Tag: companie

  • Cotovelea: Majorarea salariilor la Poşta Română este condiţionată de creşterea veniturilor companiei

     “Majorarea salariilor depinde foarte mult de propunerile şi discuţiile pe care le vom avea miercuri. Nu avem un spaţiu mare de manevră în această direcţie. În termeni reali, este nerelevant procentul cu care am putea majora salariile la Poştă, adică 0,2%. Pentru cei 27.000 de angajaţi, acest procent este nerelevant. În mai multe etape şi într-un un anumit interval de timp, salariile ar putea fi majorate cu sume cuprinse între 80 şi 120 de lei. Capacitatea financiară a companiei nu permite în mod imediat pentru toţi cei 27.000 de angajaţi o creştere substanţială a salariilor, iar o eventuală creştere va fi direct corelată cu majorarea veniturilor companiei”, a afirmat Cotovelea.

    El a adăugat că, pentru a privatiza Poşta Română, compania trebuie să aibă “o balanţă financiară cât mai bună”.

    “Dacă venim acum şi creştem salariile pentru cei 27.000 de salariaţi fără a avea grijă de sănătatea financiară a acestei companii, ne ducem cu ea direct în insolvenţă. Întreaga problematică a Poştei trebuie cu foarte mare grijă gestionată. Guvernul vrea să aibă o privatizare de succes, aşa cum a fost cazul privatizărilor la Automobile Dacia şi Petrom, companii care, în prezent, contribuie serios la bugetul statului prin taxe şi impozite”, a spus ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veniturile Vodafone România au stagnat la aproape 704 milioane euro în anul fiscal 2013-2014

     Fără impactul scăderii tarifelor de interconectare, veniturile din servicii pentru anul financiar 2013-2014 au crescut organic cu 2%.

    Raportarea în bază organică reflectă evoluţia comparabilă, atât din privinţa impactului fuziunilor şi achiziţiilor, cât şi a efectului de curs valutar.

    Veniturile din servicii pentru trimestrul încheiat la 31 martie 2014 au fost de 173,6 de milioane de euro, în creştere cu 3,8%, în bază organică, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Veniturile totale pentru întregul an financiar s-au situat la 748,5 milioane de euro, în scădere cu 2,2%, în bază organică, faţă de anul trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedinta Oracle, la întâlnirea cu Băsescu: Reprezentanţa în România, a patra la nivel global

     Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în timpul întâlnirii şeful statului a ţinut să aprecieze investiţiile companiei Oracle în România, care au transformat ţara noastră într-un hub global al companiei şi care, în prezent, creează în jur de 2.700 de locuri de muncă.

    Conform sursei citate, Safra Catz i-a mulţumit preşedintelui Băsescu pentru suportul continuu pe care l-a acordat companiei de la intrarea pe piaţa românească, dar şi pentru faptul că această afacere de succes a pornit de la invitaţia de a investi în dezvoltarea centrului operaţional din ţara noastră pe care preşedintele Traian Băsescu i-a adresat-o în anul 2005, în timpul vizitei oficiale pe care a făcut-o în SUA.

    “Preşedinta companiei Oracle, doamna Safra Catz, a vorbit şi despre faptul că reprezentanţa Oracle în România a ajuns să fie a patra cea mai importantă reprezentanţă a companiei la nivel global şi a doua din Europa, după cea din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord”, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare lanţ de farmacii din SUA va prelua compania britanică care deţine Farmexpert

     Compania americană deţine 45% din acţiunile Alliance Boots şi are opţiunea de a cumpăra restul acţiunilor în perioada februarie-august anul următor, potrivit cotidianului britanic The Telegraph.

    O eventuală tranzacţie de preluare a restului de 55% din acţiuni ar evalua compania britanică de distribuţie de produse farmaceutice şi de îngrijire personală la 10,5 miliarde de lire sterline.

    Walgreens vrea ca achiziţia să aibă loc mai devreme de luna februarie, când începe perioada în care ar putea depune oferta, scrie The Telegraph.

    Tranzacţia este atractivă pentru compania americană, întrucât i-ar permite să-şi mute sediul fiscal în Marea Britanie sau Elveţia şi să economisească astfel miliarde de dolari la plata taxelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un fond de investiţii va prelua parcul Vitantis din Bucureşti

     “Suntem în fază finală de vânzare a proiectului, sper ca tranzacţia să fie încheiată în următoarele săptămâni. Tranzacţia este în faza de due-dilligence de mai mult timp”, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii EBP.

    Cumpărătorul este compania Revetas Capital, activă în Europa Centrală şi de Est şi cu birouri la Londra, Bratislava, Viena, Cracovia şi Bucureşti. Compania administrează un vehicul de investiţii cu un capital de 40 de milioane de euro, iar în prezent este în curs de strângere de fonduri pentru un alt vehicul, cu o ţintă de capitalizare de 200 milioane de euro.

    Centrul comercial are datorii cumulate de peste 44 de milioane de euro, cea mai mare parte din două credite de la UniCredit Bank. Fondul urmează să preia datoriile, să încerce să le restructureze şi, de asemenea, să repoziţioneze centrul comercial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Divizia YouTube a Google este aproape de o achiziţie în valoare de 1 miliard de dolari

     Cele două companii au convenit asupra preţului şi mai au de stabilit detalii precum cât de independentă va rămâne compania după preluare, a spus una dintre surse pentru portalul The Verge.

    Twitch a evaluat mai multe variante şi a ajuns la concluzia că YouTube reprezintă cea mai bună opţiune pentru a putea susţine ritmul puternic de creştere din ultimii ani.

    Compania a fost înfiinţată în 2011 şi permite utilizatorilor să transmită şi să privească clipuri video din jocuri.

    Twitch, cu peste 45 de milioane de utilizatori, a atras fonduri de 20 de milioane de dolari de la investitori în 2013 şi va înregistra, probabil, profit în acest an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce, cum şi cât plăteşti pentru reuşită

    Acolo, omul a început să lucreze pentru o brumă de bani, pentru că putea refolosi materiale pentru a-şi construi propria barcă cu care să facă înconjurul lumii – aceasta era convenţia cu proprietarul şantierului. Şi a trăit cu banii aceia puţini, dormind sub sau, mai târziu, în corpul bărcii sale, un hirsut cu barba zbârlită şi păr răzvrătit, ani de zile, pentru a-şi îndeplini visul. La acutizarea crizei, românii au plecat de la şantier, pentru că nimeni nu-şi mai repara iahtul. Iar povestea mea rămâne cu final deschis, pentru că nu a mai putut să îmi spună nimeni şi nu ştiu ce s-a întâmplat cu universitarul şi cu barca sa. Îmi place să cred că a izbândit, cei care au lucrat cu el spun că a renunţat la mult prea multe – carieră, familie, stabilitate – pentru ideea sa.

    Al doilea personaj este cunoscut de multă lume, cred. Se numeşte Jérôme Kerviel şi este traderul condamnat în 2010 la cinci ani de închisoare pentru că a prejudiciat, în 2008, grupul Société Générale cu 4,9 miliarde de euro. Judecătorii au ajuns la concluzia că a manipulat date şi tranzacţii, iar şeful băncii l-a caracterizat la un moment dat drept terorist. Pe de altă parte, tânărul spune că a folosit metodele pe care le-a învăţat ca angajat al băncii, că supraveghetorul său a deconectat sistemul de alertă care reacţiona la depăşirea unui prag de expunere de 125 de milioane de euro, că pentru a investi 150 de milioane de euro era de ajuns numai o secundă şi alte patru secunde pentru a juca un miliard de euro.

    Nu intru în zona cu cine şi ce a ştiut şi cine şi ce a susţinut la tribunal. Kerviel a fost o parte a unui angrenaj economic şi financiar care s-a învârtit din ce în ce mai repede şi care s-a defectat în 2008. Acum el a ajuns, după judecăţi şi apeluri, la finalul drumului şi trebuie să facă puşcărie. La începutul lunii mai se afla în Italia, cu gânduri sinucigaşe, dar întâlnirea cu papa Francisc l-a schimbat, iar Kerviel vorbeşte de iluminare; pe urmă a plecat pe jos spre Franţa, într-un hagealâc care îl duce spre izbăvirea sa, închisoarea. Merge mai pe ocolite, într-un demers uşor de înţeles – se bucură de libertate, de verdeaţă, de ţigările sale, ba uneori de simpatia oamenilor. Şi spune, şi aici tind să-i dau dreptate, că lumea nu a învăţat nimic din criză, că lucrurile au rămas cam la fel cum erau în 2008. Un detaliu pentru filmul meu: mergea pe autostradă, iar un poliţist a vrut să-l amendeze pentru asta. I-a povestit poliţistului că datorează 4,9 miliarde de euro, iar acesta a izbucnit în hohote şi a renunţat la ideea amenzii.

    Două poveşti frumoase, nu? În esenţă, două istorii cu oameni care au plătit pentru propria idee de reuşită. Nu am alte idei moralizatore, voiam doar să povestesc cele două istorii şi să dau o temă de gândire.

    Ilustrez cu un Turner frumos, cu un nume imposibil – „Nava de linie Temerarul remorcată la ultima ancorare pentru a fi distrusă„; este, în fond, o poveste la fel de frumoasă ca aceea a polonezului sau a lui Kerviel; Temerarul, o navă construită din 5.000 de stejari, cu 98 de tunuri şi un echipaj de 750 de oameni, a fost nava care a stat alături de Victory a lui Nelson la Trafalgar – povestea eroismului. Acum, măreaţa, eleganta navă este trasă spre locul supliciului de un mic remorcher cu aburi – povestea progresului, a victoriei focului asupra pânzelor. O reuşită.

  • Compania de securitate Good Technology vrea să strângă 100 de milioane de dolari prin listarea la bursă

    Înfiinţată în anul 2000, compania a scos pe piaţă mai multe produse înainte de a se orienta către domeniul securităţii. În noiembrie 2006, Motorola a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni pentru o sumă cuprinsă între 400 şi 540 milioane de dolari, relatează Business Insider.

    Motorola nu s-a arătat însă mulţumită de rezultatele companiei şi, în anul 2009, a decis vânzarea Good Technology către Visto. Reacţia presei de specialitate a fost una negativă, însă Visto şi-a schimbat numele în Good Technology şi a strâns finanţări de 65 milioane de dolari pentru a lansa noi produse pe piaţă.

    Rezultatele nu au întârziat să apară: veniturile au crescut de la 117 milioane de dolari în 2012 la 160 de milioane în 2013, înregistrând însă pierderi de 118 milioane de dolari anul trecut. Pierderile au venit însă pe fondul unor investiţii masive, de peste 100 de milioane de dolari, în marketing.

  • Cel mai ruşinos aeroport din România vede primii pasageri, după 20 de ani în care a stat cu pista goală

    Compania Fly România, deţinută de omul de afaceri Ovidiu Tender, este primul transportator aerian care operează zboruri de linie în Delta Dunării. 

    “Zborurile pe ruta Otopeni–Tulcea vor fi operate de trei ori pe săptămână, în zilele de marţi, vineri şi duminică. Acestora li se adaugă două zboruri internaţionale: Bergamo–Tulcea, marţi şi vineri, respectiv Frankfurt–Tulcea, duminică”, se arată într-un comunicat al companiei.

    “Începând de astăzi, 16 mai, operăm zboruri înspre şi dinspre Delta Dunării. Am găsit multă deschidere din partea oficialităţilor din Tulcea şi credem că prin zborul Otopeni – Tulcea, vom contribui la a aduce turiştii străini mult mai aproape de Deltă. De altfel, accesul atât către Deltă cât şi către litoral va fi mult facilitat şi pentru turiştii români din vestul ţării datorită legăturii Timişoara – Otopeni – Tulcea, cu posibilitate de transfer către Constanţa. Ori, din cauza distanţei de până la 16 – 18 ore cu trenul din vestul ţării până la litoralul românesc, turiştii alegeau destinaţii din vest, mai accesibile”, subliniază Cătălin Buţu, directorul executiv al companiei.

    Fly România este un brand al Ten Airways, o companie aeriană cu capital românesc, care şi-a început activitatea în 2010. Până în prezent, a operat în sistem charter şi wet lease, ceea ce presupune închirierea aeronavei cu tot cu echipaj şi celelalte servicii pentru a opera în numele unei alte companii Fly România operează zboruri sub brandul propriu începând din luna mai 2014.

    Nicio companie aeriană nu zbura până în prezent în mod regulat pe acea pistă, păzită straşnic din zori şi până în seară de cei 45 de angajaţi. Niciunul din cei 45 nu putea explica de ce aeroportul se numeşte internaţional. Sau măcar aeroport. Citiţi aici povestea aeroportului de la Tulcea, publicată în Business Magazin în vara anului 2013.

    Constantin Albu este din 1995 directorul aeroportului de la Tulcea. El stă de aproape 20 de ani în fotoliul de director, asta deşi în 2012 au zburat la şi de la Tulcea 378 de pasageri, potrivit informaţiilor furnizate de directorul economic Mirela Corobană. Asta înseamnă în medie un pasager pe zi. Vina este, evident, în altă parte. Albu spune că în perioada 2008-2012 aeroportul nu a beneficiat de fonduri pentru investiţii noi sau în curs de finalizare, iar acest lucru are repercusiuni în prezent. „Nu am putut începe operarea cu companii ce doreau să aibă baza pe aeroportul Tulcea din cauza platformei prea mici de îmbarcare-debarcare sau cu companii care aveau ca reglementări ale autorităţii aeronautice de care aparţineau ca lăţimea pistei să fie de 45 de metri şi nu de 30 cât are în prezent“, spune directorul. Pentru viitor, se are în vedere modernizarea şi extinderea pistei de aterizare-decolare, precum şi dublarea platformei de îmbarcare-debarcare, însă planul abia acum se pune pe hârtie: „Se lucrează la scrierea unei cereri de finanţare pentru accesare de fonduri europene“.

    Aflaţi care sunt celelalte aeroporturi falimentare din România.

  • Fondatorul Tesla Motors: Lumea are nevoie de sute de “gigafabrici” de baterii litiu-ion

     Forumul este o conferinţă anuală găzduită de un membru în board-ul Tesla, Ira Ehrenpreis, transmite Bloomberg.

    Tesla, producătorul de automobile electrice de lux din Palo Alto, California, anticipează că fabrica aflată în plan va produce baterii litiu-ion mai ieftine cu peste 30% faţă de preţurile actuale, a spus Musk.

    “Cred că putem să obţinem o reducere mai mare de 30%”, a spus Musk, adăugând că pe măsură ce cererea pentru baterii din partea companiilor auto va creşte, va fi nevoie de multe “gigafabrici”.

    Numai pentru acoperirea cererii sporite din partea producătorilor de automobile este nevoie de 200 de astfel de fabrici, a explicat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro