BusinessMagazin

Tag: marketing

  • Marketing pe bavareza sau cum fac nemtii miliarde de euro din povesti

    Drumul romantic sau in varianta oficiala “Romantische Strasse”
    era o idee de marketing destinata soldatilor americani si
    familiilor lor, dispusi sa isi cheltuie soldele pentru povesti
    precum cea a extravagantului (sau nu-prea-sanatosului-la-cap, dupa
    cum il credeau contemporanii sai) rege Ludwig al doilea, care si-a
    construit prin castele precum Neuschwenstein sau Herrenchiemsee o
    lume plina de fantezie, rupta complet de realitatea acelor
    vremuri.

    Sau pentru urme ale unor conflicte celebre, asa cum a fost
    razboiul de 30 de ani, cel care pornea la inceputul secolului 17 ca
    un conflict religios si care lua apoi amploare la intreg nivelul
    intregii Europe si instaura Franta ca putere dominanta, distrugand
    pe parcurs multe dintre orasele germane (cele mai multe nerevenind
    nici pana astazi la gloria dinainte).

    Cu astfel de povesti, impanate cu castele vechi si un amestec de
    stiluri baroc, neoclasic si, bineinteles, romantic (neogotic) – pe
    masura ce germanii au simtit nevoia reintoarcerii la propriul
    trecut -, turismul din Bavaria a ajuns o industrie de peste 24 mld.
    euro anual, potrivit statisticilor biroului de turism local.

    Doar cele 45 de castele si resedinte atrag anual mai mult de
    cinci milioane de vizitatori, atractia principala fiind de departe
    castelul Neuschwanstein, unde dorinta regelui (pe numele sau
    complet Ludwig Otto Friedrich Wilhelm) de a avea propriul
    Versailles a fost transformata intr-o masina de facut bani de catre
    nemti, vizitarea castelului semanand, daca vreti, cu una dintre
    liniile de productie ale producatorilor bavarezi de masini,
    intesate de roboti, foarte productivi, dar ale caror programe
    software nu permit deloc contemplarea minunatiilor care ies de pe
    aceste linii de productie.

    Altfel spus, o industrializare dusa la extrem, dar care face ca
    drumul romantic, alaturi de alte drumuri tematice, precum cel
    alpin, al cristalului, al castelelor, al berii, al portelanului sau
    strazile diverselor dinastii de regi si imparati, precum
    Hohenzollern (ca sa aduc un exemplu apropiat) fac ca turismul sa
    fie sectorul economic cu cea mai mare contributie in PIB al
    Bavariei.

    Nu va asteptati insa la caldura cu care sunteti intampinati de
    obicei in statele mediteraneene sau pe coasta Atlanticului, de
    exemplu, caci Bavaria pare acum o destinatie facuta mai degraba
    pentru germani si asiatici.

    Nu degeaba statisticile efectuate de anumite companii care
    monitorizeaza forumurile de discutii de pe internet arata ca in
    timp ce turistii britanici, unii dintre cei mai plimbareti din
    Europa, nu stiu mare lucru despre Romantische Strasse, mai mult de
    noua japonezi din zece cunosc foarte bine conceptul. Ca dovada si
    faptul ca aproape toate indicatoarele presarate de-a lungul
    drumului sunt inscriptionate deopotriva in germana si cu caractere
    asiatice, dar nu si in engleza.

    Dincolo de componenta turistica, romanticul drum ce serpuieste
    de-a lungul a mai bine de 360 de kilometri si care se intretaie pe
    alocuri cu celebrele autobahn-uri fara limita de viteza reprezinta
    o foarte buna oportunitate pentru un test-drive. Si ce alta masina
    ar putea cadra mai bine cu Bavaria decat BMW (acronimul pentru
    Fabrica de Motoare din Bavaria)?

    Mai exact, seria 3 coupé, in varianta de motorizare diesel de
    doi litri, editia EfficientDynamics cu cateva imbunatatiri
    aerodinamice suplimentare, precum jante din aliaj in design turbina
    si suspensie coborata.

    Daca nu ati inteles nimic din ceea ce tocmai am scris, inseamna
    ca probabil nu sunteti unul dintre cei 1.500-2.500 de romani care
    isi cumpara in fiecare an un automobil BMW nou si voi reformula: un
    model coupé (deci o masina cu alura sportiva, cu doua usi), cu 163
    de cai-putere, suficienti pentru a ajunge de la zero la 100 de
    kilometri pe ora in circa 7,5 secunde si cu un consum de putin
    peste patru litri de motorina la 100 de kilometri.

  • Portretul romanului care sta pe internet

    Cristina are aproape 24 de ani, locuieste in Bucuresti, este
    necasatorita si este absolventa de facultate. Lucreaza deja de doi
    ani, avand un venit lunar mai mic de 1.500 de lei, iar cel mai mult
    o intereseaza ce mananca, cum se imbraca si ce produse cosmetice
    foloseste, in timp ce masinile si sportul sunt pe ultimele locuri
    intre interesele ei.

    Laptele este alimentul pe care il consuma cel mai des, urmat de
    iaurturi, cafea si ciocolata; nu prea consuma bauturi alcoolice si
    are de gand sa-si cumpere o masina si poate chiar si un apartament
    la anul.


    Mihai, un tanar de aceeasi varsta cu Cristina si cu aproximativ
    aceeasi situatie financiara, tot la o masina viseaza, este foarte
    pasionat de tot ce tine de computere, tehnologie si internet, iar
    cel mai frecvent consuma bauturi racoritoare acidulate, mananca
    mezeluri si bea si el mult lapte. Ambii intra pe internet cel putin
    o data pe zi.

    Cei doi nu sunt personaje reale, ci portrete-robot ale
    utilizatorului de internet de la noi, cu datele cel mai des
    intalnite statistic. Datele privind veniturile, varsta si
    obiceiurile de consum sunt esentiale pentru orice companie care
    cauta sa vanda sau sa se promoveze online si care isi poate forma
    astfel o idee despre publicul sau potential.

    “Toata lumea vrea sa fie acum pe internet, pentru ca este mediul
    cu cea mai importanta evolutie. In afara, promovarea pe internet a
    ajuns sa fie mai importanta decat cea pe televizor si acelasi lucru
    s-ar putea intampla in cativa ani si in Romania”, crede Radu
    Florescu, directorul executiv al Saatchi & Saatchi.

    In exemplul de fata, pentru un producator de lapte, situatia
    este cat se poate de simpla, in conditiile in care una din doua
    femei si cam tot atatia barbati care folosesc internetul consuma cu
    regularitate lapte sau lactate. Promovarea pe internet ar atinge un
    numar considerabil de consumatori, fara sa fie neaparat nevoie de
    eforturi prea mari.

    Pentru o companie care vinde bauturi racoritoare in schimb,
    faptul ca aproape jumatate dintre barbatii care intra pe internet
    sunt consumatori de asa ceva, in timp ce doar in jur de o treime
    dintre femei se dau in vant dupa racoritoare, poate determina
    intreaga strategie de comunicare online. “Toate aceste informatii
    pot face diferenta intr-o campanie”, crede Bogdan Prajisteanu,
    directorul agentiei Mediaedge:cia, incepand cu mesajul transmis si
    pana la elementele vizuale folosite.

    Dupa unele calcule recente ale International Telecommunications
    Union si Euromonitor International, aproximativ 53% dintre cei 7,35
    milioane de utilizatori de internet din Romania sunt femei. Daca e
    asa, inseamna ca ponderea e mai mare decat in prima parte a anului
    trecut, daca ne raportam la un studiu demografic derulat in
    perioada mai-iunie de Trafic.ro pe un esantion reprezentativ de
    42.000 de respondenti, utilizatori ai unui numar de peste 2.050 de
    site-uri din Romania.

    Balanta n-a facut altceva decat sa se echilibreze si sa reflecte
    structura populatiei romanesti in ansamblu, in conditiile in care,
    in prezent, 52,6% dintre locuitorii tarii sunt femei, potrivit
    Institutului National de Statistica. Aceasta situatie ar putea sa
    se mentina si in urmatorii ani, cand numarul utilizatorilor de
    internet ar trebui sa depaseasca 9 milioane, cifra estimata pentru
    2018.

    Din punctul de vedere al varstei, cea mai mare pondere o au cei
    cu varsta intre 20 si 24 de ani, eventual studenti sau proaspat
    angajati cu studii superioare (23% dintre femei si 21% dintre
    barbati), urmati de cei sub 30 de ani. Generatia 40-49 de ani
    reprezinta mai mult de 14% din numarul total al utilizatorilor de
    internet, conform studiului, in timp ce cam 8% au mai putin de 18
    ani.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei
    BUSINESS Magazin.

  • Microsoft Romania l-a numit in functia de director de marketing si business pe Michal Golebiewski

    “Sunt incantat de venirea in Romania si ocuparea acestei
    pozitii. Este o oportunitate pentru mine de a utiliza experientele
    castigate in cei 14 ani petrecuti in Microsoft pentru a conduce
    filiala din Romania intr-o noua etapa de excelenta in business,
    marketing si operatiuni, in parteneriat cu managementul si
    angajatii Microsoft Romania”, a declarat, intr-un comunicat,
    Golebiewski.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hainele cele noi ale lui Zuzu. De ce tocmai acum?

    Dupa un an in care Albalact a lasat un val de tacere asupra
    celui mai bine vandut brand al sau, Zuzu, comunicand foarte putin
    catre consumatori, in 2010 iese la rampa cu cea mai ampla schimbare
    de la inceputul anului in domeniul lactatelor.

    Desi avea o cota de piata in volum de 29% la sfarsitul anului
    trecut in segmentul laptelui pasteurizat, “trebuia sa facem ceva
    nou”, declara Cristina Miclea, director de marketing la Albalact.
    Cu noile sale haine, care nu mai afiseaza binecunoscutele pene, ci
    petale si frunze care duc cu gandul catre originea naturala a
    produsului, Zuzu ar urma sa se vanda mai bine, respectiv sa castige
    o cota de piata “de 1-3% pana la sfarsitul acestui an”, spune Raul
    Ciurtin, presedintele companiei, care precizeaza ca previziunile
    sunt ponderate din pricina faptului ca piata lactatelor sufera si
    ea, inevitabil, de pe urma crizei.


    Chiar daca volumul vanzarilor este similar celui de anul trecut,
    “in valoare, probabil ca scaderile se plaseaza in jurul a zece
    procente”, estimeaza el, deoarece cumparatorii migreaza spre
    produse mai ieftine. In plus, compania se asteapta ca si cel mai
    nou brand din portofoliu, Raraul, sa-si adjudece cinci procente din
    piata.

    Cristina Miclea, care s-a ocupat de brand de la lansarea lui
    (2006), spune ca presiunea la raft a devenit foarte mare, dupa
    lansarile de produse din ultimii doi ani; in ciuda faptului ca Zuzu
    are un spatiu de raft foarte mare, asigurat de volumul vanzarilor,
    “nu inseamna ca nu trebuie sa mai lucram si sa imbunatatim aceasta
    vizibilitate”.


    La sfarsitul anului trecut, managementul Albalact a ajuns la
    concluzia ca un rebranding al produsului era solutia potrivita, iar
    din prima luna a anului a inceput sa lucreze, impreuna cu
    BrandTailors, firma specializata in consultanta strategica si
    design de brand. “Lucram cu BrandTailors de un an, pentru marcile
    Raraul si Fulga”, precizeaza reprezentanta Albalact.

    Primul pas a fost realizarea unui studiu de piata care s-a
    desfasurat pe o perioada de trei luni. Avand la indemana
    raspunsurile consumatorilor la intrebari referitoare la cum vad ei
    aceasta marca si ce-si doresc de la ea, putea fi dat startul in
    procesul efectiv de “reintinerire”.

    Beatrice Danis, managing partner al BrandTailors, sustine ca
    “ne-am gandit foarte mult inainte de a incepe acest proces, pentru
    ca Zuzu este un brand unic in categorie din punctul de vedere al
    personalitatii, imposibil de replicat in segmentul sau”, asa incat
    orice interventie trebuia facuta cu atentie, intrucat orice
    noutate, pentru un brand valoros, poate avea un impact negativ.

    “Din punctul meu de vedere, acest proiect a fost testul de
    maturitate pentru firma noastra”, crede reprezentanta BrandTailors.
    Evident, se asteapta sa fie si oameni care vor avea pareri bune sau
    mai putin bune despre proiect, dar, adauga Danis preventiv, “e usor
    sa stai pe margine si sa comentezi”. Plus ca brandingul este o
    disciplina “absolut subiectiva”, iar industria este “foarte mica,
    cu o marja de profitabilitate aproape inexistenta”.

  • Covalact are un plan de investitii de 1,3 mil. euro

    In perioada 2010-2011, Covalact isi va continua planul de
    dezvoltare si va investi peste 1,3 milioane de Euro in cresterea
    calitatii produselor, diversificarea portofoliului, precum si
    marirea capacitatilor de productie si logistica. Compania a
    investit peste 1,5 milioane de euro in acest scop in ultimii doi
    ani. Covalact estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu peste 10%
    comparativ cu anul 2009, cand compania a inregistrat venituri de
    peste 25 milioane de euro.

    Anul acesta Covalact va investi peste 1 milion de euro in
    campania de comunicare, cuprinzand activitati de cercetare de
    piata, creatie, productie, difuzare si sampling national pentru
    promovarea brandului.

    In acelasi timp, compania are in plan extinderea distributiei la
    nivel national, atat prin intermediul marilor retele comerciale
    internationale prezente in Romania, cat si prin intermediul
    distribuitorilor. In prezent, compania are asigurata distributia la
    nivelul intregii tari, fiind prezenta in cele mai importante orase
    din Romania, iar pana la sfarsitul anului, accentul va fi pus si pe
    extinderea capacitatilor logistice.

    Mihai Neagu, Sales & Marketing Director la Covalact spune ca
    in segmentul iaurturilor, “vom extinde in toamna gama de produse cu
    variantele cu fructe. De asemenea, de curand, Covalact a lansat
    produsele din gama Sana si Kefir sub brandul propriu”.

    Infiintata in anul 1969, Covalact este una dintre companiile
    cele mai importante pe piata romaneasca de produse lactate. In
    prezent, compania este detinuta de Fondul de investitii american
    SigmaBleyzer Southeast European Fund, care mai detine in Romania si
    brandul Lactate Harghita.

  • Carnatii de Plescoi, pe cale de a fi recunoscuti in Europa

    Carnatii de Plescoi si pastravul afumat din zona Brasovului sunt
    doar doua dintre produsele cu care Romania va fi recunoscuta pe
    plan international. Ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, a
    declarat joi ca un numar de 16 produse alimentare sunt inregistrate
    la Ministerul Agriculturii si se afla in faza avansata pentru
    obtinerea certificarii europene de produse traditionale.

    “Avem 2.653 de proiecte din partea producatorilor romani in baza
    de date a ministerului, produsele acestora fiind recunoscute la
    nivel national ca produse traditionale. Dintre acestea, 16 dosare
    sunt in faza avansata, urmand sa fie depuse pentru a fi recunoscute
    la nivel european. Daca vor trece de acest nivel, vor primi
    denumirea de indicatie de origine geografica, ceea ce inseamna ca
    produsele lor si zonele unde sunt fabricate vor fi recunoscute in
    Europa”, a spus Dumitru.

    Cititi mai mult pe
    www.gandul.info

  • Topul brandurilor care au innebunit romanii

    “Oamenii sunt adesea mai interesati de legaturile sociale care
    deriva din afilierea la un anumit brand decat de brandul in sine
    sau de caracteristicile sale strict rationale, functionale.
    Succesul unui brand depinde in tot mai mare masura de felul in care
    reuseste sa creeze si sa dezvolte comunitati puternice de
    consumatori”, spune Cosmin Alexandru, managing partner B&P
    Brandivia.


    Lista celor mai puternice branduri din Romania este obtinuta in
    urma unui studiu reprezentativ pentru populatia 18-49 din mediul
    urban. Marcile evaluate au fost selectate in functie de
    cheltuielile media in 2009. Lista primelor 25 de branduri astfel
    selectate pe mai multe sectoare (FMCG, auto, telecom si financiar)
    a fost completata cu alte 15 marci importante din Romania pentru a
    echilibra portofoliul de branduri al fiecarui domeniu.

  • Care sunt cele mai valoroase branduri din lume

    Un clasament al celor mai valoroase 100 de branduri din lume,
    ajuns la cea de-a cincea editie, realizat de Millward Brown Optimor
    pentru WPP, cuantifica in valoare monetara opinia consumatorilor
    despre branduri.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Mihaela Nicola, The Group: Criza Toyota, un exemplu de vanitate fata de cea mai bine vanduta masina

    De fapt, dupa Nicola, rechemarea unor masini, oricat de multe,
    doar pe baza unui posibil (nici macar probabil) defect este un gest
    care pe termen lung va consolida increderea consumatorilor si va
    crea perceptia unei companii preocupate de siguranta clientilor si
    cu o abordare onesta a problemelor.

    Citeste mai multe in “Toyota si rechemarile de masini sau cum comunici
    cand treci printr-o criza de imagine”

  • De ce nu sunt atente la comunicare, mai ales in situatii de criza


    “Din frica, din aroganta, din nestiinta, din estimarea gresita a
    situatiei, cele mai multe companii aleg sa taca, sa nu comunice
    nimic si cu nimeni, nici extern, nici intern, unde se intampla ca
    singurul mesaj pe care il primesc angajatii sa fie unul in care li
    se interzice sa comenteze public incidentul.”

    Citeste mai multe in
    “Toyota si rechemarile de masini sau cum comunici cand treci
    printr-o criza de imagine”