BusinessMagazin

Tag: salariu

  • Cât câştigă un şofer RATB? Compania plăteşte în fiecare an salarii de 500 de milioane de lei

    Cel mai bine plătit şofer al RATB primeşte lunar un salariu net de aproximativ 3.500 lei şi bonuri de masă. Cele mai multe salarii au valori cuprinse între 2.200 şi 2.800 de lei, la care se adaugă tichete de masă de aproximativ 200 de lei, conform celor mai recente date disponibile.

    Un raport al Autorităţii Municipale de Reglementare în domeniul Serviciilor Publice arată că RATB are în acest moment aproape 11.000 de angajaţi, iar pentru salariile lor regia plăteşte anual 505 milioane de lei, adică aproape întreaga subvenţie primită de la primărie, potrivit Digi 24. Din totalul numărului de angajaţi, 261 au funcţii de conducere.

    În 2012, RATB a avut venituri de 902 milioane de lei şi deţinea 516 tramvaie, 297 de troleibuze şi 1.148 de autobuze.

  • Preşedintele Klaus Iohannis, lovit din plin, în cel mai grav „accident” al mandatului său: „I s-a întins o CAPCANĂ!”

    Klaus Iohannis a căzut într-o capcană din care iese cu imaginea şifonată.

    Ce s-a întâmplat în ultimele 24 de ore provoacă cel mai grav „accident” politic din ultimele şase luni de mandat:

    Klaus Iohannis, lovit din plin, în cel mai grav „accident” al mandatului său: „I s-a întins o CAPCANĂ!”

  • Românii cheltuiesc pe concedii o jumătate de salariu

    În rândul acestora, România se poziţionează uşor peste medie, dedicând cheltuielilor de vacanţă aproape 50% din veniturile lunare familiale (49,7%) – echivalentul a 291 de euro -, în timp ce media europeană este de 47,2%.

    Este interesant de observat că, pentru vacanţa de vară, românii cheltuie aproape dublu faţă de bugetul alocat vacanţelor de iarnă (47% vara, faţă de 25%, iarna). Cu toate acestea, în raport cu media europeană, dacă este să ne referim strict la cheltuielile de Crăciun, tindem să fim mai generoşi decât în perioada estivală (vezi index 121, iarna, faţă de 105, vara).

    Pentru acest studiu, Ferratum Grup, un iniţiator al tehnologiei financiare şi al împrumuturilor mobile, şi-a invitat clienţii din 17 ţări europene să îşi analizeze comportamentul privind cheltuielile în timpul sezonului estival. Un total de 5.685 de familii de clasă mijlocie au completat sondajul despre cât anume şi unde îşi cheltuie veniturile.

    Sondajul indică faptul că, spre deosebire de anul trecut, în 2015 lucrurile se prezintă mai bine pentru familiile europene. Peste 30% dintre acestea  plănuiesc cheltuieli mai mari în vacanţa din această vară comparativ cu anul precedent, iar 40% menţin aceleaşi cheltuieli ca în vara lui 2014. Sondajul a evidenţiat, însă, diferenţe surprinzătoare între ţări.

    În ţările din estul Europei, sumele relative alocate pentru vacanţă sunt mult mai mari decât în Vest.

    Cu excepţia Spaniei, ţările care cheltuie cel mai mult în vacanţe sunt cele din estul Europei – peste media (47%) venitului disponibil.

    Conform Barometrului European de vară Ferratum Grup, Estonia şi Letonia se află în topul acestei liste, cu cheltuieli de vacanţă (raportat la venitul familiei) de peste 60% (Estonia – 629 euro, Letonia – 621 euro).

    Danemarca şi Germania dedică vacanţelor de vară cele mai mici bugete (27%, respectiv 28%). Pentru a finaliza trendul ţărilor vestice (cele mai conservatoare ţări când vine vorba despre bugetele vacanţelor de vară de anul acesta), tabelul este completat de Ţările Nordice şi de Regatul Unit.

    În Europa de Vest există diferenţe mari între ţări cu privire la sumele aferente vacanţelor din această vară. O familie daneză din clasa mijlocie alocă doar 27% din venitul disponibil familiei pentru vacanţa de vară, în timp ce omologii lor spanioli cheltuie aproape 55% pe călătorie, relaxare şi tendinţe estivale. Ocupanta locului al doilea în topul celor mai cheltuitoare ţări vestice este Suedia unde procentul este de 41% (1,171 euro).

     Călătoriile în propria ţară constituie cele mai frecvente cheltuieli, reprezentând o medie de 17% din venitul disponibil al unei familii. O destinaţie de vacanţă atât de populară, poate că nu este suprinzător că Spania cheltuie cel mai mult pe călătorii în propria ţară (25%), urmată de Lituania (21%) şi Danemarca (20%). Suedia, Finlanda şi Bulgaria ocupă locul 4, cu un procent de 19%.

    Pe de altă parte, cei mai pasionaţi turişti străini în această vară sunt olandezii şi britanicii (17%), urmaţi de danezi şi suedezi (15%), nemţi (13%) şi bulgari (12%).

    Clubbing-ul, restaurantele, plaja implică cea de-a doua categorie de cheluieli de vacanţă în rândul celor 17 ţări din studiu, cu Spania conducând din nou clasamentul cu un procent de 24%.

    Danemarca şi Suedia sunt, de asemenea, pasionate de frecventarea restaurantelor (16%), fiind urmate îndeaproape de Polonia şi Croaţia, care plănuiesc să cheltuie aproximativ 15% din fondurile totale alocate pentru activităţi sociale.

    Totuşi, vara nu presupune numai călătorii, restaurante şi petreceri. Studiul mai arată că europenii au şi alte priorităţi. De exemplu, 12% din cheltuielile de vară sunt alocate pentru îmbunătăţiri în locuinţe, grădini sau chiar garderobe.

    Bulgarii (21%) şi lituanienii (19%) profită de vremea bună din timpul verii pentru a se ocupa de bricolaj şi grădinărit, în timp ce nemţii îşi dedică 14% din venitul disponibil noilor ţinute estivale.

    În mod suprinzător, festivalurile sau evenimentele sportive estivale nu sunt atât de populare în rândul clasei mijlocii cum ar fi fost de aşteptat. Numai 5-6% din cheltuieli merg spre astfel de evenimente.

    Deşi privitul sporturilor nu pare a fi o prioritate pentru majoritatea europenilor, practicarea lor rămâne, în mod evident, în topul preferinţelor.

    Cine preferă un stil de viaţă activ se va simţi ca acasă în Polonia unde 1/10 din sumele alocate pentru vacanţa de vară sunt cheltuite pentru sporturi de recreere, precum fotbal, înot şi camping. Restul Europei nici măcar nu se apropie de acest procent.

    Veniturile au fost declarate în moneda locală, iar investiţia relativă pentru vară este calculată ca raport între cheltuielile estivale şi venitul disponibil al unei familii în fiecare locaţie. Veniturile disponibile au fost ajustate în funcţie de parităţile puterii de cumpărare individuale din fiecare locaţie pe baza cifrelor din 2014 furnizate de Banca Mondială.

    La sondaj au participat 5,685 de familii din 17 ţări europene. Respondenţii au vârste cuprinse între 21-65 de ani (dintre care 60% sunt femei). Venitul mediu net disponibil al familiilor participante este de de 720 – 3.800 euro.

    În plus faţă de factorii demografici, respondenţii au fost întrebaţi despre venitul lor net lunar disponibil, despre cât cheltuie cu vacanţele de vară, pe ce activităţi de vară cheltuie banii, care este valoarea cumpărăturilor online pentru vacanţă şi cât de repede estimează să îşi refacă echilibrul financiar după vacanţele de vară.

    Toate sumele din sondaj au fost exprimate în moneda fiecărei ţări. Răspunsurile au fost uniformizate pentru a reflecta puterea respectivă de cumpărare din fiecare ţară. Toţi respondenţii au fost anonimi şi nu au primit nicio remuneraţie pentru a participa la sondaj.

  • Primarul Barcelonei şi-a diminuat salariul cu 27 la sută

    Ada Colau va avea salariul 80.115 de euro pe an, cu 27% mai mic decât venitul fostului primar al Barcelonei, Xavier Trias, care încasa 109.000 de euro pe an, informează filiala spaniolă a publicaţiei The Local.

    Ada Colau, fostă activistă împotriva evacuărilor din locuinţe, a câştigat alegerile locale în mai, devenind prima femeie care ocupă funcţia de primar al Barcelonei.

    Colau este membră al mişcării civice Barcelona en Comú, apropiată de partidul de stânga Podemos.

    Decizia de reducere a salariului este efectul unei propuneri făcute de mişcarea politică Barcelona en Comú.

  • Maşina de cusut a Europei a devenit a doua industrie exportatoare a României

    Producători români sau străini, cu zeci, sute sau chiar mii de salariaţi fiecare, şi‑au împărţit strategic harta României. „Pantofarii” s-au înghesuit în vestul ţării, în judeţe precum Bihor, pariind pe apropierea de Occident şi pe salariile mici din zonă. La polul opus, producătorii de îmbrăcăminte s-au concentrat pe estul ţării şi pe zona de sud, atraşi de forţa de muncă experimentată, de salariile mici şi de lipsa de investiţii din zonă.

    Regiunea istorică a Moldovei este „cenuşăreasă“ în materie de investiţii străine atrase în ultimele două decenii şi jumătate, având în vedere că sumele totale aduse de investitorii străini la capitalul companiilor pe care le-au înfiinţat în România au fost de două-trei ori mai mici decât cele din Transilvania şi Muntenia şi de zece ori mai mici faţă de cele din regiunea Bucureşti-Ilfov.

    În acest context, în oraşe precum Focşani sau Botoşani producţia de îmbrăcăminte este cea mai importantă industrie, fabricile de aici fiind cele care au ţinut în viaţă atât centrele urbane, cât şi satele aflate pe o rază de până la 60-100 de kilomentri. Aici, angajaţii din industria textilă aleg fie să plece în străinătate să muncească, fie să croiască şi să coasă haine pe un salariu care de multe ori nu depăşeşte pragul de 1.000 de lei net.

    „În Focşani, industria textilă este cea mai importantă. Sunt producători mici care lucrează cu clienţi mass market (şi nu pot plăti salarii mai mari – n.red.), de aceea noi trebuie să fim atenţi cu politica salarială pentru a păstra în Focşani industria aceasta”, spunea recent Bernard Cheere, CEO al Artifex, unul dintre cei mai mari producători locali de textile. Producătorul de textile Artifex realizează în Focşani haine pentru unele dintre cele mai importante branduri de modă din lume precum Hugo Boss, Massimo Dutti, Lacoste Premium sau COS.

    Artifex are peste 1.300 de salariaţi, iar peste 50% dintre aceştia locuiesc în afara Focşaniului, unii venind de la 60 de kilometri distanţă. Oficialii companiei nu dau detalii despre salariile pe care le plătesc, afirmând doar că sunt în linie cu piaţa. Salariul mediu brut în industriile de textile, îmbrăcăminte şi încălţăminte a ajuns anul trecut la 1.610 lei, fiind în continuare cu circa 30% sub media pe economie. Joburile de croitor şi cusător sunt printre cele mai prost plătite în România, alături de cele de casier în magazine şi de menajeră în HoReCa.

    Dacă fabricile mari plătesc salarii ce pot ajunge la 2.000 de lei brut, există şi companii care plătesc salariaţii cu minimul pe economie. „Salariile din industria locală de textile şi încălţăminte vor creşte, ne aliniem treptat standardelor din Europa. Nu cred că această situaţie va afecta piaţa locală, România beneficiind de două avantaje majore – poziţia geografică şi experienţa forţei de muncă”, spune Raul Poruţiu, managing director al companiei YKK România, filială a grupului japonez cu acelaşi nume. Japonezii au vân-dut anul trecut 26 de milioane de fermoare către mai mult de 400 de producători locali de textile, pantofi şi accesorii auto. România este aşezată aproape de Occident, unde îşi au sediile şi centrele de distribuţie cele mai mari companii de modă din lume. Astfel, costurile de transport sunt reduse, la fel şi timpul necesar livrării. Contextul este favorabil dat fiind şi că Asia pierde teren. „Din Asia se întorc o serie de comenzi în România. Nici nordul Africii nu mai este mirajul de acum câţiva ani. Cred astfel că majorarea salariilor nu se va reflecta în numărul de comenzi, care nu vor scădea, dar nici nu vor creşte. Va avea loc o stabilizare a pieţei”, explică Poruţiu.

    De aceeaşi părere este şi şeful Artifex, al 12-lea cel mai mare producător local de haine şi încălţăminte. El afirmă că salariile din România vor creşte, însă Artifex va rămâne aici pentru că are planuri de investiţii pe termen lung în România. Economiile vestice îşi mută fabricile, iar nordul Africii este o destinaţie pentru producţia de haine pentru zi. Europa de Est, unde România şi Bulgaria sunt cele mai mari pieţe, primeşte comenzile mai complicate, potrivit lui. El explică faptul că Ungaria şi Cehia nu mai sunt competitive în ceea ce priveşte salariile, de aceea fabricile subcontractează producători din România şi din alte ţări. Pe termen lung însă, aceasta nu este o soluţie.

  • Domeniul unde salariile sunt de 17 ori mai mari faţă de anul 2000. Salariul mediu a ajuns la peste 4.500 de lei pe lună şi creşte

    Cererea mare de forţă de muncă din sectorul IT a condus şi la o creştere accelerată a salariilor IT-iştilor în ultimii ani, care au ajuns la venituri lunare medii de peste 4.500 de lei net pe lună, fiind de 17 ori mai mari decât nivelul din urmă cu 15 ani.
    Spre comparaţie, salariul mediu net la nivelul întregii economii a crescut de doar 10 ori, arată datele centralizate de ZF pe baza informa­ţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.


    „Salariile angajaţilor din sectorul IT&C vor creşte, în medie, cu 4,5% în acest an“, se arată în rezultatele studiului salarial realizat anul acesta de compania de consultanţă în domeniul resurselor umane Mercer.


    Cititi aici cum puteti castiga 4.500 de lei pe luna

  • Topul celor mai slab plătite joburi din economie. Cel mai mic salariu brut este de 788 de lei pe lună

    Angajaţii din categoria „personal casnic pentru curăţenie şi alte servicii“ au avut  câştiguri salariale de câte 788 de lei brut pe lună anul trecut, reprezentând 38% din salariul mediu la nivel naţional (de 2.096 lei brut pe lună), aceasta fiind ocupaţia cu cel mai mic salariu oficial înregistrat în contractele de muncă. Cei de pe postul de ajutori la prepararea produselor alimentare de tip „ fast food“  au un salariu mediu de 875 de lei brut pe lună, adică cu 58% mai puţin decât a câştigat un angajat plătit la nivelul salariului mediu pe economie în 2014, potrivit unor date prezentate la ZF HR Conference de Silvia Pisică, directorul general al Direcţiei Generale de Demografie şi Statistică Socială din cadrul Institutului Naţional de Statistică.

    Topul celor mai slab plătite joburi din economie. Cel mai mic salariu brut este de 788 de lei pe lună

  • Ce salariu are prezentatorul TV Radu Tudor la Antena 3. Suma uriaşă apare în declaraţia de avere a soţiei, consilier diplomatic la MAE

    Salariul analistului politic de la Antena 3 a crescut constant şi substanţial în fiecare an, potrivit declaraţiilor de avere mai vechi ale Irinei Zidaru. Astfel, începând cu 2012, suma încasată de la Antena 3 a crescut cu 1.000 de euro în fiecare an, astfel că acum are un salariu care l-ar face invidios şi pe un director de bancă sau un manager de top.

    Ce salariu are Radu Tudor la Antena 3. Suma apare în declaraţia de avere a soţiei, consilier diplomatic la MAE

  • L-au sunat să-i dea un salariu de 5.000 de euro în fiecare zi. Iată ce trebuia să facă, în schimbul banilor, acest poliţist din Sighetu Marmaţiei

    Azi vă prezentăm un caz extraordinar din România clandestină. Un poliţist din Sighetu Marmaţiei a primit la un moment dat un telefon. Se întâmpla iarna trecută. La celălalt capăt era o persoană care, fără prea multe detalii, s-a oferit să îi dea poliţistului aproape zilnic, timp de o lună, 5.000 de euro. Urmarea este fabuloasă!

    CE TREBUIA SĂ FACĂ POLIŢISTUL ÎN SCHIMBUL A 5.000 DE EURO PE ZI. TIMP DE O LUNĂ

  • L-au sunat să-i dea un salariu de 5.000 de euro în fiecare zi. Iată ce trebuia să facă, în schimbul banilor, acest poliţist din Sighetu Marmaţiei

    Azi vă prezentăm un caz extraordinar din România clandestină. Un poliţist din Sighetu Marmaţiei a primit la un moment dat un telefon. Se întâmpla iarna trecută. La celălalt capăt era o persoană care, fără prea multe detalii, s-a oferit să îi dea poliţistului aproape zilnic, timp de o lună, 5.000 de euro. Urmarea este fabuloasă!

    CE TREBUIA SĂ FACĂ POLIŢISTUL ÎN SCHIMBUL A 5000 DE EURO PE ZI. TIMP DE O LUNĂ