BusinessMagazin

Tag: vladimir putin

  • Atuul Rusiei în faţa sancţiunilor: Exporturi anuale de petrol şi gaze de 160 de miliarde de dolari

     SUA şi aliaţii europeni au puţine mijloace pentru a-l opri pe Putin, chiar dacă au avertizat Rusia să nu anexeze Crimeea după referendumul de duminică, relatează Bloomberg.

    Uniunea Europeană a impus luni interdicţii de călătorie şi îngheţări de active pentru 21 de persoane, iar preşedintele Barack Obama a emis un ordin prin care vor fi sancţionaţi şapte ruşi.

    Rusia, cel mai mare producător de petrol din lume, a exportat în 2012 petrol, gaze şi carburanţi în valoare de 160 de miliarde de dolari, în SUA şi Europa.

    Sancţionarea exporturilor ruseşti ar priva guvernul de la Moscova de valută, dar preţul pentru consumatorii europeni ar fi prea mare, iar planurile lui Putin ar putea să nu fie oprite, a declarat Jeff Sahadeo, director la Institute of European, Russian and Eurasian Studies, la Carleton University.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia ar putea încasa miliarde de dolari dintr-un ajutor al UE, SUA şi FMI pentru Ucraina

     O parte a banilor va ajunge cu siguranţă în Rusia ca plată pentru importurile de energie. Situaţia este însă mai complicată, întrucât acordul dintre cele două ţări privind împrumutul primit de Ucraina la sfârşitul anului trecut permite Rusiei să ceară plata anticipată, dacă Kievul primeşte o finanţare externă masivă, potrivit CNBC.

    În decembrie, Putin s-a înţeles cu preşedintele ucrainean de la acel moment, Viktor Ianukovici, asupra unui împrumut de 15 miliarde de dolari. La momentul respectiv nu au fost anunţate alte detalii, decât că Rusia va acorda finanţarea cumpărând în tranşe obligaţiuni emise de partea ucraineană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • WSJ: Oligarhii şi politicienii ruşi sunt îngrijoraţi de impactul unor sancţiuni din partea SUA şi UE. Putin nu-i ascultă

     În schimb, liderul rus pare a fi concentrat pe păstrarea controlului asupra regiunii ucrainene Crimeea în pofida costurilor, care încep deja să fie simţite, scrie cotidianul american Wall Street Journal (WSJ).

    “Toată lumea este îngrijorată de sancţiuni, dar nu există nicio cale de a transmite această temere celui care ia deciziile, întrucât este înconjurat de loialişti”, a declarat un oficial guvernamental rus.

    De la preluarea controlului în Crimeea de către forţe ruse, bursa de la Moscova s-a prăbuşit la niveluri înregistrate ultima dată în timpul crizei economice globale. Cele mai mari 50 de companii au pierdut din capitalizare 110 miliarde de dolari.

    Rubla a atins noi minime record şi mulţi economişti şi-au redus la mai puţin de jumătate estimările privind creşterea PIB în acest an, iar asta înainte ca Rusiei să-i fie impuse sancţiuni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Geopolitica lui Vladimir Putin: Ucraina s-ar putea să regrete că a fost a treia mare putere nucleară a lumii

    AGRESIUNEA RUSIEI A DECLANŞAT O RETORICĂ DESTUL DE AGRESIVĂ DIN PARTEA STATELOR UNITE ŞI CHIAR A ŢĂRILOR EUROPENE. Moscova a acţionat pentru a-şi proteja interesele şi a pus Occidentul în faţa unei situaţii dificile. Statele UE, cu puternice legături comerciale cu Rusia, sunt însă reticente să adopte măsuri economice punitive împotriva celui mai important furnizor de hidrocarburi al spaţiului comunitar.

    În plus, Rusia este o importantă piaţă de desfacere a bunurilor companiilor europene. În acest context complicat, aspectele economice par a fi prioritare pentru puterile UE, precum Germania şi Marea Britanie, în timp ce pentru Rusia preşedintelui Vladimir Putin, care deţine încă iniţiativa în această criză, rolul economic este unul secundar.

    COSTURI. Politica pe marginea prăpastiei a lui Putin i-a costat, deja, pe unii dintre apropiaţii săi miliarde de dolari. Restul de 144 de milioane de ruşi ar putea avea, de asemenea, de plătit un preţ, scrie Bloomberg.  Concentrarea de trupe ruseşti în Crimeea a cauzat pe 3 martie cea mai masivă vânzare de acţiuni din ultimii cinci ani. A împins, de asemenea, rubla la un nou minim, forţând banca centrală să opereze cea mai amplă creştere a dobânzii de politică monetară începând din 1998, când Moscova se îndrepta către default.

    „Rusia va pierde cel mai mult din criza din Ucraina. Încrederea internă şi externă va avea de suferit, investiţiile vor fi mai puţine, ieşirile de capital probabil mai mari, băncile din Rusia cu expunere pe Ucraina vor avea probabil pierderi, rubla se va deprecia, iar creşterea economică va fi mai slabă„, spune Timothy Ash, analist-şef pentru pieţe emergente la Standard Bank Group.

    Pentru Putin, economia nu pare a fi decât o unealtă pentru atingerea unor obiective într-un joc mai amplu cu statele din Europa şi SUA. Criza a expus, însă, slăbiciunea economiei ruseşti, reconstruită de Putin pe bazele industriei de petrol şi gaze naturale. Hidrocarburile reprezintă aproximativ jumătate din exporturile Rusiei, iar stagnarea preţurilor a cauzat de ceva timp îngrijorare între oficialii de la Moscova.

    Economia de circa 2.000 de miliarde de dolari a Rusiei ar trebui să fie mai diversificată pentru a creşte, a afirmat, în februarie, şeful misiunii FMI la Moscova, Antonio Spilimbergo. Creşterea PIB a încetinit pentru al patrulea an consecutiv în 2013, odată cu declinul consumului intern şi al investiţiilor. Avansul de anul trecut, de 1,3%, a fost cel mai slab de după recesiunea din 2009.

    Încercarea lui Putin de a conserva interesele Rusiei în Ucraina, în contextul preluării puterii de către un regim pro-UE, a depreciat puternic rubla. Moneda Rusiei a pierdut 1,8% din valoare, chiar dacă banca centrală a crescut dobânda neaşteptat cu 1,5 puncte procentuale şi a cheltuit 12 miliarde de dolari pentru a apăra cursul, potrivit ING. Indicele Micex al bursei de la Moscova a scăzut cu până la 13%.

  • Obama l-a avertizat pe Putin cu privire la alipirea Crimeei. Premierul Iaţeniuk va susţine un discurs la ONU

     Arseni Iaţeniuk este aşteptat joi la sediul ONU, la New York, unde urmează să suţină un discurs, într-o sesiune publică a Consiliului de Securitate, începând de la ora 19.00 GMT (21.00, ora României), după ce s-a întâlnit miercuri la Washington cu preşedintele american, directoarea FMI Christine Lagarde şi congresmeni.

    “Vom continua să spunem Guvernului rus că, în cazul în care continuă pe drumul actual (…) vom fi obligaţi să impunem un preţ pentru încălcările dreptului internaţional de către Rusia în Ucraina”, a declarat Obama după ce l-a primit la Iaţeniuk în Biroul Oval, o onoare rezervată şefilor de stat şi de guverne străini, în contextul în care Moscova respinge legitimitatea Guvernului de la Kiev.

    Însă, cu patru zile înainte de o consultare asupra viitorului peninsulei în care locuiesc două milioane de persoane, inclusiv minorităţi tătară şi ucrainofonă, nimic nu pare în măsură să împiedice intrarea acesteia sub tutela rusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Occidentul ar putea abandona Crimeea pe mâna lui Putin, în schimbul apropierii Ucrainei de UE

     Această împărţire între marile puteri necesită ca anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea să satisfacă ambiţia preşedintelui rus de a rămâne în Istorie ca cel care a restaurat puterea Rusiei, afectată de prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice.

    O asemenea strategie ar putea să-i aducă critici preşedintelui american Barack Obama şi să displacă foştilor sateliţi ai fostei URSS din Europa de Est, care se tem pentru securitatea lor.

    Niciuna dintre marile puteri nu pare pregătită să înfrunte Rusia pentru a apăra Crimeea, o regiune pe care liderul sovietic Nikita Hruşciov a desprins-o din Rusia în 1954 şi a “dat-o” Ucrainei, în cadrul URSS.

    În acelaşi timp, occidentalii ar vrea să vadă Ucraina ieşind din zona de influenţă a Moscovei, având astfel o ţară prietenă la frontiera cu Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Posibil referendum privind ALIPIREA Crimeei la Rusia, pe 16 martie

    Alegătorii vor avea de ales între o alipire la Rusia sau o autonomie net consolidată, a precizat deputatul Grigori Ioffe. Parlamentul acestei republici autonome a prevăzut organizarea, la 30 martie, a unui referendum dar care se referă doar o simplă consolidare a autonomiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Forţe ruse au tras FOCURI DE AVERTISMENT în Crimeea, după ce militari ucraineni au vrut să se apropie de o bază. Putin: Orice decizie de folosire a forţelor armate ruse în Ucraina va fi legitimă

    UPDATE 14:20 Forţe ruse au executat foc de avertisment oprind militari ucraineni să se apropie de o bază

    Forţe ruse care încercuiesc baza aeriană ucraineană de la Belbek, în apropiere de Sevastopol, în Crimeea, au executat foc de avertisment după ce militari ucraineni au încercat să se apropie, a declarat un ofiţer ucrainean pentru AFP.

    Ruşii au tras focuri de armă în plan vertical, în timp ce un grup de aproximativ 300 de militari ucraineni se apropia de aerodrom, către ora locală 9.00 (şi ora Rmâniei), a declarat telefonic Oleksei Hramov, un ofiţer din cadrul bazei.

    “Au tras mai multe focuri în aer şi au spus că vor deschide focul dacă aceştia continuă să se apropie”, a spus ofiţerul.

    Militarii ucraineni s-au oprit şi au rămas în afara bazei, potrivit aceleiaşi surse.

    Forţele ruse asediază baza de la Belbek, în cadru căreia se află zeci de militari ucraineni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin le-a ordonat militarilor mobilizaţi în exerciţii să se întoarcă în unităţi. ULTIMATUMUL dat forţelor ucrainene, infirmat. SUA au suspendat cooperarea militară cu Rusia

     UPDATE 08:15 Putin le cere militarilor mobilizaţi în exerciţii în vestul Rusiei să se întoarcă în unităţi

    Putin a ordonat întoarcerea lor după un raport al Ministerului Apărării care afirmă că exerciţiile s-au desfăşurat cu succes, a declarat Peskov.

    Exerciţiile militare surpriză din centrul şi vestul Rusiei au fost lansate miercuri. Acestea au implicat 150.000 de millitari, 90 de avioane, 880 de blindate, 80 de nave de război şi alte echipamente grele.

    Putin, care a vizitat luni baza militari Kirillovsk din regiunea Leningrad, în nord-vestul Rusiei, a asistat la ultima fază a exerciţiilor.

    Manevrele, decise pe fondul crizei politice din Ucraina, au fost considerate drept un semn al unei posibile incursiuni militare masive de căre unii observatori din Occident.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRIZA DIN CRIMEEA – Putin a discutat cu Merkel şi acceptă dialogul. Oficial rus: Rusia nu vrea război cu Ucraina

     UPDATE 10:40 – Parlamentul de la Kiev îi cere lui Vladimir Putin să nu mobilizeze forţele ruse în Ucraina

    “Verhovna Rada anunţă apelul său către preşedintele rus Vladimir Putin de a preveni mobilizarea forţelor militare ruse pe teritoriul Ucrainei”, a anunţat Parlamentul într-o declaraţie aprobată în sesiunea de duminică. Verhovna Rada a cerut, de asemenea, Rusiei să îşi retragă la baze militarii din cadrul flotei sale la Marea Neagră.

    “Verhovna Rada cere îndeplinirea strictă a acordurilor de bază privind prezenţa Flotei ruse a Mării Negre pe teritoriul ucrainean, respectiv revenirea imediată a forţelor la bazele lor. Orice mişcare a militarilor, echipamentului greu şi armamentului trebuie făcută strict cu acordul organismelor ucrainene competente”, afirmă declaraţia.

    UPDATE 10:05 – Rusia nu vrea război cu Ucraina, susţine un oficial rus

    Rusia nu vrea război cu Ucraina şi aprobarea de către Parlamentul rus a unei intervenţii militare în Ucraina are ca scop, înainte de toate, să demonstreze intenţiile serioase ale Kremlinului, a declarat adjunctul ministrului rus de Externe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro