BusinessMagazin

Tag: fabrica

  • Cum s-au îmbogăţit doi români în Spania din banii căpşunarilor

    Românii stabiliţi în Spania sau rudele lor din România au posibilitatea de a trimite şi de a primi săptămânal pachete, valori, plicuri cu acte, scrisori şi alte obiecte pe traseul România-Spania şi retur. Transportul se realizează cu mijloace de transport proprii.

    Firma colaborează cu o serie de “gazde” unde pot fi depozitate pachetele pentru persoanele care nu pot fi prezente la orele stabilite în orarul firmei, de unde se pot ridica pachetele şi în afara orarului firmei.

    „Firma noastră este firma de transport pachete cu cea mai mare prezenţă atât pe piaţa românească, cât şi pe cea spaniolă”, susţin cei doi fraţi. Pachetele se colectează din mai multe localităţi unde trăiesc comunităţi de români şi pot ajunge în toate regiunile din România.

    Costul transportului unui pachet de până la 20 de kilograme este de doi euro/kg, urmând să scadă dacă pachetul este mai mare. Compania nu impune o limită de greutate pentru colete: „Putem să transportăm şi 20 de tone dacă e nevoie”.

    Fabrica Bârsan Pan de lângă Madrid produce după reţete româneşti pâine, salamuri, parizer, care se comercializează în cele două magazine din oraş.

    Potrivit datelor disponibile la ministerul finanţelor, societatea Birsan y Barsan Hermanos S.R.L. Spania, Sucursala Petreşti, înregistrată în judeţul Alba, a raportat anul trecut în România datorii de 1,1 milioane de lei şi pierderi de aproape 180.000 de lei. În România lucrează 14 angajaţi. Firma Bârsan Trans S.R.L. Spania, Sucursala Sebeş, a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de 227.000 de lei şi un profit de 5.000 de lei. Bârsan Pan a raportat în România afaceri de 1,6 milioane de lei anul trecut.

    Peste un milion de români muncesc în prezent în Spania, o bună parte dintre aceştia cu forme nelegale.

  • AdePlast a finalizat fabrica de vopsele de la Ploieşti, o investiţie de 3,2 milioane de euro

    “Am construit fabrica de vopsele şi tencuieli decorative de la Ploieşti în aproape 9 luni, adică un timp record pentru o asemenea dezvoltare industrială. Am finalizat la termenele programate, toate investiţiile pe care ni le-am propus pentru acest an şi, mai important, suntem în grafic cu obiectivele de business, la mijlocul anului având o creştere de 31% faţă de anul trecut”, declară Marcel Bărbuţ CEO AdePlast.

    Capacitatea de producţie a fabricii de la Ploieşti este de 50.000 tone pe an, în trei schimburi, egală cu cea de la Oradea. “La Ploieşti vom produce vopsele, tencuieli decorative şi amorse, având în pregătire şi o linie de lacuri şi emailuri pe bază de apă. în momentul de faţă Divizia de Vopsele a atins 9 procente din business-ul total al companiei, în cursul lunii iunie atingând nivelul de vânzări pe care l-am realizat în tot anul 2012. Obiectivul strategic pe care ni l-am propus pe zona de vopsele este să livrăm cel mai bun raport calitate/preţ din piaţă pe toate segmentele de piaţă economic, medium, premium şi profesional. Ne aflăm în grafic cu obiectivul nostru de a deveni un jucător foarte important şi pe piaţa de vopsele”, declară Bogdan Pîrvu, manager Divizia de Vopsele AdePlast.

    “Fabrica de vopsea de la Ploieşti va alimenta inclusiv exportul către Moldova, Ucraina, Bulgaria şi ţările arabe. Luna trecută am deschis piaţa din Bulgaria, o piaţă consolidată pe zona de vopsea, iar de atunci comenzile au început să aibă o constanţă,” precizează Bogdan Pîrvu.

    Cele mai noi branduri de vopsea AdePlast sunt Sauber (economic) şi Aeria cu Porus X (premium). Odată cu lansarea fabricii din Ploiesti, AdePlast pune pe piaţă o gamă nouă pe segmentul medium: Silber, cu produsele Silber Eine Hand şi Sileber Grund Weiss. Alături de aceste branduri noi există şi cele consacrate ale AdePlast, care au piaţa lor bine configurată.

    În luna martie AdePlast a anunţat preluarea operaţiunilor Düfa pentru piaţa din România şi Bulgaria. “Cu Düfa funcţionăm pe un canal distinct de distributie. Aici avem brandurile bazate pe tehnologie germană cum sunt Dufa SuperWiess, WandWeiss şi WandFarbe si altele binecunoscute, care au o dezvoltare complementară cu produsele AdePlast”, precizează  Bogan Pîrvu. 

    AdePlast este cel mai important producător român de materiale de construcţii cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone de vopsea  şi tencuieli decorative pe an şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în coobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 700.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cub, la care se adaugă fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă, cu capacitate de 50.000 tone pe an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi în amenajare  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

  • In vizită la cea mai mare fabrică de produse cosmetice din Europa care se intinde pe echivalentul a 400 de terenuri de fotbal

    IN MOMENTUL CÂND DRUMUL COTEŞTE CĂTRE DREAPTA CUM VII PE AUTOSTRADĂ DINSPRE VARŞOVIA VEZI UN PARC INDUSTRIAL PE CARE TRONEAZĂ SIGLA ROZ CU ALB A CELOR DE LA AVON. În curte e linişte. Înăuntru însă, în interiorul zonelor de producţie, se aude constant zumzetul aparatelor care mixează, transportă, finisează, etichetează şi ambalează parfumurile, produsele cosmetice şi de îngrijire. La prima vedere fabrica nu impresionează, însă odată ce treci de poartă se deschide ca o carte; nu orice carte, ci una stufoasă şi SF.

    Istoria fabricii începe în 1997 când proiectul a fost lansat ca un joint venture între Avon şi Cosmint. Un an mai târziu Avon a preluat în întregime fabrica, care a fost dezvoltată până la nivelul actual, când se întinde pe 200 de hectare, echivalentul a 400 de terenuri de fotbal. Suprafaţa construită este de 50 de hectare. “Când a pornit această fabrică avea 100 de angajaţi. Astăzi numără circa 2.500”, spun reprezentanţii companiei.

    Avon deţine în Europa doar două fabrici, în Polonia şi în Rusia, cu care alimentează bătrânul continent şi câteva pieţe apropiate. “Este cea mai mare fabrică de cosmetice din Europa, pe porţile căreia ies anual 500 de milioane de produse”, spune despre unitatea de producţie din Polonia Hristo Manov, directorul general al Avon Europa Centrală, care are în subordine 19 pieţe, printre care şi România. Americanii şi-au concentrat atenţia pe Polonia, cel mai dezvoltat stat din Europa Centrală şi de Est, unde au investit masiv şi unde au relocat treptat producţia din statele occidentale cum este cazul Germaniei sau al Marii Britanii.

    “Anterior deschideam o fabrică în fiecare ţară însă acum, în contextul globalizării nu mai avem nevoie”. Produsele “made in Polonia” ajung în România spre exemplu în doar 24 de ore, fabrica fiind amplasată strategic din punct de vedere logistic. “Costurile de producţie au jucat şi ele un rol important în procesul de decizie al amplasării fabricii”, mai explică Hristo Manov. Polonia are salarii medii mai mari decât cele din România însă mult sub nivelul din Europa de Vest, situaţie care a atras investitorii străini care au pompat miliarde de euro în deschiderea de unităţi de producţie.

    Astfel, salariul mediu net în Polonia este de circa 580 de euro, cu 65% mai mare decât în România însă de aproape patru ori mai mic decât în Germania. “Salariile din fabrică sunt peste salariile medii plătite în România”, spun reprezentanţii Avon, fără a da valori exacte.

    Chiar şi în ultimii patru ani marcaţi de criză Polonia a reuşit să atragă noi investitori şi noi bani, doar Avon investind la Garwolin, lângă Varşovia, circa 50 de milioane de euro în extinderea fabricii. Mai mult, într-o perioadă în care consumul a scăzut şi criza s-a adâncit în Europa, economia Poloniei a continuat să crească, statul central european devenind copilul minune al bătrânului continent. La polul opus, în România investiţiile străine scad an de an – de la circa 10 mld. euro în 2008 la sub două miliarde de euro anul trecut -, iar fabricile se închid, sunt scoase la vânzare sau intră în insolvenţă.

     

  • Viata celor 600 de miliardari si 1.000.000 de milionari din China. Dau pe o bautura cat castiga un muncitor intr-o fabrica

     Nu sunt putini cei care se intreaba cum traiesc acesti oameni si cum isi cheltuiesc banii. Un documentar difuzat de ABC Australia, numit “Dinastia Ka-Ching”, elucideaza fix acest mister.

    Cele mai surprinzatoare aspecte din lumea decadenta si intreprinzatoare a celor mai bogati oameni din China.

    – Ferrari. Maserati. Lamborghini. In fata Clubulului Masinilor Sport din Beijing sunt parcate de obicei autoturisme de 600.000 de dolari.

    – pentru a fi un membru al clubului, trebuie sa ai cel putin un Porsche 911.

    – chinezii stiu sa faca bani, insa cel mai mult le place sa-i etaleze

    – in China s-a format prima generatie care nu stie ce inseamna cuvantul saracie. Parintii acestor adolescenti sunt relativ tineri

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Producătorul pufuleţilor Gusto investeşte 900.000 de euro pentru producerea de energie solară

     “În parteneriat cu Tractebel Engineering (GDF SUEZ), compania a desfăşurat un studiu de cercetare a impactului technic şi economic implicat de instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperişul fabricii. Costul total al investiţiei se ridică la 900.000 euro, 88% reprezintă investiţie proprie, iar 12% finanţare europeană, prin Energy Efficiency Finance Facility (EEFF). Perioada de rambursare a împrumutului, exclusiv din resursele financiare obţinute prin economisirea energiei, este de trei ani”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Energia produsă prin panourile fotovoltaice va reduce cu aproximativ 38% consumul de energie convenţională a fabricii, încă din primul an, iar cantitatea de dioxid de carbon (CO2) va scădea cu 449 tone pe an.

    Phoenixy este unul dintre cei mai importanţi producători de pufuleţi, cu o cifră de afaceri de peste 18 milioane euro şi o producţie zilnică de peste un million de pungi, livrată atât pe piaţa locală, cât şi pe pieţele externe. Potrivit companiei, pufuleţii produşi la Băicoi sunt livraţi în peste 20 de state, în acest an exporturile înregistrând o creştere cu circa 30% faţă de anul 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ioan Niculae investeşte 35 de milioane de euro în imperiul de la Zimnicea

    În noua fabrică se vor prelucra seminţe de soia, rapiţă şi floarea soarelui. 

    Beneficiarul investiţiei este DROPIA BEST Cooperativa Agricolă, înregistrată legal în august 2009 şi  constituită prin participarea mai multor membri fondatori. Scopul investiţiei este creşterea gradului de procesare a materiilor prime din sectorul agricol, respectiv a seminţelor oleaginoase.

    DROPIA BEST Cooperativa Agricolă a accesat fonduri europene, s-a calificat şi a semnat contractul de finantare cu APDRP în aprilie 2010. Din investiţia totală, demarată în primul trimestru al anului 2011, aproximativ 3 milioane de euro reprezintă grantul UE.

    Fabrica are o capacitate de procesare de cca. 750 de tone/zi seminte oleaginoase. Uleiurile obţinute în urma procesării sunt 100% naturale. Subprodusele obţinute în urma procesării, respectiv cojile, pleava şi srotul se vor valorifica superior, fie prin ardere directă în centrala termică, fie prin folosirea acestora ca furaj pentru animale.

    Uleiurile produse în fabrica InterAgro de la Zimnicea vor fi comercializate începând din această lună, atât pe piaţa internă cât şi la export. Până la sfârşitul acestui an se estimează vânzări de aproximativ 20 de milioane de euro.
    Fiind amplasată pe strada Portului din Zimnicea, aprovizionarea cu materie primă se poate face atât pe cale terestră (cale ferată şi auto), cât şi pe cale fluvială.

    Fabrica este structurată în două secţii de producţie principale, respectiv secţia de condiţionare- decojire şi secţia de extracţie a uleiurilor. Procesul de producţie este asistat pe calculator. Prin capacităţile ridicate de depozitare a materiilor prime,  fabrica de ulei de la Zimnicea are asigurată o rezervă de 32 ore de funcţionare la prelucrare soia, 36 ore de funcţionare la prelucrare rapiţă şi 25 ore de funcţionare la prelucrare floarea soarelui.

    Luna trecută, Ioan Niculae anunţa o investiţie de zece milioane de euro în modernizarea hotelului de cinci stele Inter, fostul Carmen din staţiunea Venus.

    Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, este singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume, în timp ce Dinu Patriciu, care se găsea anul trecut pe locul 854, a părăsit clasamentul. În ultimul an, el a investit aproape 50 mil. dolari într-o centrală în cogenerare, parte a strategiei pe termen lung de a reduce costurile şi de a începe să vândă energia generată în exces. Niculae deţine şi un operator privat de aeronave. Şi-a început activitatea la o companie agricolă de stat, apoi s-a lansat pe cont propriu.

    Cel mai bogat om din România porneşte planul dur de atac contra străinilor

  • Panasonic închide fabrica de celule fotovoltaice din Ungaria, concediind 550 de angajaţi

     Producţia la fabrica de la Dorog va fi oprită în luna septembrie, închiderea unităţii fiind programată pentru luna martie, a declarat un purtător de cuvânt al Panasonic.

    Compania va transfera producţia de celule fotovoltaice din Ungaria la fabrici din Japonia şi Malaezia.

    Piaţa europeană a celulelor fotovoltaice este în scădere, parţial din cauza reducerii subvenţiilor acordate de guverne.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sortilemn a investit 9 mil. euro într-o fabrică de umeraşe

    Compania Sortilemn din Gherla, unul dintre cei mai importanţi furnizori locali ai grupului suedez IKEA, a finalizat o investiţie de 9 mil. euro într-o fabrică de umeraşe la Gherla, judeţul Cluj, pe o suprafaţă totală de 11.000 mp. Producţia de umeraşe pentru IKEA a fost demarată încă din luna februarie, iar până în prezent în această fabrică au fost angajaţi 240 de oameni. Pentru administrarea fabricii de umeraşe a fost înfiinţată o nouă firmă, denumită C.H.I.P.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 05.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Peugeot a deschis cea de-a treia fabrică din China

     Directorul general al companiei Philippe Varin a inaugurat unitatea, situată la Wuhan, în provincia Hubei, şi dezvoltată în parteneriat cu Dongfeng Motor Corp, transmite Bloomberg.

    Fabrica va asambla modelele sedan Citroen C-Elysee şi Peugeot 301.

    Extinderea Peugeot în China coincide cu reducerile de cheltuieli din Franţa, unde compania a planificat închiderea unei fabrici şi concedieri masive.

    PSA Peugeot Citroen a înregistrat anul trecut o pierdere operaţională de 576 milioane euro şi a lansat un plan de restructurare care presupune închiderea fabricii de la Aulnay, din apropierea Parisului, şi reducerea numărului de locuri de muncă din Franţa cu 11.200.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lactatele făcute la Braşov se vând mai mult afară decât în România

    CONTEXTUL: Olympus a intrat pe piaţa românească în 1999, iar la finalul lui 2011 a inaugurat o fabrică la Hălchiu, lângă Braşov, în care a investit 55 de milioane de euro. Doar mică parte din producţie era destinată pieţei interne, cea mai mare pondere fiind exportată.

    DECIZIA: Deşi efectele crizei erau deja vizibile asupra pieţei lactatelor, grecii de la Olympus au ales anul trecut să continue investiţiile pentru creşterea capacităţii de producţie. Au semnat în prima parte a anului 2012 un acord de împrumut cu Black Sea Trade and Development Bank, în valoare de 30 de milioane de euro.

    EFECTELE: În primele cinci luni ale acestui an cifra de afaceri a companiei a înregistrat un avans de 20-25% faţă de perioada similară a anului anterior, iar previziunile pentru întregul an vizează un ritm de creştere chiar mai alert. Oficialii companiei şi-au bugetat o cifră de afaceri de 55 de milioane de euro, în condiţiile în care rulajul de anul trecut s-a plasat la 38 de milioane de euro.

    DOAR 40% DIN CAPACITATEA DE PRODUCŢIE A FABRICII BRAŞOVENE ESTE FOLOSITĂ ÎN ACEST MOMENT, iar în trei ani volumele procesate s-ar putea dubla, conform lui Ilias Pliatsikas, directorul general al Olympus România, care se află în ţară de circa cinci ani. Fabrica braşoveană are o importanţă strategică pentru grupul elen: a atras cea mai mare investiţie de până acum din afara graniţelor Greciei, iar oficialii companiei spuneau anterior că România este calea lor de acces către alte pieţe europene. Fapt deja dovedit. Chiar dacă afacerile companiei au sporit rapid pe parcursul ultimilor ani, de la 20 de milioane de euro în 2010 la aproape dublu în 2012 (38 de milioane  de euro), tot activităţile de export deţin ponderea cea mai importantă, respectiv 80%. Ba mai mult, Pliatsikas spune că deschiderea unei pieţe de export nu este o problemă pentru companie; mai degrabă întâmpină dificultăţi în creşterea cantităţilor de lapte colectat.

    PE POARTA FABRICII BRAŞOVENE IES LACTATE SUB UMBRELA A DOUĂ MĂRCI – OLY (IAURT NATURAL, LAPTE DE CONSUM, LAPTE UHT, SMÂNTÂNĂ) ŞI OLYMPUS (TELEMEA, IAURT GRECESC, IAURT BIO); 10% din producţie reprezintă mărci proprii pentru reţele de retail. Recent, compania a marcat şi o premieră pe piaţa românească, lansând primul iaurt bio produs local; noul produs se află deja pe rafturile magazinelor în două variante – 0% şi 3,5% grăsime. Deşi valoarea vânzărilor de lactate bio nu poate fi estimată, reprezentanţii Olympus se aşteaptă ca acest segment să crească în următorii ani. În Grecia, de pildă, iaurturile bio sunt produse din 2006, iar nişa reprezintă 4-5% din volumul pieţei de lactate. Iaurtul bio Olympus va fi mai ieftin cu 10-15% faţă de produsele de import, dar mai scump cu 30-40% faţă de competiţia „clasică„. Argumentul stă chiar în preţul de producţie mai ridicat, pentru că materia primă este mai greu şi mai costisitor de produs. De pildă, antibioticele nu pot fi folosite pentru tratarea vacilor din fermele bio. „Noi am deschis un segment, cel al iaurturilor bio produse în România, în care credem foarte mult„, spune Ilias Pliatsikas. Tot el adaugă că Olympus are în plan mărirea portofoliului de produse bio, în funcţie de evoluţia segmentului.

    În ciuda faptului că nu există date certe care să indice acest lucru, Pliatsikas crede că „creşterea consumului de produse bio în general pe piaţa autohtonă este evidentă, însă există încă un decalaj important faţă de producţie„. Şi evoluţia exportului, dar şi creşterea cotei de piaţă pe plan local contribuie la creionarea previziunilor pentru anul în curs, grecii aşteptându-se la o cifră de afaceri de 55 de milioane de euro în 2013. Pliatsikas spune că evoluţia cifrei de afaceri Olympus România se datorează creşterii consumului de lactate produse la Hălchiu. „Într-o piaţă care stagnează în ansamblu, noi suntem, de la deschiderea fabricii din judeţul Braşov, în 2011, în creştere – o evoluţie firească pentru noi.” Reprezentantul companiei mai spune că Olympus România urmează îndeaproape planul de afaceri elaborat iniţial şi „suntem în grafic cu rezultatele”, procesatorul de lactate bazându-se exclusiv pe creştere organică.

    DIN 1999 GRECII ŞI-AU PREPARAT REŢETELE DE IAURTURI PE PLAN LOCAL, după ce au preluat o linie de procesare în Baraolt, Covasna. Pe piaţa din România Olympus are 180 de angajaţi, de trei ori mai mult decât în urmă cu doi ani.

    Piaţa lactatelor, care are o valoare anuală estimată la circa un miliard de euro, este puternic concurenţială. Cea mai consistentă felie a pieţei este ocupată de companii mari, ca Danone, FrieslandCampina, Albalact şi Hochland. Companii de dimensiuni medii au o prezenţă parţială la nivelul ţării, dar sunt şi firme de dimensiuni mai mici care mizează chiar şi numai pe cumpărătorii dintr-un singur judeţ. Cum lupta la raft este aprigă, mai cu seamă în ultimii ani au existat şi victime. Cel mai sonor eşec a fost investiţia israelienilor de la Tnuva, care au pompat nu mai puţin de 55 de milioane de euro în investiţiile de pe plan local, dar au intrat în faliment şi s-au retras de pe piaţă. Grecii de la Olympus în schimb au preferat o politică mai sigură, cu paşi mai mărunţi pe piaţa locală, iar investiţia de la Hălchiu este bazată pe apetitul vest-europenilor pentru lactatele greceşti made in Romania.