BusinessMagazin

Tag: utilizatori

  • 5 ani de Facebook. Poate rezista inca 5?

    Facebook a evoluat de la un site creat initial intr-un camin studentesc la o retea populara care are astazi membri din intreaga lume (70 procente din utilizatori provin din afara Statelor Unite). Totusi, compania a intampinat dificultati in tranformarea numarului mare de utilizatori in venituri, site-ul fiind asteptat sa aduca profit abia in 2010. Fiind o companie privata, Facebook nu isi face publice castigurile dar a fost evaluata recent la 6,5 miliarde de dolari.

    Chiar daca Facebook se arata optimista la cei cinci ani ai sai, aproape fiecare companie concurenta s-a confruntat cu momente dificile. Rivalul MySpace a concediat recent 500 angajati, (30 procente din totalul sau de forta de munca) in urma unei scaderi de 5 procente in mai a numarului de vizitatori, fata de anul precedent. Marc Andreessen, membrul al consiliului de directori al Facebook nu se inspaimanta: citat de Reuters, acesta a declarat ca populara retea de socializare online va aduce venituri de 500 milioane de dolari acest an, fiind asteptata sa aduca castiguri de ordinul miliardelor de dolari in 2012.

    “Principala primejdie ar fi ca reteaua de socializare va deveni prea mare” afirma Fred Stutzman, profesor la Universitatea din North Carolina, care studiaza modul in care oamenii folosesc retelele de socializare online. Utilizatorii isi pot simti intimitatea amenintata. Pe masura ce din ce in ce mai multi cunoscuti se alatura retelei, individul este tentat sa isi apere mai agresiv viata privata, simtind nevoia sa limiteze informatiile personale disponibile. “Unul dintre motivele pentru care am crescut atit de vertiginos este accentul pe care il punem pe increderea utlizatorilor si intimitate” sustin cu tarie oficialii Facebook. La inceputul lunii, compania a anuntat lansarea unui nou instrument prin care userii sa poata controla mai bine cine si ce vede in profilurile lor.

    Incercarile companiei de a produce bani din advertising nu au avut mare succes. Obstacolele au fost chiar utlizatorii, sustine publicatia Newsweek. Recent, o serie de utilzatorii au fost nemultumiti de initiativa prin care acestia erau “invadati” de reclame, fara consimtamantul lor. Facebook planuieste semnarea de contracte de publicitate cu companii precum Coca-Cola sau The Gap. Newsweek mai precizeaza ca in prezent, firma se bazeaza pe advertising regional (mai ieftin si de o calitate mai proasta).

    Reteaua de socializare planuieste noi schimbari in urmatorii ani, destinate chiar sa introduca un nou trend: tranzitia de la spatiu social la spatiu de servicii – prin care prietenii ar oferi informatii de care utilizatorul are nevoie, nu neaparat cele pe care le doreste. Compania insista ca in ciuda cheltuielilor pe baza serverelor si infrastructurii de care este nevoie pentru a se extinde, profitul nu se va lasa asteptat in deceniul urmator.

     

  • Schimbare la fata pentru Yahoo

    Noua pagina va fi mai aerisita, concentrand mai putine produse si servicii Yahoo. Vechiul meniu din stanga paginii va putea fi inlocuit cu o lista de linkuri selectate de catre utilizator. Astfel, user-ul va putea accesa serviciile site-urilor concurente (Gmail, Twitter, Facebook) chiar de pe pagina de Yahoo, informeaza Reuters.

    “Este o mare schimbare in modul nostru de gandire referitor la produse, utilizatori sau la afacerea noastra” declara Tapan Bhat, Senior Vice President responsabil pentru Yahoo.com. Conform lui Bhat, noul homepage va fi disponibil utilizatorilor din Statele Unite, in versiune beta, inca de marti, urmand ca in saptamanile urmatoare si locuitorii altor tari sa faca cunostiinta cu acesta. Din toamna, noua pagina va deveni optiune standard pentru toti vizitatorii Yahoo. Decizia gigantului vine ca o incercare de a-si revigora afacerea, in conditiile in care Reuters sustinea ca Yahoo a avut cota de piata in scadere la 19.6 procente in iunie (de la 20.1 in luna precedenta).

    In acest timp, rivalul Microsoft a inregistrat o crestere de la 8 la 8.4 procente. Homepage-ul lui Yahoo este una dintre cele mai vizitate pagini de internet din lume si se regaseste printre varfurile de lance ale companiei. Numai in iunie, Yahoo.com a beneficiat de peste 100 milioane de vizitatori americani.

     

  • Celelalte fete ale Facebook








    Mark Zuckerberg, tanarul care a infiintat la doar 22 de ani reteaua sociala Facebook, in 2004, cocheteaza de mai multa vreme cu ideea de a-si creste prezenta in unele tari europene sau asiatice, dar pana acum si-a tot amanat planurile, pentru a-si consolida pozitia in interiorul granitelor SUA, unde competitia cu rivalul MySpace este tot mai stransa.




     

    O prima initiativa a luat-o Zuckerberg la inceputul acestui an, cand a lansat o invitatie in randul membrilor retelei, cu scopul de a gasi cativa voluntari pentru traducerea paginilor Facebook in orice limba straina, de la italiana, portugheza sau spaniola si pana la mandarina. Iar la scurt timp a lansat cate o versiune a retelei sociale in limba germana, franceza si spaniola. Dar americanul nu se multumeste numai cu atat, planurile sale urmarind ca reteaua lui sa fie disponibila in cat mai multe limbi straine.

     

    Germania este o piata pe care Facebook a ajuns sa o cunoasca indeaproape, in special prin prisma concurentei cu reteaua nemteasca StudiVZ, care a atras pana acum peste sase milioane de utilizatori. Disponibila si in franceza, italiana si poloneza, reteaua mai are inca patru milioane de utilizatori si in alte tari europene, precum Austria sau Elvetia, popularitatea ei fiind tocmai motivul pentru care grupul Hotzbrink, actualul proprietar al StudiVZ, a cumparat in 2006 reteaua de la fondatorii sai pentru o suma de aproximativ 110 milioane de dolari (aproape 70 de milioane de euro).

     

    Dar nu competitia in sine este cel mai ingrijorator lucru pentru Zuckerberg, ci faptul ca StudiVZ este de fapt o copie aproape fidela a Facebook. Singura diferenta semnificativa este culoarea rosie predominanta in locul celei albastre; in rest, reteaua nemteasca foloseste aceeasi structura si design adoptate initial de Facebook, asemanari care l-au determinat in urma cu mai putin de doua saptamani pe Mark Zuckerberg sa actioneze in justitie StudiVZ pentru incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala.

     

    “Acuzatiile sunt nefondate din punctul nostru de vedere. Pe internet exista o multime de retele sociale si, evident, Facebook nu este nici prima, nici ultima”, a comentat Marcus Riecke, directorul executiv al StudiVZ, cand a aflat acuzatiile care i s-au adus companiei sale. “Acum ca a constatat ca nu prea are sanse de extindere in Germania, Facebook incearca de fapt sa ne impiedice pe noi sa ne dezvoltam printr-o decizie a justitiei.”


    Mark Zuckerberg isi sustine insa punctul de vedere, argumentand ca este destul de evident ca StudiVZ este un “produs contrafacut”, avand la baza modelul Facebook. Iar pentru prejudiciile aduse prin furtul de proprietate intelectuala, se asteapta ca reteaua germana sa-i plateasca despagubiri, desi suma nu a fost specificata.

     

    StudiVZ este numai una dintre primele zece cele mai profitabile clone ale Facebook din lume, problema in acest sens fiind mult mai veche, iar pe langa cele cateva afaceri cunoscute, exista zeci de antreprenori care au sperat ca pot obtine faima si castiga bani frumosi pe seama unei idei copiate chiar fara a mai incerca sa-si creeze propriul concept de retea sociala, mai ales ca pentru Facebook au fost lansate inclusiv aplicatii software pe care oricine le poate folosi pentru a-si concepe propria clona a retelei.

     

    Compania Agriya Infoway din India vinde cu 400 de dolari (250 de euro) o asemenea aplicatie, denumita Kootali, prin care pot fi copiate in amanunt designul si functionalitatile Facebook pe o alta pagina de internet. “In ultimele sase luni, aplicatia a fost vanduta in 50 de exemplare, in timp ce alte cateva sute au fost distribuite in mod ilegal, prin intermediul retelelor de piraterie software”, spune Aravind Kumar, directorul tehnic al Agriya Infoway. Totusi, compania nu isi face griji ca ar putea incalca legea prin vanzarea aplicatiei care copiaza Facebook. “Atat timp cat nu am furat continutul sau imaginile Facebook, ci le-am creat pentru clientii nostri, nu am gresit cu nimic”, sustine Kumar.

     

    Clientii despre care vorbeste, in cea mai mare parte site-uri necunoscute precum FaceClub.com sau Umicity.com, nu sunt insa o amenintare foarte mare pentru Facebook. “O problema este mai degraba aplicatia software a Agriya Infoway si altele de acest gen”, considera Jeremiah Owyang, analist in cadrul companiei de cercetare de piata Forrester Research. Cu alte cuvinte, nu platforma software este avantajul principal al Facebook, mai ales ca orice doritor o are la indemana, ci baza de peste 30 de milioane de vizitatori unici care ii acceseaza paginile in fiecare luna. Numai ca in tarile unde Facebook nu este prezenta, aceste copii au sanse mai mari sa castige utilizatori, lucru care s-a si intamplat. Dincolo de exemplul Germaniei, clone ale Facebook exista si in Rusia, China sau Australia.




  • 80% din romanii cu acces la internet utilizeaza serviciile Yahoo!

    Click aici pentru mai multe amanunte.

  • Vreti o reclama in romaneste pe Hi5?

    "Are 1,2 miliarde de pagini afisate pe luna. Miliarde!“, spune despre reteaua Hi5.com Calin Rotarus, director al Arbomedia Interactive, companie care se ocupa cu vanzarea de publicitate pe internet. Remarca precipitata a lui Rotarus, altfel o fire mai degraba rezervata, vrea sa sublinieze diferenta de scala intre traficul unor site-uri romanesti si cel al unora straine.

    Cel mai important site romanesc din punctul de vedere al numarului de pagini vizitate este conquiztador.ro, un joc online. Conform trafic.ro, in ultimele 30 de zile site-ul a inregistrat 116 milioane de afisari, fiecare dintre ele pretabila la a transmite mesaje publicitare platite. De asemenea, serviciul de comunicatii online Yahoo! Messenger are lunar un numar similar de afisari cu reteaua sociala Hi5.

    Mai mult, conform serviciului international de monitorizare a traficului web Alexa.com, lista primelor 10 site-uri din punct de vedere al audientei romanesti pe care o atrag contine un singur site romanesc. Softpedia ocupa astfel pozitia a zecea, iar primele trei sunt, in ordine descrescatoare, Yahoo!, Google si Hi5. Traficul semnificativ a facut aceste companii sa priveasca Romania ca piata de vanzare de publicitate. Spatiul publicitar al Yahoo este vandut de MediaCafe, cel al Google se vinde direct, iar reteaua Hi5 isi ofera paginile spre vanzare prin intermediul Arbomedia.

    Aceasta este si cel mai recenta stire – asocierea Arbomedia-Hi5 fiind anuntata personal saptamana trecuta la Bucuresti de catre Brett Finkelstein, global sales director al Hi5. Pentru Hi5, Romania reprezinta locul al cincilea in topul tarilor care acceseaza acest serviciu online, cu o medie de 5-8% dintre vizitatori provenind din Romania. Din punctul de vedere al veniturilor generate, locul Romaniei e mult mai jos, iar acordul intre Hi5 si Arbomedia are exact acest scop, aducerea unui echilibru intre numarul de vizitatori si veniturile generate de aici.

    Calin Rotarus spune chiar ca „in cativa ani, bugetele cheltuite in paginile Hi5 ar putea reprezenta un procent format din doua cifre din publicitatea online“ si mentioneaza despre acordul semnat pe o perioada de doi ani ca a impus Arbomedia niste tinte foarte ambitioase. O sursa din industria online spune ca alegerea Arbomedia ca intermediar exclusiv in Romania al vanzarilor de publicitate pe Hi5 s-a facut in urma unei licitatii. Potrivit sursei, regia s-a angajat la vanzari de mai mult de 500.000 de euro in 2008 pentru paginile celei mai frecventate retele sociale in Romania.

    Care e explicatia succesului in Romania al acestei retele sociale, care la nivel international se afla in urma concurentilor de la MySpace si Facebook? „Nu trebuie sa ai mari abilitati tehnice ca sa folosesti Hi5, e facut sa fie simplu. Apoi, cred ca exista diversi lideri de opinie in cercurile lor, care si-au facut cont si au fost urmati“, afirma Brett Finkelstein. Simplitatea pomenita de reprezentantul Hi5 se confirma cel putin in procesul de creare a unei retele de prieteni. Orice persoana care isi creeaza cont pe Hi5, oferindu-si adresa de e-mail, poate opta ca serviciul sa trimita automat invitatii catre toata agenda de contacte cu care corespondeaza cel mai frecvent.

    Prin acordul cu Arbomedia, simplitatea utilizarii este extinsa si asupra unui alt grup, cel al cumparatorilor de publicitate. Proprietarii de site-uri din Romania sunt pe buna dreptate ingrijorati de faptul ca anumiti cumparatori de publicitate ar putea alege Hi5 in defavoarea unor site-uri autohtone. Una din cele mai vehemente reactii a fost cea a lui Bogdan Gavrila, proprietar al site-ului e-scoala.ro, care dedica mai multe articole pe blogul personal unor instigari ce ar putea fi categorisite drept nationaliste. „Nu cumparati publicitate pe site-uri straine! Cumparati doar .ro daca vreti audienta romaneasca“, e unul dintre indemnuri. Antreprenorul roman de la e-scoala.ro, care publica pe blog in limba engleza, ataca astfel un Hi5 unde 60% din audienta romaneasca e reprezentata de tineri intre 18 si 24 de ani.

    Val Voicu, director general al regiei de publicitate online AdEvolution, spune ca prima reactie a proprietarilor de site-uri din Romania e normal sa fie „banii trebuie sa ramana in tara“. Adica suma de pana la 10 milioane de euro, cat a reprezentat piata de publicitate anul trecut. „A doua reactie trebuie sa fie insa intrebarea daca merita sprijinite artificial niste afaceri, chiar cu riscul de a incuraja nonvaloarea“, sugerand de fapt ca un produs competitiv ar trebui sa reziste si in fata unor servicii straine populare. Pomeneste in acest sens pietele poloneza si ungara, unde „Yahoo! si Google sunt aruncati in derizoriu“ de catre site-uri locale.

    Si polonezul Marcin Wozniak, managing director al ArboInteractive Europa, e de parere ca Romania este o piata est-europeana atipica, in care serviciile locale nu au reusit sa fie atat de puternice precum cele internationale, venite din Statele Unite. Faptul ca pana acum doi ani produsele straine nici macar nu erau localizate cu meniu in limba romana nu a reprezentat vreun obstacol pentru cresterea de audienta. De altfel, Brett Finkelstein remarca la Bucuresti ca traducerea site-ului Hi5 in limba romana in august anul trecut nu a influentat in vreun fel evolutia numarului de utilizatori.