BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. O piedică în calea creditării

    Deocamdată, băncile din regiune se bazează din ce în ce mai mult pe finanţarea locală, dar rămâne de văzut dacă aceste resurse, majoritatea pe termen scurt, vor fi suficiente dacă în 2014 cererea de credit îşi revine.

    Ponderea creditelor neperformante continuă să rămână ridicată pe ansamblul regiunii şi chiar creşte în Ungaria, Croaţia şi România, iar date fiind ritmul lent de îmbunătăţire a legislaţiei bancare şi interesul scăzut al băncilor de a executa silit aceste credite, situaţia lor va rămâne cel mai probabil un factor de limitare a creşterii creditării în 2014, arată banca germană.

  • Rusia ar putea împrumuta Ungariei până la 10 miliarde de euro pentru construcţia a două reactoare nucleare

     Cele două reactoare ar urma să fie construite de compania Rosatom, controlată de statul rus. Rosatom construieşte centrale nucleare în ţări precum Bangladesh şi Iran, transmite Bloomberg.

    Extinderea va dubla capacitatea centralei de la Paks, a declarat Putin reporterilor după o întrevedere cu Orban la reşedinţa sa din apropierea Moscovei.

    Cele două guverne discută, încă, termenii unui împrumut, a afirmat ministrul de Finanţe al Rusiei, Anton Siluanov.

    Putin se foloseşte de controlul asupra resurselor energetice pentru a-şi intinde sfera de influenţă în afara statelor foste membre ale Uniunii Sovietice, notează Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kelemen: Ungaria nu va cumpăra terenurile de sub cetăţenii români, Geoană vrea să iasă în evidenţă

     “Dacă Mircea Geoană ar fi citit legea care reglementează acest domeniu, atunci singur ar fi aflat că în acest moment există destul de multe garanţii pentru cetăţenii români să aibă posibilitatea de a cumpăra terenul şi posibilitatea statului de a veni cu o ofertă şi din acest punct de vedere e aproape imposibil să ajungi până acolo încât un alt stat să-ţi cumpere terenul din România”, a spus liderul UDMR.

    Kelemen Hunor este convins că Ungaria nu va cumpăra “terenul de sub cetăţenii români” şi crede că senatorul PSD Mircea Geoană ori caută subiecte ca să iasă în evidenţă , “ori şi-a pierdut simţul orientării în politică”.

    “Reacţiile domnului Geoană au fost super-politicianiste şi domnul Geoană ori vrea să fie secretarul general NATO şi atunci caută subiecte, ca să iasă în evidenţă ori şi-a pierdut simţul orientării în politică (…). Nu trebuie să aruncăm gaz pe foc. Sunt convins că Ungaria nu va cumpăra terenul de sub noi, de sub cetăţenii români”, a adăugat Kelemen Hunor, citat de RFI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A lăsat România pentru 200 de milioane de euro în Ungaria: “În lumea globală de azi, naţionalitatea contează prea puţin”

    “În lumea globală de azi, naţionalitatea contează prea puţin. În cazul meu nici nu m-a ajutat, nici nu m-a defavorizat. Importante sunt competenţele de lider şi de manager”, afirmă Andrei Hareţ, managing director al SABMiller Hungary, funcţie pe care o ocupă din vara anului 2010.

    Cariera lui a început şi s-a dezvoltat în domeniul financiar, evoluând de la contabil primar pentru mici firme private româneşti până la poziţia de director financiar pentru Ursus Breweries, filiala din România a SABMiller. A absolvit Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti şi Facultatea de Finanţe, Bănci şi Asigurări din cadrul ASE.
    „Cred că o carieră solidă se construieşte pas cu pas şi este nevoie de timp pentru a consolida experienţa dobândită„, spune Hareţ. A fost numit apoi director de vânzări în cadrul Ursus, iar ca urmare a rezultatelor din acea perioadă a fost promovat ca managing director al filialei din Ungaria, „îndeplinindu-mi astfel visul şi obiectivul stabilit cu mult timp înainte”.

    În opinia celui care conduce operaţiunile SABMiller în Ungaria, un manager slab nu este în stare să înveţe din greşeli şi îi lipseşte mecanismul de autoajustare bazat pe experienţa dobândită. Un manager bun încearcă să înveţe din orice şi de la oricine câte ceva; „Cred că de la fiecare om, indiferent de cât de şcolit sau de experimentat ar fi, avem câte ceva de învăţat în propriul nostru folos„. Un alt factor esenţial de diferenţiere între un manager slab şi unul bun este capacitatea de prioritizare şi concentrare, adaugă Andrei Hareţ. „În lumea de business de azi observăm că prioritizarea şi concentrarea sunt principalele provocări pentru un manager şi nu toţi le pot face faţă cu succes.”

    Din perspectiva sa, managerii români, dar şi cei est şi central- europeni în general, tind să fie mai pragmatici în strategie, dar reuşesc şi să se exprime concret şi direct. „În lumea de azi acesta este un avantaj.”

    În firma pe care o conduce, percepţia despre România a angajaţilor „cred că este una bună şi mă bucur că şi eu am contribuit la asta„. Hareţ se consideră un ambasador al României din poziţia pe care o are, în primul rând în faţa propriilor colegi, dar şi în faţa persoanelor din afara companiei. „Nu trebuie să uităm nicio secundă că reputaţia unei persoane sau a unei ţări este indivizibilă: orice percepţie negativă asupra unui detaliu poate induce o generalizare periculoasă asupra întregului. Noi reprezentăm ţara acolo unde activăm şi este de datoria noastră să trăim în fiecare moment mândria, dar şi demnitatea de a fi buni exponenţi ai ţării noastre.„

    De comunitatea românească din Budapesta este legat doar „într-o oarecare măsură„, dar şi-ar dori să aibă mai mult timp să interacţioneze mai des cu alţi români. Cert este că la pensie n-ar vrea să trăiască „nicăieri altundeva decât în Bucureşti. Poate sună un pic neinteresant, dar numai trăind peste hotare putem aprecia la adevărata valoare cât de frumos este acasă„.

  • Povestea româncei care administrează active de 1,5 miliarde de euro în Ungaria

    “Eu cred că noi, românii, suntem în general oameni calzi, prietenoşi, deschişi, optimişti şi mereu cu zâmbetul pe buze, iar acest lucru se transpune şi în stilul nostru de management„, spune Cornelia Coman. De aceea, tocmai pentru că este româncă, ea crede că are un stil de management foarte apropiat de oameni, fiind naturală în relaţia cu ei şi „nu îi fac să simtă distanţa manager-angajat”. Totodată, faptul că s-a format în România, o ţară cu o economie în curs de dezvoltare, în care lucrurile se întâmplă într-un ritm rapid, a ajutat-o să înveţe accelerat lucruri pe care le-ar fi acumulat într-o perioadă mai mare într-o piaţă dezvoltată. În plus, experienţa din România a ajutat-o să devină „un manager «agil», cu reacţii rapide şi mai uşor adaptabil la schimbare”.

    Cornelia Coman crede că orice român aflat peste hotare se simte ambsador al ţării sale. „În ceea ce mă priveşte, sunt foarte mândră că România e ţara mea natală şi spun acest lucru tuturor celor cu care fac cunoştinţă aici, în Ungaria. Mă bucură, mă onorează, dar mă şi responsabilizează faptul că pot fi un ambasador al României.„ Din acest motiv, este mereu preocupată de rezultatele sale profesionale, astfel încât să se răsfrângă şi asupra imaginii României, a tinerilor cu potenţial din ţară, pentru ca ei să fie apreciaţi peste hotare. „Prin asumarea unor responsabilităţi în afara companiei pe care o conduc acum – de exemplu, în cadrul asociaţiei asigurătorilor din Ungaria sau ca membru în boardul Camerei de Comerţ Româno-Ungare, poziţie pe care am acceptat-o de curând -, sper să pot ajuta la dezvoltarea relaţiilor economice dintre cele două ţări.”

    Dezvoltarea sa profesională de până acum se întinde pe o perioadă de circa 16 ani, într-un ritm care a surprins-o chiar şi pe ea. Niciodată nu şi-a imaginat în ce se va transforma pasiunea sa autentică pentru „matematica aplicată în economie„ şi actuariat, povestea anterior pentru Business Magazin. „Totul a venit foarte natural şi, deşi nu mi-am propus vreodată să ajung CEO, din cei 16 ani de carieră 13 au fost în funcţii de management”, spune Cornelia Coman. Îşi aminteşte de primii paşi: era în anul al doilea la Facultatea de Cibernetică atunci când a trebuit să aleagă direcţia de specializare. Din momentul în care a dat deoparte matematicile teoretice în favoarea celor cu aplicabilitate în domenii precum economia, destinul profesional i-a fost oarecum pecetluit. Iar când s-a angajat, studentă fiind, la o companie de asigurări, i-a fost clar că a găsit locul cu care este perfect compatibilă. „Lucram în departamentul financiar, câştigam 500 de dolari pe lună, un salariu foarte mare pentru anul 1997, şi, în paralel, mă duceam şi la şcoală. Era frumos, dar pasiunea mea era actuariatul. Eu asta voiam să fac”, povesteşte Coman.

    Aşa că imediat cum a dat examenul de licenţă s-a dus la un interviu de angajare în sucursala Nederlanden din România, fosta denumire a ING Asigurări de Viaţă, sperând că există un loc liber în departamentul de actuariat. Nu a avut noroc din prima pentru simplul fapt că postul pe care şi-l dorea nu era disponibil, dar nici mult nu a mai durat până când „m-au sunat să-mi spună că, dacă mai vreau să mă angajez în departamentul de actuariat, există un loc liber. Vă daţi seama că am acceptat pe loc„. Cariera sa a evoluat apoi pas cu pas, în ritm alert, iar din vara anului trecut a preluat funcţia de director general ING Asigurări de Viaţă şi Pensii Ungaria.

    Aflată practic la o aruncătură de băţ de România, Budapesta găzduieşte o comunitate importantă de români – „oameni tineri, ambiţiosi, frumoşi şi prietenoşi, în rândul cărora, în perioada petrecută aici, mi-am făcut deja foarte multe cunoştinţe şi chiar prieteni”.

    Cât priveşte perspectivele pe termen lung, Cornelia Coman spune că la pensie „mi-ar plăcea să fiu acolo unde vor fi familia şi prietenii mei – cel mai probabil acasă, în România”.

  • eMag deţine 50% din retailul online din Bulgaria

     “Am reuşit afară, avem 50% cotă de piaţă în Bulgaria într-un an. Am început în Ungaria acum o lună şi deja am ajuns la 100 de comenzi pe zi. În Ungaria ne întalnim cu jucători mai mari, precum Tesco. Credem că într-un an vom deveni lideri de piaţă şi în Ungaria”, a declarat directorul general al eMag, Iulian Stanciu.

    El a arătat că în cifre eMag reprezintă 180.000 de produse, 18.900 de comenzi pe zi, 3.000 de tiruri de marfă şi 700 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană a trecut mai multe proiecte energetice care inlcud România pe o listă pentru posibile fonduri UE

     Proiectele pot avea acces la sprijin financiar prin intermediul mecanismului Conectarea Europei, în cadrul căruia a fost alocat un buget de 5,85 miliarde de euro pentru “infrastructurile de transport energetic transeuropene în perioada 2014-2020”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene (CE).

    Astfel, proiectele care vizează Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector (AGRI) şi sunt eligibile pentru fonduri europene includ gazoductul Constanţa – Arad – Csanadpalota (Ungaria) şi terminalul de gaze naturale lichefiate de la Constanţa. AGRI face parte din coridorul energetic prioritar Gas East.

    România este inclusă, de asemenea, în două seturi de proiecte în cadrul coridorului sudic de transport al gazelor naturale (Southern Gas Corridor).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mesajul Budapestei pentru multinaţionalele din energie: Profitul nu-i al vostru

    Concepţia guvernului este că serviciile derivate din monopoluri naturale – gaz, electricitate, apă – ar trebui să se afle în subordinea autorităţilor centrale sau locale şi să opereze ca instituţii non-profit, a explicat Janos Fonagy, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, citat de Reuters.

    E.ON, RWE, EFD, GDF Suez sau Eni sunt companiile străine care au participaţii importante în companiile ungare din sector. “Profitul rezultat din activitatea decentă a corporaţiilor n-ar trebui să fie vărsat ca dividend, ci reinvestit în operaţiuni, întreţinere şi ameliorarea serviciilor”, a spus Fonagy.

    Luna trecută, premierul ungar Viktor Orban a declarat că statul negociază răscumpărarea a 6-7 companii de utilităţi privatizate în trecut, iar o lege prin care furnizorii de servicii de utilităţi publice vor deveni companii nonprofit ar putea să ajungă în parlament în primăvară.

    Fidesz, partidul de guvernământ al premierului Orban, încearcă să-şi amplifice influenţa în sectorul energiei, în perspectiva alegerilor din 2014. Viktor Orban a reflectat în mai multe rânduri că ungurii plătesc prea mult pentru energie. În ianuarie, guvernul a impus deja o reducere cu 10% a tarifelor la energia pentru consumatorii casnici şi vrea să opereze noi reduceri luna viitoare.

    Comisia Europeană nu a comentat proiectele legislative ale Budapestei, arătând doar că va insista ca statele să respecte planurile de reformă structurală în domeniul energiei, respectiv calendarele naţionale de liberalizare progresivă a preţurilor.

  • Fond european pentru salvarea băncilor din Europa de Est?

    Până acum, fondul respectiv a fost folosit exclusiv pentru creditele acordate în comun de UE şi FMI Letoniei (2008), Ungariei (2008) şi României (2009).

    Germania şi Marea Britanie – care se profilează tot mai clar drept noul tandem conducător al Uniunii – s-au opus însă propunerii Bruxellesului, argumentând că fondul de susţinere a balanţei de plăţi nu a fost creat pentru subvenţionarea băncilor cu probleme, ci pentru uşurarea situaţiei financiare a unor ţări comunitare, exact în perioadele delicate în care acestea sunt nevoite să-şi consolideze sistemele bancare. În plus, uzul de până acum al respectivului fond – pentru credite acordate statelor împreună cu FMI – exclude reorientarea lui în folosul salvării băncilor, din moment ce FMI nu a fost şi nu este o instituţie menită să salveze bănci.

    Intenţia Comisiei Europene, potrivit Bloomberg, este să creeze pentru ţările UE nemembre ale zonei euro un mecanism similar Mecanismului European de Stabilitate, fondul de urgenţă al zonei euro în valoare de 500 mld. euro, spre a pregăti astfel întregul continent pentru următoarele teste de soliditate financiară ce vor fi aplicate băncilor europene. Planul ar fi ca până la finele anului să se ajungă în UE la un acord privind o astfel de plasă de siguranţă, aşa încât fondul respectiv să poată fi disponibil până la jumătatea anului viitor.

  • Ungaria nu are planuri să naţionalizeze companii de utilităţi, dar vrea să cumpere acţiuni

     Premierul ungar Viktor Orban a declarat, vineri, la postul public de radio, că statul negociază răscumpărarea a 6-7 companii de utilităţi privatizate în trecut, iar o lege prin care furnizorii de servicii de utilităţi publice vor deveni companii nonprofit ar putea să ajungă în parlament în primăvară.

    “În perioada comunistă, procesul se numea într-adevăr naţionalizare, dar în situaţia actuală nu putem discuta de expropriere”, a declarat purtătorul de cuvânt, citat de portalul Politics.hu. Reprezentantul guvernului a comentat reacţii ale presei şi partidelor din Ungaria la declaraţiile de vineri ale premierului.

    În multe ţări din Europa de Vest în care acţionarii privaţi şi-au vândut participaţiile iar statul a fost dispus să investească în acest sector, “cele două idei s-au întâlnit”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro