja primele acţiuni la o bancă mexicană, iar când avea 17 ani câştiga 200 de pesos pe săptămână lucrând la firma tatălui său. A studiat ingineria civilă, dar şi algebra şi programarea lineară la o universitate din Mexic.
După absolvire, Slim şi-a testat abilităţile de afacerist ca trader, iar ulterior şi-a fondat propria companie de brokeraj care s-a extins apoi prin investiţii în businessuri individuale din domeniul construcţiilor, manufactură, retail şi restaurante. În 1966, când averea lui ajunsese deja la 40 de milioane de dolari, a fondat Inmobilaria Carso. Şi-a concentrat atenţia pe construcţii, domeniile imobiliare şi industriile miniere, iar până în 1972 a achiziţionat şapte alte businessuri din aceste categorii. În 1980 şi-a consolidat interesele de afaceri formând Grupo Carso drept companie-mamă a conglomeratului pe care îl conducea, cu ramuri în industrie, construcţii, minerit, retail, alimentaţie şi tutun.
În 1982, economia Mexicului, bazată în special pe exporturile de petrol, s-a contractat puternic odată cu scăderea preţurilor: băncile şi alte afaceri au fost naţionalizate sau s-au prăbuşit, iar moneda naţională s-a devalorizat. A fost o perioadă ideală pentru ca Slim să investească masiv. A cumpărat acţiuni a numeroase companii mexicane, printre care Reynolds Aluminio, General Popo, hotelurile Bimex şi lanţul de retail din zona food Sanborns. A cumpărat de asemenea 40, respectiv 50% din acţiunile British American Tobacco şi The Hershey Company. S-a extins şi în zona serviciilor financiare, cumpărând Seguros de Mexico şi, formând, împreună cu Fianzas La Guardiana şi Casa de Bolsa Inbursa, grupul Financiero Inbursa.
În 1990, grupul Carso a fost listat la bursă, mai întâi în Mexic, iar apoi în întreaga lume. În acelaşi an, Slim a cumpărat compania de telefonie Telmex, deţinută de guvernul mexican. Până în 2006, compania lui de telefonie avea să acopere 90% din liniile telefonice din piaţă, iar Telcel, o companie de telefonie mobilă, avea să opereze aproximativ 80% din telefoanele mobile ale ţării. În 2000, a încorporat în grup America Telecom, dar şi alte companii răspândite în America Latină. 2000 a fost şi anul în care a realizat un venture cu Microsoft, care a condus la începutul portalului ProdigyMSN.
Cinci ani mai târziu, Slim a investit şi în compania aeriană Volaris. În 2007, după ce acumulase 50,1% din acţiunile companiei de tutun Sigatam, a vândut o mare parte din acestea către Philip Morris, în schimbul a 1,1 miliarde de dolari; în acelaşi an a vândut şi acţiunile unei companii din domeniul construcţiilor pentru 800 de milioane. La începutul anului 2012, Slim a fondat împreună cu Larry King şi o televiziune digitală la cerere, Ora TV, folosită ca platformă pentru un nou show Larry King după ce vedeta a părăsit CNN.
Anul acesta a marcat prima achiziţie a lui Slim în Europa, reprezentată de compania Telekom Austria, prezentă în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est. America Movil, operatorul de telecom deţinut de Slim, investeşte astfel 1,4 miliarde de dolari în Telekom Austria prin intermediul unei emisiuni de obligaţiuni, în plus faţă de cele două miliarde de dolari cu care cumpără participaţiile acţionarilor minoritari în cadrul unei oferte publice, potrivit CNBC. La 74 de ani, Slim este al doilea din lume ca bogăţie, cu o avere estimată la circa 71,4 miliarde de dolari.
SE SPUNE CĂ „HAINA NU-L FACE PE OM” ŞI PUŢINI DIRECTORI DE RESURSE UMANE RECUNOSC FAPTUL CĂ, LA INTERVIUL DE RECRUTARE, PRIMA IMPRESIE GHIDEAZĂ DE FAPT DISCUŢIA CĂTRE UN SCENARIU MAI MULT SAU MAI PUŢIN AVANTAJOS PENTRU CANDIDAT. Înainte ca recruiterul să afle de la sursă ce ştie, ce a făcut şi cât de bine pregătit este potenţialul angajat, primele zece secunde sunt esenţiale pentru a-şi crea o părere. Cu alte cuvinte, hainele în culori stridente, o bluză prea decoltată, o cămaşă cu mâneci scurte, pantofii prăfuiţi sau hainele care par să incomodeze candidatul pot face mai mult rău decât prea puţine diplome.
„Se spune că primele zece secunde sunt esenţiale pentru a ne crea o impresie despre persoana cu care interacţionăm. Să te prezinţi într-o ţinută vestimentară adecvată este o formă de respect şi de interes faţă de compania şi de jobul pentru care ai aplicat. Vestimentaţia trebuie să fie în concordanţă cu poziţia pentru care aplici şi cu ţinuta zilnică pe care o vei adopta ulterior„, spune Dragoş Gheban, managing partner în cadrul firmei de consultanţă în resurse umane Catalyst Solutions, care deţine platforma de recrutare online Hipo.ro.
Prin urmare, poţi opta fie pentru clasicul costum, fie pentru o ţinută mai casual (fustă sau pantaloni, alături de o cămaşă/bluză şi un sacou). Pantalon sau fustă închisă la culoare şi cămaşă sau bluză albă, deşi este o combinaţie clasică, nu dă greş. Pentru a ieşi puţin din tipar însă, Răzvan Vâlceanu, cel care a ocupat timp de cinci ani poziţia de director general în cadrul furnizorului de soluţii software de tip antivirus Bitdefender şi a lansat de curând un brand de cămăşi made to measure, spune că orice candidat poate purta butoni într-o culoare contrastantă faţă de restul ţinutei. Pe de altă parte, candidatele pot să aleagă o curea de culoare diferită, spre exemplu, pentru a sparge monotonia.
INDIFERENT DE SFATURILE CONCRETE PE CARE LE DAU SPECIALIŞTII ÎN RESURSE UMANE PENTRU CREAREA ŢINUTEI POTRIVITE LA INTERVIU, TOŢI SUNT DE PĂRERE CĂ ACEASTA TREBUIE SĂ FIE ÎN ACORD CU STILUL VESTIMENTAR AL COMPANIEI PENTRU CARE APLICĂ, RESPECTIV AL TIPULUI DE VESTIMENTAŢIE SPECIFICĂ INDUSTRIEI ÎN CARE URMEAZĂ SĂ LUCREZE, PENTRU CĂ CERINŢELE SAU AŞTEPTĂRILE RECRUITERILOR POT FI TOTAL DIFERITE.
Adică, la un interviu de recrutare pentru un job într-o agenţie de publicitate sau într-o firmă de IT, recruiterul nu se aşteaptă să vadă un candidat îmbrăcat în costum, cu cravată şi geantă tip diplomat sau o candidată care s-a încorsetat într-un deux-pieces, ci vor oameni creativi (un accesoriu într-o nuanţă diferită sau poate o cămaşă cu model). Sunt chiar şi companii care sacrifică „apariţia„ în favoarea creativităţii.
„În cazul companiei noastre focusul este pe ceea ne transmit candidaţii, nu pe modul cum aceştia sunt îmbrăcaţi. Recomandarea noastră este să vină îmbrăcaţi într-o ţinută în care se simt confortabil. Dacă un candidat doreşte să vină în pantaloni scurţi şi sandale, nu avem nimic împotrivă”, spune Andreea Gorgonea, directorul de resurse umane al subsidiarei locale a producătorului de jocuri King, cu aproape 100 de angajaţi.
Puţini angajaţi au însă norocul acesta. Cei care lucrează în domeniul financiar şi, în general, cei care s-au angajat pe poziţii care implică lucrul cu publicul sau direct cu clienţii sunt supuşi unui dress code. Sunt destule cazuri în care angajaţii abia intraţi în companie, necunoscând politica acesteia vizavi de stilul vestimentar, au fost atenţionaţi să renunţe la pantofii sport, la pantalonii scurţi sau la fustele scurte.
Google a vândut aparate Glass unui număr restrâns de cumpărători, pe 15 aprilie, la preţul de 1.500 de dolari, dar a precizat că aceasta nu reprezintă startul vânzării la scară largă, relatează Bloomberg.
“Am decis să extindem accesul la versiunea beta. Ne aflăm încă în Programul Explorer, continuăm să îmbunătăţim produsul la nivel hardware şi software, dar începând de astăzi oricine din Statele Unite poate cumpăra Glass Explorer Edition, atâta timp cât va fi disponibil”, a anunţat compania.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Unicul obiect al acţiunii de verificare desfăşurată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul Omniasig este situaţia poliţelor de asigurare de locuinţe emise de compania noastră în a doua jumătate a anului 2013, respectiv în perioada de intrare în valabilitate a poliţelor PAD. Compania noastră va colabora pe deplin şi va pune la dispoziţia autorităţilor toate documentele şi informaţiile solicitate. În acelaşi timp, am demarat o investigaţie internă pentru a lămuri în întregime această situaţie”, se arată într-un comunicat al Omniasig remis MEDIAFAX.
Activitatea curentă a Omniasig nu este în niciun fel perturbată de aceste verificări, se mai spune în comunicat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Grup Feroviar Român, prin reprezentanţii săi legali, ca urmare a comunicatului de presă transmis de către Ministerul Transporturilor în data de 13 aprilie 2014, a luat la cunoştinţă cu surprindere faptul că în data de 20 martie 2014, la solicitarea DIICOT, Ministerul Transporturilor s‐a adresat oficial către Raiffeisen Austria, prin intermediul Eximbank, cu cererea de executare a scrisorii de garanţie bancară emisă de către această bancă în favoarea Grup Feroviar Român”, se arată într-un comunicat al companiei.
Compania solicită ca Ministerul Transporturilor să‐şi dea acceptul de a pune la dispoziţia presei conţinutul scrisorii de garanţie bancară şi al contractului de privatizare, “pentru a lămuri odată pentru totdeauna toate aceste informaţii greşite” care apar în presă în legătură cu procesul de privatizare a CFR Marfă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Noua unitate include 26 cabinete medicale, întinse pe o suprafaţă de 1.200 de metri pătraţi, şi oferă servicii de imagistică, analize de laborator, consultaţii şi investigaţii complete pentru peste 20 de specialităţi medicale. Clinica are aproximativ 100 de angajaţi.
“În următoarele două luni, activitatea noastră în acest oraş se va extinde prin achiziţionarea unui laborator pentru analize medicale. În urma acestor investiţii estimăm că un număr de 250 de pacienţi pe zi vor apela la serviciile MedLife, urmând să deservim aproximativ jumătate din populaţia Iaşului în următorii 3 ani”, a declarat Mihai Marcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al MedLife.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“După o evaluare atentă a pieţei şi a strategiei noastre de distribuţie pe termen lung, am decis să încheiem un parteneriat cu Interbrands, una dintre cele mai importante companii de logistică de pe piaţă (…) Acest parteneriat reprezintă o etapă extrem de importantă în implementarea strategiei noastre de afaceri în cel mai eficient şi durabil mod posibil”, a declarat, într-un comunicat, Sergey Slipchenko, managing director al Philip Morris în România.
Interbrands este cea mai mare companie de distribuţie din România, cu vânzări nete consolidate raportate în 2013 de 126 milioane euro şi 2.000 de angajaţi. Compania asigură distribuţia şi pentru produsele British American Tobacco, Procter&Gamble, Kotanyi, Henkel, Tchibo sau Mondelez.
“Interbrands furnizează servicii de logistică şi distribuţie în România pentru companii internaţionale majore. Parteneriatul cu Philip Morris în România este atât un privilegiu, cât şi o provocare”, a declarat directorul general al companiei, Rand Sherif.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Compania a raportat pentru primul trimestru din 2013 vânzări de 5,78 miliarde de lei şi un profit net de 1,33 miliarde de lei.
”Performanţa noastră financiară din T1/14 reflectă povara fiscală mai mare şi mediul de piaţă deteriorat. Cererea scăzută pe pieţele de gaze, electricitate şi combustibili, împreună cu marjele de rafinare mai mici au fost doar parţial compensate de iniţiativele de excelenţă operaţională şi management al costurilor în toate diviziile de activitate”, a declarat, într-un comunicat, Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom.
În perioada analizată, numărul angajaţilor OMV Petrom a scăzut cu 6%, de la 20.790 la 19.509 persoane.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro