BusinessMagazin

Tag: Investitie

  • GTS Telecom a investit 1 milion de euro în extinderea centrului de date din Bucureşti

    Numărul contractelor pentru servicii de colocare şi de cloud de tip Infrastructură ca Serviciu (IaaS) furnizate de GTS Telecom în România a crescut cu 30%. Pentru a susţine această cerere în creştere, GTS Telecom şi-a extins cu 60% suprafaţa centrului de date din Bucureşti şi a echipat data center-ul cu tehnologie la standarde 2015. „Serviciile de cloud şi data center au fost o prioritate pentru noi în ultimii ani, ca răspuns la interesul tot mai crescut al clienţilor pentru eficientizarea business-ului prin servicii de virtualizare şi colocare. Continuăm să investim constant în portofoliul de servicii IT&C, astfel încât să punem la dispoziţia clienţilor noştri o gamă completă de servicii de comunicaţii şi infrastructură.”, a declarat Răzvan Stoica, Director General al GTS Telecom. 

    Investiţia din 2015 în data center este a doua investiţie semnificativă a GTS Telecom în mai puţin de doi ani. Aceasta a durat, la nivel de proiectare şi implementare, 6 luni, şi are loc după o investiţie realizată la sfârşitul anului 2013, în valoare de peste 600.000 de euro, în extinderea data center-ului şi în infrastructura cloud din Bucureşti.

    GTS este activă în sectorul serviciilor cloud din 2011 şi se adresează organizaţiilor medii şi mari. Compania furnizează soluţii naţionale şi internaţionale de transport de date, voce, acces internet, anti-DDoS, servicii de tip cloud şi colocare în centrele de date proprii din Bucureşti. În iunie 2014 a fost finalizată oficial tranzacţia prin care Deutsche Telekom a achiziţionat GTS Central Europe, grupul din care făcea parte GTS Telecom. Operaţiunile GTS Cehia şi GTS Polonia au fost integrate de către operaţiunile Deutsche Telekom din ţările respective, care astfel şi-au consolidat segmentul business-to-business. În România, GTS Telecom, deţinută de Deutsche Telekom, continuă să opereze independent. Compania numără aproximativ 125 de angajaţi şi are sediul în Bucureşti.

  • O antreprenoare din Suceava investeşte jumătate de milion de euro în două magazine în Mega Mall

    Producătorul român de pantofi Denis a deschis astăzi două magazine în Mega Mall, cel mai nou centru comercial din Bucureşti. Unităţile inaugurate sunt sub brandul Why Denis (localizat la parterul centrului), respectiv Anna Cori & All Shoes (situat la etajul 1). Mega Mall este astfel singurul mall în care Denis a intrat cu ambele branduri ale sale. ”Am început anul cu inaugurări în mall-uri. Singurele magazine deschise în 2015 au fost în proiectele comerciale cele mai de amploare din Bucureşti şi Braşov. În luna martie, am inaugurat o unitate Anna Cori& All Shoes la Braşov, în Coresi Mall, iar acum în Mega Mall. Vrem să avem prezenţă în astfel de centre comerciale, am tot discutat cu nenumăraţi dezvoltatori posibilitatea deschiderii de unităţi şi încă suntem în negocieri pentru alte două proiecte aflate în construcţie”, spune Ana Cornea, manager şi proprietar al Denis.

    Investiţia în cele două magazine din Mega Mall se ridică la jumătate de milion de euro, incluzând stocul de marfă. Ambele unităţi comercializează atât produse de damă, cât şi de bărbaţi. De asemenea, accesoriile, genţi şi curele, se regăsesc pe rafturile Why Denis şi Anna Cori &All Shoes. 

    Cele trei magazine inaugurate de la începutul acestui an până în prezent fac parte din strategia de dezvoltare a producătorului, strategie care prevede deschiderea a aproximativ zece unităţi până la finalul anului 2015. ”Vom continua să investim în unităţi. Anul trecut am făcut şi pasul online, investind în magazine virtuale, atât pentru Why Denis, cât şi pentru Anna Cori & All Shoes.  La finalul lui 2014, după doar câteva luni de operare, am înregistrat vânzări online de aproximativ 100.000 de euro”, spune Ana Cornea.

    În 2014, cifra de afaceri a companiei s-a situat la 10,5 milioane de euro, în creştere de la nouă milioane de euro înregistrată în 2013. Trendul crescător este aşteptat şi pentru 2015, estimările după primul trimestru al anului fiind de până la 15%.

    Denis este un producător român de pantofi, cu o tradiţie de peste 25 ani pe piaţă. Compania deţine o fabrică  modernă la Suceava. În prezent, reţeaua de magazine numără 36 de unităţi (10 Why Denis şi 26 Anna Cori & All Shoes) în cele mai mari oraşe din România. Alte unităţi ale reţelei sunt la Kiev, unde producătorul operează sub brandul luxury DENIS, dar şi Why Denis.  La Fabrica Denis şi în reţeaua de magazine Denis Shoes lucrează în prezent 420 angajaţi.

  • ArcelorMittal a finalizat o investiţie de trei milioane euro pentru creşterea eficienţei energetice

    Potrivit unui comunicat al companiei, pompa de vid degajează oţelul lichid şi elimină hidrogenul, cu efect pozitiv asupra calităţii produselor finale, mai ales pentru tablele groase, în condiţiile în care pompa de vid anterioară utiliza abur de înaltă presiune, cumpărat din exteriorul companiei.

    “Un aspect major al strategiei noastre este creşterea eficienţei energetice şi – în acest fel – îmbunataţirea competitivitaţii la nivel local şi regional. Investiţia va sprijini atât strategia noastră de reducere a costurilor, cât şi cea de îmbunătăţire a calităţii tablei produse la Galaţi“, a declarat directorul general al Combinatului ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

    Grupul ArcelorMittal va investi în acest an 40 de milioane de euro la Combinatul din Galaţi, anunţa în luna martie Bruno Ribo, care vorbea despre realizarea unei noi linii de tablă acoperită organic şi a alteia de producere a apei demineralizate, precum şi de investiţii la linia de zincare sau la maşina de planat la cald de tablă groasă. Conducerea Combinatului se aşteaptă ca producţia de oţel de la Galaţi să depăşească 2 milioane de tone anul acesta, cu 300.000 de tone mai mult faţă de 2014.

    Pe platforma siderurgică a Combinatului de la Galaţi lucrează aproximativ 6.500 de salariaţi.

  • Albalact ameninţă Danone cu pierderea poziţiei de lider de piaţă. Cum ripostează francezii

    Bună dimineaţa“, „lapte bătut“, „sana“ sunt câteva dintre cuvintele rostite în româneşte de Dieter Schulz în ziua în care compania a anunţat noua sa investiţie, de 10 milioane de lei. Dincolo de valoare, investiţia va avea un corespondent cât se poate de vizibil pe rafturile magazinelor, în cel mult o lună.

    ”Piaţa era aglomerată cu foarte multe produse„, argumentează Dieter Schulz ideea de la care a plecat proiectul care înseamnă, de fapt, schimbarea la faţă a circa jumătate din portofoliul de produse, Danone având în acest moment 50% din piaţa iaurturilor, conform datelor companiei de cercetare de piaţă Nielsen. Concurenţii companiei se plasează la distanţă mare, numărul doi în acest segment având 14%.

    Danone este astfel liderul detaşat al categoriei, iar cifra de afaceri a fost de 481 milioane de lei în 2013, în scădere cu 5% faţă de 2012; rezultatele financiare pentru anul trecut vor fi comunicate la jumătatea lunii mai. În acest context, este interesant de observat care este poziţia în clasamentul producătorilor de lactate, dat fiind că Al-balact, plasată în 2013 pe locul doi, a anunţat rezultatele pentru anul trecut; cifra de afaceri a producătorului controlat de antreprenorul Raul Ciurtin a ajuns la aproape 475 de milioane de lei în 2014, faţă de 423,1 milioane de lei în 2013, în timp ce profitul net a crescut cu 46%, la 12,3 milioane de lei, conform raportului anual al companiei. În plus, Danone se poziţionează, mai nou, drept ”liderul pieţei de iaurturi„, după ce a raportat ani în şir cea mai mare cifră de afaceri din domeniul lactatelor.

    Dieter Schulz este foarte entuziasmat de noul anunţ şi povesteşte că tehnologia pe care fabrica din Bucureşti o pune acum în funcţiune nu mai este folosită în această regiune a continentului, că a fost inventată în urmă cu trei ani, iar acum mai este folosită doar în Spania şi Franţa. În funcţie de diverşi factori, de pildă categoriile în care sunt plasate produsele, gradul de maturitate al pieţelor şi bugetele de promovare, noul tip de ambalaje s-a tradus, în alte pieţe, în creşteri de vânzări între 5% şi 20%, spune Anca Stroe, director de marketing SEE la Danone. Punerea în practică a noii tehnologii este anevoioasă, în proiect fiind implicate în jur de 50 de persoane din fabrică şi alte 20 de la birouri, în condiţiile în care pe plan local compania are 450 de angajaţi.

    Danone şi-a început activitatea pe plan local în 1999, iar investiţiile totale au ajuns la 340 de milioane de lei. Anul trecut producătorul a investit jumătate de milion de euro pen-tru activităţi de producţie şi alte câteva milioane de euro pentru sistemele informatice.

    Dincolo de aşteptările pe care le are de la creşterile de vânzări pe piaţa locală, Schulz se aşteaptă ca şi exporturile să fie impulsionate. 90% din vânzările de pe piaţa românească sunt produse fabricate local, iar peste hotare merg 12% din producţia fabricii de la Bucureşti, unde de pe liniile de fabricaţie ies zilnic 1 milion de iaurturi. ”Anul trecut, ex-porturile au crescut cu 15%,„ declară Schulz, care conduce afacerea la nivelul întregii regiuni, fiind responsabil de România, Bulgaria, Grecia şi ţările adriatice. Iaurturile produse în Capitală ajung pe pieţe ca Ungaria, Franţa, Polonia, Marea Britanie şi Moldova, iar ponderea vânzărilor de peste hotare ar putea creşte în viitorul apropiat.

    ”Am avut un început de an bun, vedem în piaţă un optimism care cred că se leagă deopotrivă de schimbările din mediul politic dar şi de veştile referitoare la scăderea TVA, care mă aştept să aibă un impact însemnat. Cred că 2015 va fi un an bun pentru România în general„, afirmă Schulz. Pe de altă parte, adaugă tot el, se resimt şi efectele creşterii înregistrate de valute, cum sunt francul elveţian şi dolarul american. În ce priveşte vânzările de iaurturi, con-sumul per capita se plasează la 6-7 kg pe an, de două ori mai puţin decât alte ţări din regiune, ca Ungaria sau Polonia, şi la distanţă însemnată de pieţe ca Franţa sau Germania, unde media anuală de consum se află la 27-30 de kg pe an.

    ”Iaurtul nu a avut o tradiţie de consum în România. În urmă cu 16 ani consumul era mult mai redus. În plus, este şi o problemă de acces a consumatorilor la acest tip de produs, iar faptul că TVA-ul va scădea de la 1 iunie ar putea să facă această categorie mai accesibilă pentru o plajă mai largă de consumatori„, este de părere reprezentantul Danone, care are în portofoliu circa 90 de produse, majoritatea produse local. Preferinţele consumatorilor se îndreaptă în prin-cipal către iaurtul simplu, care deţine jumătate din piaţă, urmat de cel cu fructe (27%), pentru copii (5%, în creştere cu 28% în 2014 faţă de 2013, conform Nielsen) şi segmentul numit ”sănătate activă„ (17%), în care este inclus, de pildă, Activia.

  • În ce investeşte Stihl România investeşte 120.000 euro

    Un showroom de referinţă al reţelei Stihl trebuie să cuprindă spaţii dedicate expunerii produselor, atelier mecanic şi depozitare, mai precis 150-200 de mp. Pentru dezvoltarea unei reprezentaţe  pe noul concept (flagship store) sunt necesari până la 250.000-300.000 de euro, din care Stihl România îşi poate asuma până la 25 procente. “Intenţia noastră este ca showroom-urile şi atelierele dealerilor să crească nivelul actului de vânzare şi service. În momentul în care am început implementarea acestui concept, am constat că astfel de  investiţii erau prevăzute deja chiar de către o parte a dealerilor nostri,” declară Ioan Mezei, director general al Stihl România.

    O serie de dealeri noi se alătură reţelei cu investiţii iniţiale de zeci de mii de euro. “Avem deja aplicaţii pentru dealeri care doresc să înceapă afacerea cu mai multe magazine de la bun început. Unul dintre argumentele importante pentru demararea afacerii antreprenoriale alături de noi este acela al susţinerii pe care noi o acordăm din primul moment. Aici este vorba de susţinere financiară, managerială şi educaţională,” precizează Ioan Mezei.

    Un român cu abilităţi de vânzari sau tehnice, odată intrat în programul de training Stihl, îşi va îmbunătaţi performanţele, după modele deja testate în reţea. “Acest program îl va ajuta pe antreprenor să supravieţuiască în climatul economic tumultos de la noi, iar pe angajat să se perfecţioneze, dar să aibă şi posibilitatea să dovedească absolvirea cursurilor,” declară Ioan Mezei.

    Odată cu investiţiile de ordin superior în spaţiile de showroom şi ateliere, Stihl a demarat un amplu program de training pentru dealeri şi angajaţii lor, unic în România. Cursurile urmăresc creşterea gradului de competenţă a angajaţilor în domenii precum management, vânzări, marketing, contabilitate, mecanică etc.

    “România este o piaţă pilot pentru acest program la nivelul pieţelor din această zonă a Europei. Este clar că suprafeţele mari de retail dedicate bricolajului atrag un număr mare de clienţi, asta însă cu bune şi cu rele. Noi ştim însă că accesoriile şi serviciile sunt extrem de importante pentru această piaţă, iar serviciile post-vânzare sunt vitale pentru ca un echipament să funcţioneze pe o perioadă lungă de timp. Comportamentul de consum arată că un posesor de motocoasă sau de motoferăstrău va căuta în proximitate un atelier bine utilat şi cu servicii profesioniste pentru diverse acţiuni de mentenanţă a utilajelor,” declară Ioan Mezei.

    Investiţia în programul de training se va ridica la aproximativ 120.000 de euro, resurse financiare ale Stihl de care vor beneficia mai ales dealerii care vor intra în acest program. “Vorbim aici de un potenţial cel puţin 1000  de oameni la nivel naţional care sunt angrenaţi în activitatea dealerilor din reţea,” mai adaugă Ioan Mezei.

    În prezent, reţeaua Stihl din România este formată din 200 de dealeri, care operează 300 de magazine şi spaţii de service. Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 de către Andreas Stihl. Veniturile grupului  în 2013 au fost de 2,8 miliarde de euro, în creştere cu 1,4% faţă de 2012. Compania are peste 13.800 angajati, deţine 6 fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu  120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Filiala din România este o companie deţinută 100% de firma mamă şi a fost înfiinţată în 1997. În prezent Stihl România importă motounelte sub brandurile Stihl şi Viking.

  • CTP Cehia investeşte 15 milioane euro în parcul logistic Cefin Arad, aflat în lichidare – FOTO

    Managerii dezvoltatorului ceh CTP au anunţat, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Arad, că sunt în proceduri de achiziţie a parcului logistic construit de grupul italian Cefin, parc aflat la marginea oraşului, lângă autostrada pan-europeană A1 şi lângă DN 69 Arad-Timişoara.

    Parcul logistic care va intra în portofoliul cehilor se va numit CTPark Arad şi are o suprafaţă de 93.000 de metri pătraţi, din care 43.000 sunt închiriabili.

    Directorul general al CTP, Remon Vos, a declarat că procedurile de achiziţie vor fi încheiate în acest an, iar parcul va beneficia de îmbunătăţiri faţă de forma actuală, urmând să se facă amenajări noi.

    Conform lui Vos, investiţia de la Arad va ajunge la 15 milioane de euro în acest an, în planuri fiind şi achiziţia de noi terenuri în zonă.

    CTPark va oferi unităţi disponibile de la 1.000 de metri pătraţi, cu posibilitatea de extindere. Parcul este adecvat în special companiilor de producţie şi logistică, cu precădere celor care caută soluţii de tip plug & play (conectare şi folosire). Printre actualii chiriaşi ai parcului se află Gebruder Weiss, Schenker şi Gefco.

    Conform lui Vos, compania se va extinde în România, investiţiile planificate ridicându-se la suma de 100 de milioane de euro.

    “România este o piaţă importantă de creştere pentru CTP şi credem că este momentul potrivit pentru a extinde reţeaua CTPark în regiune”, a declarat Remon Vos.

    Cehii spun că au ales Arad pentru planurile de investiţii deoarece “este cel mai important punct de legătură pentru transportul rutier şi feroviar trans-european din vestul României”, dar şi pentru terminalul de mărfuri existent la aeroportul local. De asemenea, investitorii spun că un avantaj al zonei este creşterea continuă a industriei, susţinută de costurile atractive ale forţei de muncă.

    Parcul industrial din Arad, construit în anul 2011 de grupul italian Cefin la Arad, a fost scos la vânzare anul trecut prin negociere directă de către administratorul judiciar al dezvoltatorului, care a intrat în insolvenţă pentru datorii de 114 milioane lei (26 mil.euro), majoritatea către Volksbank.

    Administratorul judiciar, firma BDO Business Restructuring, vindea cele 8 module ale parcului industrial, cu o suprafaţă totală de 44.400 metri pătraţi plus 2.600 de metri pătraţi spaţii de birouri, precum şi o clădire de trei etaje nefinalizată şi o platformă betonată cu destinaţia parcare şi cale de acces, în suprafaţă de 27.400 metri pătraţi.

    CTP este al patrulea cel mai mare dezvoltator industrial din Europa şi consideră România ca “următoarea piaţă cheie pentru extinderea la nivel mondial”.

    Compania cehă a finalizat recent predarea unei proprietăţi de 4.000 metri pătraţi pentru compania Fränkische, existent în CTPark Turda, iar în urmă cu o lună a cumpărat de la fondul american de investiţii Heitman aproiectul Mercury Logistics Park din apropierea autostrăzii Bucureşti-Piteşti, unde au sediul Rhenus Logistics, Dumagas Transport şi Tibbett Logistics.

    CTP are un portofoliu de circa 2,5 milioane de metri pătraţi şi venituri din chirii de 120 milioane de euro. Compania anunţa în 2007 că intenţionează să un milion de metri pătraţi de parcuri industriale în România, în acest sens cumpărând terenuri totalizând 60 de hectare în Borş, judeţul Bihor, în Piteşti (Argeş) şi la Turda, judeţul Cluj. Ulterior, compania anunţa că nu începe proiectele din România din cauza lipsei de chiriaşi.

    În Cehia, compania are 37.000 de angajaţi.

  • Air France investeşte 50 milioane de euro în aeronavele folosite pentru zboruri cu durată medie – FOTO

    Investiţiile vor include scaune noi din piele în clasele Economy şi Business ale zborurilor mediu curier (2-5 ore) şi oferta revizuită de catering (mese calde pe zborurile mai lungi, inclusiv pe ruta Bucureşti – Paris) pentru clasele Economy şi Business. Toate schimbările includ şi zborul Bucureşti – Paris, un zbor de 3 ore şi 10 minute care, începând cu luna aprilie 2015, va avea şi meniu cald inclus, atât la clasa Economy, cât şi la clasa Business.

    Noile scaune vor fi montate în 24 de aeronave Airbus A319 în prima jumătate a acestui an şi în 25 de aeronave Airbus A320 în prima jumătate a anului 2016. În total vor fi instalate 7.800 de scaune din piele.

    Air France a anunţat, totodată, că introduce un nou tarif, “Economy Flex”, pentru cei care călătoresc în interes de afaceri şi care reprezintă aproape 30% din totalul pasagerilor companiei pe segmentul mediu curier. Tariful include mai multe beneficii exclusive şi se adresează în principal călătorilor business care zboară în cabina Economy:

    Astfel, biletele pentru acest segment sunt rambursabile şi pot fi modificate gratuit în aceeaşi clasă de rezervare, transportul unui bagaj de cală cu o greutate nu mai mare de 23 de kilograme va fi gratuit, iar în cabină sunt permise un bagaj şi un accesoriu (geantă, laptop, aparat foto) cu o greutate totală de 12 kilograme. Pasagerii vor avea acces la serviciul SkyPriority, care ofera prioritate la check-in, îmbarcare şi recuperarea bagajului şi vor beneficia de un loc garantat în partea din faţă a cabinei Economy.

    Air France, împreună cu filiala sa regională HOP!, operează 1.500 de zboruri zilnice atât în Franţa, cât şi în restul Europei şi în întreaga lume. Flota sa cuprinde 348 de aeronave. Începând cu anul 2004, Air France KLM este unul dintre cei mai mari jucători în transportul aerian, la nivel mondial, şi lider de piaţă pe zborurile lung-curier cu plecare din Europa.

    În 2014, Air France si KLM au transportat 87,3 milioane de pasageri. Cele două companii aeriene oferă, în prezent, clienţilor acces la o reţea care acoperă 231 de destinaţii în aproape 100 de ţări prin hub-urile de la Paris-Charles de Gaulle şi Amsterdam-Schiphol.

    Air France, KLM şi partenerii lor, Delta şi Alitalia, operează cel mai mare joint-venture trans-Atlantic, cu peste 250 de zboruri zilnice. Air France şi KLM sunt companii membre ale alianţei globale SkyTeam care numără 20 companii aeriene membre şi care oferă pasagerilor din întreaga lume acces la o reţea globală de peste 16,323 de zboruri către peste 1,052 de destinaţii din 177 de ţări.

  • O afacere de familie începută în urmă cu 23 de ani cu un împrumut de 1.000 de dolari a ajuns la venituri de peste 1,5 milioane de euro

    “Suntem o afacere familială, care a pornit de la zero, cu o investiţie foarte mică. Nu dispunem de bugetul unei multina-ţionale şi nu avem vechimea celei mai cunoscute companii româneşti din domeniul cosmeticelor, avem însă o echipă bine închegată”, spune Susana Laszlo, director general al Cosmetic Plant. 

    Povestea afacerii începe în 1991, când Ileana Mester, farmacistă cu peste 20 de ani de experienţă în cosmetologie, a împrumutat 1.000 de dolari de la o prietenă, dorindu-şi să pună în practică propriile idei.

    „Convingerea ei era că natura poate conferi o putere suplimen-tară ştiinţei în crearea produselor cosmetice“, spune Susana Laszlo, fiica fondatoarei. Ea a început să lucreze în cadrul firmei în 1995, după ce a absolvit Facultatea de Medicină „Iuliu Haţegan“ din Cluj-Napoca şi după ce a urmat reziden-ţiatul şi specializarea în pediatrie în Ungaria.

    La întoarcerea în ţară a decis să nu practice meseria pentru care se pregătise, ci să se alăture mamei sale în dezvoltarea afacerii. „A insistat să parcurg toate etapele businessului, aşa că la început făceam de toate: etichetam, lucram în depozit, ţineam contabilitate primară“, povesteşte Susana Laszlo, care deţine 40% din acţiuni.

    Acelaşi procent este deţinut de sora sa, Katalin-Erzsebet Racz, iar 20% îi revin tatălui, Tiberiu Mester, amândoi fiind consultanţi în afacere. În 2013 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro, fiind prezentă la nivel naţional în reţelele Cora Hypermarche România, XXL Mega Discount, DM DrogerieMarkt, Profi, în farmaciile Catena, Centrofarm şi Remedia, în Plafar şi alte magazine naturiste din ţară, precum şi pe plan extern în ţări precum Canada, Grecia, Italia, Germania, Liban, Emiratele Arabe Unite, Azerbaidjan, Austria şi Ungaria.

    În prezent, portofoliul Cosmetic Plant include 92 de produse, împărţite în 16 game sortimentale, grupate în funcţie de ingredientul activ principal (argan, Q10, ceai verde, cătină, gălbenele etc.) sau de utilizarea produsului (protecţie so-lară, îngrijirea părului etc.).

  • IBM investeşte 3 miliarde de dolari într-o nouă divizie pentru “Internetul lucrurilor”

    Investiţia anunţată de IBM face parte dintr-o serie de astfel de acţiuni întreprinse de mai multe companii din domeniul IT, care vizează extinderea în domeniul “Internetului lucrurilor” (“Internet of Things”), care presupune conectarea obiectelor banale, de la automobile la electrocasnice şi corpuri de iluminat, prin echiparea acestora cu senzori, cipuri şi conectivitate wireless.

    Astfel, IBM va concura pe piaţa “Internetului lucrurilor” împotriva unor companii mari ca General Electric, Microsoft, Google sau Cisco Systems, precum şi împotriva start-up-uilor.

    IBM a arătat că noua divizie se bazează pe o colecţie de programe, numită IoT Foundation, care foloseşte serviciile cloud ale IBM, şi care permite clienţilor şi partenerilor companiei să creeze noi aplicaţii sau să le îmbunătăţeacă pe cele existente.

    Compania americană mizează pe corelarea datelor din mai multe surse, cum ar fi senzorii încorporaţi în clădiri, smartphone-uri sau aparate electrocasnice.

    Anul trecut, IBM a ajuns la o înţelegere cu Twitter pentru a colabora astfel încât să ajute companiile să adune şi să analizeze informaţiile din tweet-urile postate de clienţii şi partenerii respectivelor firme.

    În acelaşi sens, IBM a anunţat marţi că a încheiat un parteneriat cu o companie americană, Weather Co., care furnizează clienţilor săi date despre starea vremii, pe baza senzorilor instalaţi, de exemplu, în clădiri.

    Cele două companii intenţionează să dezvolte aplicaţii care să utilizeze date meteo pentru a ajuta firmele din domenii ca asigurări, energie sau comerţ să prevadă condiţiile nefavorabile afacerilor respective şi să-şi adapteze strategia în conformitate cu acestea.

  • Reţeaua Lem’s a deschis 2 showroom-uri noi şi a ajuns să opereze o suprafaţă comerciala de peste 66.000 mp

    Investiţia necesară pentru deschiderea celor două magazine Lem’s este de 3 milioane de lei şi coincide cu lansarea unei noi colecţii de mobilier pentru hol, sub brandul Domino. Colecţia cuprinde 20 module de mobilă şi se adresează persoanelor cu venituri medii care nu sunt la prima achiziţie de mobilier.

    Magazinul Lem’s din Miercurea Ciuc se întinde pe o suprafaţă de 1500 de mp şi a fost realizat în urma unei investiţii de aproximativ 1,35 milioane de lei.

    Magazinul Lem’s din Miercurea Ciuc este situat într-o zonă circulată a oraşului, lângă fabrica de bere, în strada Harghitei.

    Magazinului Lem’s din Focşani este cea mai mare investiţie a Lemet din Moldova şi se întinde pe o suprafaţă de 2100 de mp. Lem’s Focşani este a doua cea mai mare suprafaţă de showroom a reţelei de mobile din România, după magazinul din Bucureşti, de la Vulcan Value Center.

    Investiţia necesară deschiderii acestui magazin a fost de aproximativ 1,7 milioane de lei.

    Cu aceste spaţii, reţeaua LEM’S deţine o suprafaţă totală de retail, la nivelul întregii ţări, de peste 66.000 de mp.

    In 2015 Lem’s işi continuă strategia de dezvoltare a reţelei la nivelul intregii ţari, după ce anul trecut au fost deschise 4 noi magazine a căror suprafaţă însumată depăşeşte 6.000 de mp. Dintre aceştia 2.000 mp sunt doar în Bucureşti, capitala însumând acum peste 5.000 de mp de showroom de mobilier Lem’s.

    LEM’S are în ofertă un plan de achiziţie în 10 rate fără dobândă prin intermediul CEB (Card Avantaj), Raiffeisen, BCR, Banca Transilvania, BRD, Garanti, Bancpost cât şi servicii de finanţare a produselor direct în magazine prin UniCredit Consumer Financing IFN.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale. In prezent reţeaua LEM’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, peste 66.000 mp de retail amenajati în aproape toate judeţele ţării. Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi. Reţeaua de magazine Lem’s a încheiat 2014 cu o cifră de afaceri în creştere cu 10% faţă de anul precedent. Afacerile reţelei s-au ridicat la 255 milioane lei.

    Fabrica Lemet din Brebu a fost infiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţa de peste 35.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabriciilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazandu-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.