BusinessMagazin

Tag: evolutie

  • Ebola nu ajunge numai în spitale, ci şi în televizoare. Şi ar putea scumpi şi ciocolata

    The Hot Zone prezintă originile şi evoluţiile virusurilor ce declanşează febra hemoragică, Ebola şi Marburg în Africa. este adevărat că Ridley Scott (Alien) lucrează la acest proiect de circa un an împreună cu producătoarea Linda Obst, dar proiectul a devenit extrem de actual în momentul în care Ebola a început să se răspândească în Vestul Africii.

    În altă ordine de idei, Nestle se pregăteşte să facă faţă impactului epidemiei de Ebola din Africa de Vest, în condiţiile în care preţul pentru cacao creşte din cauza temerilor că boala ar putea ajunge şi în Coasta de Fildeş, sursa a circa 40% din cacaua produsă la nivel mondial. Compania este în alertă, chiar dacă grupul nu are fabrici în cele mai afectate trei state, Sierra Leone, Liberia şi Guinea, spune directorul general Paul Bulcke.

    Coasta de Fildeş este pe o listă de 13 state cărora Organizaţia Mondială a Sănătaţii le-a cerut săptămâna trecută să fie pregătite pentru cazuri de Ebola, pentru a se asigura că epidemia nu se răspândeşte. Nestle crede că trimestrul patru al anului ar putea fi dificil, din cauza epidemiei, a tulburărilor politice  şi creşterii preţurilor materiilor prime. În ultima lună, preţul contractelor futures pentru cacao a crescut cu 16%.

     

  • Povestea businessmagazin.ro. Articolele noastre ajung la jumătate de milion de cititori

    Lansarea site-ului Business Magazin în 2007 venea pe fondul dezvoltării online a produselor media tipărite, odată cu creşterea accesului populaţiei la internet şi la noile tehnologii. Mobilitatea nu era atunci una dintre caracteristicile cititorilor, aşa că Business Magazin a început prin a oferi articole din ediţia tipărită, la un interval de timp după apariţia pe piaţă a revistei. Astfel, publicaţia a grupat de-a lungul timpului peste 50.000 de materiale despre evoluţia mediului de afaceri din România. Încă de la început echipa Business Magazin a scris articole ample despre antreprenori, companii, nu doar simple ştiri, ci interviuri sau analize care să răspundă în profunzime la întrebarea „De ce?“. Fireşte, mediul online, caracterizat mai ales de rapiditate, a încurajat mai puţin timpul alocat lecturii unui articol, însă Business Magazin a continuat de-a lungul timpului să scrie pentru cei care înţeleg că zecile de mii de caractere alocate unui subiect nu sunt scrise doar pentru a umple un spaţiu, ci pentru că fenomenele economice complexe trebuie privite din multiple unghiuri. Iar ochi care să ne citească au fost mereu.

    Businessmagazin.ro şi-a crescut întotdeauna numărul de cititori în mediul online, ajungând de la 100.000 de vizitatori unici în 2008 la 200.000 în 2011 şi la 500.000 în acest an. Foştii mei colegi Cătălin Ştefancu şi Mihai Mitrică, care nu mai lucrează în presă dar continuă să activeze în industria comunicării, au pus bazele site-ului Business Magazin într-o perioadă în care echipa redacţională nu prea înţelegea de ce i se cer articole scrise exclusiv online sau de ce contează numărul de afişări înregistrat de o ştire. Treptat, redacţia a văzut site-ul ca unul dintre cele mai bune instrumente de a publica o informaţie perisabilă, o ştire care nu putea aştepta până în săptămâna următoare. Singurul canal de distribuţie a informaţiei era Ziarul Financiar, însă din 2007 revista are propria platformă de distribuţie de ştiri.

    Din cei zece ani de existenţă ai revistei, am prins ultimii cinci. În iulie 2009 am ajuns în echipa Business Magazin, iar din decembrie 2010 am început să gestionez pagina de internet a publicaţiei. Am încercat în ultimii cinci ani să demonstrăm că într-o lume în care presa este o afacere, iar monetizarea online-ului se face în funcţie de audienţa atinsă de informaţii, traficul nu trebuie să se facă cu orice preţ. Nu am părăsit subiectele legate de business şi am ales să rămânem cu orice preţ în zona articolelor de interes pentru cititori. Cifrele dovedesc că jumătate de milion de cititori ajung astăzi lunar pe pagina Business Magazin, nu doar pentru că vor să citească poveşti, dar şi pentru că aici găsesc cea mai utilă arhivă legată de afacerile şi oamenii de afaceri de pe piaţa locală. Pe site-ul bmag.ro, secretul bogăţiei lui Dinu Patriciu dobora toate recordurile de trafic în 2007. Iar cei interesaţi de subiect îl pot citi şi astăzi. Business Magazin scria atunci în premieră despre grămada de bani pe care KazMunaiGas i-a plătit-o lui Dinu Patriciu pentru 75% din Rompetrol: „Din punct de vedere geopolitic, marele proprietar de hidrocarburi Kazahstan se situează pe malul greşit al Mării Caspice. Şi a avut nevoie de un pod, ca să-şi poată trece marfă pe malul cel bun, spre Europa de Est şi de aici mai departe, spre Occident“. Dinu Patriciu a ţinut homepage-ul site-ului ani la rând, iar creşterea şi descreşterea imperiului omului de afaceri, decedat între timp, sunt stocate în articolele din arhiva online a publicaţiei. Venirea nemţilor de la Obi în România a generat cel mai ridicat interes un an mai târziu, alături de articolele legate de venirea marilor retaileri pe piaţa authotonă. Obi a închis toate cele şapte magazine în 2014, iar succesul mult trâmbiţat şi ameninţarea la adresa Praktiker, vândut între timp de grupul german către un investitor turc, au întârziat să se concretizeze. Deschiderea celui mai mare mall din România în 2009, AFI Palace Cotroceni, devenea cel mai citit subiect al anului, fapt care confirma cozile de mii de oameni de la primul IMAX din ţară, dar şi de la hipermarketul cu program nonstop Real sau de la Zara, Bershka, C&A şi New Yorker.

    Apetitul populaţiei pentru preţuri mici, apărut în anii de criză, s-a reflectat vizibil în traficul de pe site. Programul Rabla, alături de subiecte precum cele mai ieftine maşini, bilete de avion, vacanţe, telefoane şi locuinţe au devenit intens vehiculate pe motoarele de căutare, şi, deci, şi articole online în Business Magazin. „Topul celor mai mari dobânzi la depozite“ aducea zeci de mii de cititori pe site în 2010. După mai multe luni în care au oferit clienţilor câştiguri avantajoase pentru economiile aduse în seifurile lor, bancherii tăiau pe scară largă dobânzile la depozite. Valul succesiv de reduceri făcea ca pe piaţă să nu mai existe oferte cu dobânzi de două cifre pentru depozitele la termen. Mai apoi, parcursul celui mai tânăr în milionar în euro, Iustin Paraschiv, în vârstă de 23 de ani, a fost subiectul numărul unu din 2011. Omul de afaceri avea să fie implicat în acest an într-un dosar de evaziune fiscală, fără însă ca demersurile procurorilor legate de trimiterea sa în judecată să fie finalizate.

    Site-ul Business Magazin a crescut până la jumătate de milion de cititori, iar niciun alt site din România nu grupează atât de multe poveşti ale oamenilor din business. Pentru că, aşa cum bine spun colegii noştri de la Ziarul Financiar, de fiecare dată când apare un breaking news despre un manager sau antreprenor, „haideţi să dăm rapid ştirea şi apoi să căutăm povestea lui în articolele de la BM“.

  • Un business de familie pornit în urmă cu mai bine de zece ani vrea să treacă pragul de un milion de euro

    Povestea ContentSpeed a început când Radu Vîlceanu avea doar 16 ani şi, din nevoie, a învăţat să facă bani din tehnologie tot pentru tehnologie. Nu s-a făcut avocat, aşa cum era tradiţia în familia sa, ci a pariat pe un business al viitorului, dar care şi acum este departe de a-şi fi atins potenţialul pe piaţa locală.

    „Când eram puşti, mai bine spus pe la 16 ani, îi tot băteam pe ai mei la cap să îmi dea bani să-mi iau câteva accesorii pentru calculatorul pe care mi-l cumpăraseră cu ceva timp în urmă. Ştiu că aveam nevoie de vreo 600 de dolari şi îmi aduc aminte că tata chiar m-a întrebat atunci dacă nu învăţasem să fac şi eu ceva cu acel computer, astfel încât să fac rost de bani. Am făcut un soft pentru centrele care aveau imprimante, astfel încât clienţii să nu mai vină cu dischetele la ei, şi aşa am făcut rost de 300 de dolari“, spune Radu Vîlceanu.

    Acela a fost momentul când a început să se gândească serios la ce serviciu sau produs ar putea să furnizeze în România pentru a duce sursa de venituri la scară mai mare. I-a fost de folos şi background-ul antreprenorial din familie. Tatăl său privatizase o companie cu 130 de angajaţi prin metoda MEBO (Management Employee Buyouts), prin care se transferă mijloacele de producţie ale companiei în proprietatea salariaţilor. „Am văzut cum este viaţa antreprenorului, că noaptea nu adormi prea uşor, dar m-a atras întotdeauna, am trăit cu asta şi sper să le pot transmite copiilor mei dorinţa de a merge pe acelaşi drum.“ După ce a făcut primii 300 de dolari din vânzarea softului pentru imprimante, a început să îşi cumpere cele mai noi gadgeturi din Statele Unite şi, cum în urmă cu circa 20 de ani americanii deja aveau magazine online, s-a hotărât să continue aventura antreprenoriatului în zona de e-commerce şi a început prin a studia software development la Universitatea Politehnică din Bucureşti.

    „A fost foarte greu la început pentru că mergeam chiar şi la câte un brand mare şi spuneam că e-commerce-ul este viitorul, iar ei îmi ziceau că este interesant, dar că ei cred că internetul este doar informativ şi că ar vrea doar un site de prezentare. A durat vreo cinci ani până să învăţ să vând ceea ce cerea piaţa la modul real. Iar negocierile din perioada aceea reflectau perfect climatul de business: eu le ziceam clienţilor că produsul meu îi costă 1.000 de euro, iar ei îmi ziceau că îmi dau 300 de euro“, îşi aduce aminte Radu Vîlceanu. Apoi a început să-şi construiască o echipă, evoluţie care a venit însă cu mai multe crize, de la probleme de leadership la certuri cu partenerii de afaceri şi până la stadiul în care compania ajunsese să nu mai aibă sediu. Toate s-au întâmplat când Radu Vîlceanu avea între 23 şi 27 de ani, dar au fost experienţe care, cumulat, au însemnat cât un MBA „on the job“, spune el.

    Prin 2006-2007, businessul ContentSpeed a început să evolueze, odată ce jucătorii din industria de media şi-au dat seama că e-commerce-ul ar trebui să conteze mai mult pentru ei. În prezent, soţii Vîlceanu estimează că în România sunt acum în jur de 4.000 de magazine online, astfel că afacerea pe care o conduc a contribuit la dezvoltarea a 8% din piaţa locală de e-commerce, care, la rândul ei, reprezintă cam 25% din totalul comerţului tradiţional. Piaţa de web design din România a avut un vârf în anii 2006-2008, ca multe alte industrii, când sute de firme de profil s-au dezvoltat şi au dus piaţa la o valoare estimată de studii la 6-7 milioane de euro.

  • O aplicaţie pentru mobil a devenit inamicul numărul unu al companiilor de taxi

    Uber este o aplicaţie permite utilizatorilor să fie în permanenţă conectaţi cu serviciile oferite de taximetrişti, iar succesul său începe să modeleze industria. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în regim de taxi în oricare din oraşele în care Uber operează. Şoferii nu sunt angajaţi Uber, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Un alt aspect extrem de important este că plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash.

    De la lansarea în San Francisco, în urmă cu patru ani, Uber s-a extins în 128 de oraşe din 37 de ţări. Cea mai recentă rundă de finanţare a adus 1,4 miliarde dolari în conturile Uber; astfel, evaluat la 17 miliarde de dolari, Uber este acum cel mai valoros startup finanţat de investitori, depăşind Airbnb (evaluat la 10 miliarde).

    Datorită numărului tot mai mare de clienţi, Uber devine un pericol pentru companiile de taximetrie, motiv pentru care în mai multe state din estul Europei şoferii de taxi au organizat proteste împotriva aplicaţiei.

  • Piaţa media din România va înregistra în 2014 prima creştere după cinci ani de declin – studiu

    Piaţa locală de publicitate va creşte cu 2,8% până la sfârşitul anului 2014, ajungând la 394 de milioane de dolari, evoluţia fiind în principal o consecinţă a expansiunii mediului digital (+12%), potrivit estimărilor Zenith România.

    Potrivit Zenith România, este de aşteptat ca, până la sfârşitul acestui an, totalul investiţiilor din media să ajungă la suma de 394 de milioane de dolari.

    Publicitatea pe dispozitivele mobile (incluzând display, classified, search şi in-app ads livrate pe smartphone-uri şi tablete) este de departe segmentul cu cea mai rapidă evoluţie, susţinută atât de creşterea penetrării acestor dispozitive şi dinamica lor tehnologică, cât şi de introducerea unor noi formate, ce le permit clienţilor de publicitate să angajeze utilizatorii în mod creativ.

    Pe de altă parte, cu toate că înregistrează cea mai mare creştere (+30%), segmentul mobile atinge o pondere în continuare redusă (5% din totalul investiţiilor digitale). Zenith România preconizează că la sfârşitul anului viitor acest segment va ajunge la 6 – 6,5% din publicitatea online, “pe măsură ce dispozitivele mobile vor prolifera şi se vor diversifica”.

    Televiziunea rămâne mediul care atrage cea mai mare parte a investiţiilor în publicitate (63,9%), fiind urmată de digital (13,7%), outdoor (10,1%), radio (5,8%), reviste (3,5%), ziare (2,6%) şi cinema (0,4%).

    La nivel de macro-categorii, produsele alimentare (16,1%), medicamentele & produsele pentru sănătate (14,3%), FMCG – non alimentare (produse de uz casnic, produse de igienă personală) (11,5%) şi retail – inclusiv comerţul online (10,1%) acoperă jumătate din totalul investiţiilor media. În acest clasament urmează domeniul telecomunicaţii (9,9%), media şi divertisment (4,9%), servicii financiare şi de asigurări (4,2%), băuturi alcoolice (4,1%), automobile (3,2%), cosmetice (3,2%), turism (0,5%) şi produse de lux (0,4%).

    Pe de altă parte, potrivit Zenith România, la nivel global, digitalul contribuie la creşterea cu 5 – 6% a consumului de publicitate.

    Astfel, dezvoltarea accelerată a tehnicii digitale va ridica piaţa globală de publicitate cu 5,3% în 2014, de la 3,9% în 2013. Investiţiile media la nivel global vor atinge 523 miliarde de dolari în cursul acestui an.

    Publicitatea online este mediul cu cea mai rapidă evoluţie (+ 17,1% în acest an). Noua tehnologie aduce o îmbunătăţire a mai multor arii din sfera publicităţii online. Formate de publicitate îmbunătăţite fac display-ul mult mai atrăgător şi interactiv pentru consumator. În acelaşi timp, programmatic buying-ul evoluează spre targetarea mai sofisticată şi mai eficientă a audienţei. Zenith estimează că display-ul va continua să crească şi în următorii doi ani, cu o rată anuală chiar mai mare decât cea înregistrată până în 2013 (15,8% între 2014 şi 2016 faţă de 12,3% între 2010 şi 2013).

    Zenith România, parte a reţelei internaţionale Zenith Optimedia, este una dintre cele mai importante agenţii de comunicare din România.

  • O nouă SPECIE UMANĂ va apărea până în 2050. Cum vor trăi şi cât de evoluaţi vor fi oamenii viitorului

    Cercetătorul britanic Cadell Last, de la Global Brain Institute, susţine că omul trece printr-o “tranziţie evoluţionară” majoră, care, în mai puţin de patru decenii, va face ca fiinţa umană să trăiască mai mult, să aibă copii la vârste mai înaintate şi să se bazeze pe inteligenţa artificială pentru a executa sarcini mărunte, potrivit dailymail.co.uk.

    Schimbarea evolutivă este atât de semnificativă, susţine Last, încât poate fi comparată cu evoluţia de la maimuţe la primate şi apoi la om. “Deceniul al optulea sau al zecelea de viaţă al viitorului om va fi foarte diferit de cel al bunicilor noştri”, a spus Last, care crede că oamenii vor ajunge să petreacă mult mai mult timp trăind în realităţi virtuale.

    Unii evoluţionişti susţin că oamenii vor ajunge să trăiască, în mod obişnuit, până la 120 şi chiar 150 de ani, până în 2050.

    Cadell Last crede că oamenii viitorului vor ajunge la o maturitate sexuală mai târziu, lucru care are legătură cu ceea ce experţii numesc teoria istoriei vieţii, care încearcă să explice modul în care selecţia naturală înfluenţează evenimente cheie din viaţa unei fiinţe, cum ar fi reproducerea.

    Teoria susţine că, odată cu creşterea volumului creierului, organismele au nevoie de mai multă energie şi timp pentru a se dezvolta pe deplin şi astfel se reproduc mai puţin. Last crede că astfel, în loc să trăiască intens şi să moară tinere, fiinţele umane vor ajunge să trăiască mai “încet” şi vor muri la vârste tot mai înaintate.

    “Societatea globală actuală este un dezastru total. Dar în perioadele de criză apar oportunităţile, iar apocalipsa poate fi de fapt o metamorfoză”, a declarat Cadell Last pentru ziarul britanic Daily Mail. “Cred că următorul sistem pe care îl va crea umanitatea va fi mult mai sofisticat, corect şi bogat decât civilizaţia curentă. Cred că schimbările vor fi comparabile cu diferenţele dintre lumea noastră şi civilizaţia Evului Mediu”, a mai spus cercetătorul.

    “Ceasul biologic nu va exista pentru totdeauna”, a explicat Last, care crede că oamenii vor putea opri acest mecanism biologic folosind tehnologii din viitor.

    Schimbările au deja loc, scrie dailymail.co.uk, care precizează că vârsta medie la care femeile din Marea Britanie au primul copil a crescut constant, iar acum este de 29 de ani şi opt luni. În Statele Unite, doar 1% dintre copii erau născuţi de mame cu vârsta de peste 35 de ani, în anii 1970. În 2012, acest raport a crescut la 15%.

    “Pe măsură ce ţările avansează din punct de vedere socioeconomic, tot mai mulţi oameni, în special femeile, au opţiunea de a adera la reproducerea culturală”, a adăugat Cadell Last. Pe lângă mai mulţi ani fără copii şi posibilitatea de a beneficia de mai mult timp de relaxare, cercetătorul crede că inteligenţa artificială va scădea nevoia societăţii de slujbe cu calificare redusă. Oamenii vor putea ajunge, de asemenea, să petreacă mult timp în realităţi virtuale. “Nu cred că majoritatea oamenilor a înţeles implicaţiile acestei posibilităţi”, mai spune expertul.

    Teoria lui Cadell Last a fost publicată în revista Current Aging Science, într-un articol intitulat “Human Evolution, Life History Theory, and the End of Biological Reproduction”.

  • Euro a coborât la minimul ultimelor 14 luni faţă de dolar după ce BCE a luat noi măsuri de stimulare

    Doar şase din 57 de analişti intervievaţi de Bloomberg au anticipat corect reducerea dobânzii cheie cu 0,1 puncte procentuale. Ceilalţi au estimat că dobânda va fi menţinută la nivelul de 0,15%, relatează Bloomberg.

    Dobânda la depozitele constituite de bănci a fost redusă de la -0,1% la -0,2%, pentru a încuraja băncile să plaseze banii în noi împrumuturi, în loc să îi ţină în conturile BCE.

    Dobânda la facilitatea de creditare marginală a fost redusă la 0,3%, de la 0,4% în luna iunie, când a avut loc cea mai recentă şedinţă în care BCE a modificat nivelul ratelor dobânzilor.

    BCE va lansa totodată, în octombrie, două noi programe pentru cumpărarea de eurobonduri emise de statele din zona euro şi de obligaţiuni garantate cu active din sectorul privat, în încercarea de a impulsiona creşterea economică şi a încuraja creditarea, a anunţat joi preşedintele BCE, Mario Draghi, după şedinţa de politică monetară a instituţiei.

    Euro este în declin cu 1%, la 1,3019 dolari pe unitate, după ce a atins în timpul tranzacţiilor nivelul de 1,2996 dolari pe unitate, cel mai redus după 15 iulie 2013.

    Indicele pan-european Stoxx Europe 600 a avansat cu 1%, la cel mai ridicat nivel din ultimele două luni. Volumul tranzacţiilor cu acţiuni membre ale Stoxx 600 este cu 39% mai mare decât media ultimelor 30 de zile.

    Decizia BCE de reducere a dobânzilor a influenţat şi pieţele de capital din statele emergente, cu creşteri ale acţiunilor şi obligaţiunilor din Polonia până în Turcia.

    Lira turcească s-a apreciat cu 1,1% faţă de euro, zlotul polonez cu 0,4%, iar forintul unguresc cu 0,6%.

    Banca Angliei a menţinut la rândul ei dobânda de politică monetară la 0,5%, nivel la care se află din martie 2009, decizia fiind în conformitate cu estimările analiştilor.

  • APIA: Programul Rabla ar trebui sistat. Înscrierile au scăzut la jumătate în ultimele câteva luni

    “Aceasta confirmă poziţia adoptată de către APIA de a solicita sistarea programului după acest an“, se mai spune în comunicatul Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autovehicule (APIA).

    Reprezentanţii asociaţiei afirmă că un factor favorabil pe piaţa auto este creşterea disponibilităţii unor instituţii bancare de a acorda credite pentru achiziţia de autovehicule, situaţie care nu are totuşi la bază un cadru de reglementare îmbunătăţit faţă de cel de anul trecut.

    “Apreciem că este nevoie de un cadru legal care să stimuleze achiziţia de autovehicule care încorporează tehnologii avansate (electrice, hibride sau care folosesc combustibili alternativi), orientate către eficienţă şi protecţia mediului, deoarece acestea poluează mai puţin sau deloc, contribuind, totodată şi la creşterea gradului de siguranţă rutieră precum si de măsuri eficiente de limitare a evaziunii fiscale din domeniul comerţului cu autovehicule rulate“, se mai arată în comunicat.

    Programul “Rabla 2014” pentru persoane fizice a început în 8 aprilie, iar pentru instituţii publice şi persoane juridice pe 30 aprilie. Cei interesaţi să achiziţioneze un autovehicul nou prin programul “Rabla 2014” se pot înscrie la dealerii auto şi, ulterior, să-şi caseze maşinile mai vechi de opt ani la oricare dintre centrele REMAT autorizate de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

    Anul acesta, cei care vor să îşi caseze maşina mai veche de opt ani pentru a beneficia de o reducere de 6.500 de lei la achiziţia unui autoturism nou se prezintă direct la dealerul auto validat de la care doresc să cumpere şi se înscriu, urmând ca apoi să meargă la un colector autorizat în program pentru casare, la Poliţie pentru radierea autovehiculului şi să revină la dealer pentru a încheia contractul de vânzare-cumpărare.

    Cei care vor să îşi caseze vechea maşină, dar nu şi să cumpere o maşină nouă, pot ceda dreptul de folosire a primei de casare altcuiva, cu care trebuie să meargă la dealer. Atunci când va fi eliberat tichetul electronic, acesta va fi pe numele celui care cumpără autoturismul.

    Livrările totale de autovehicule (autoturisme şi vehicule comerciale) au înregistrat după şapte luni o creştere de 30,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, vânzările de autoturisme urcând cu 32,7%.

  • Piaţa auto a crescut cu peste 30% în primele şapte luni

    Cu un volum total de 9.982 unităţi în luna iulie, vânzările au scăzut cu 5%, ceea ce face ca, după şapte luni din 2014, la un volum total de 57.019 unităţi, să se înregistreze o creştere faţă de aceeaşi perioadă din 2013 de 30,9%, situaţie datorată în special autoturismelor, care au înregistrat un avans de 32,7% (+47% cele autohtone şi +27% cele din import).

    Creşterea vine în contextul în care şi pe plan european se remarcă o evoluţie pozitivă a pieţei auto. Astfel, după primele şapte luni, vânzările de autovehicule au crescut în Franţa cu 1,9%, în Germania cu 3%, în Italia cu 3,6%, în Spania cu 16,6% şi în Marea Britanie cu 10,1%.

    Vânzările de pe piaţa românească sunt susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice (71% din volumulul total înregistrat pe primele şapte luni).

    În acelaşi timp, înmatricularile de autoturisme rulate au scăzut cu circa 7% (9.300 unităţi). Cu toate acestea, volumul lor (119.200 unităţi în 2014) rămâne ridicat comparativ cu cel al autoturismelor noi (de circa 3 ori mai mare), deşi în scădere faţă de situaţia din 2013 (când au fost 4,3 autovehicule rulate la unul nou).

    După şapte luni, producţia a scăzut cu 8%, la 246.227 de autovehicule. Dintre acestea, 209.701 unităţi (85%) au fost produse de Dacia, 36.521 (14,8%) de Ford şi 5 unităţi de Roman Braşov.

    Cele mai multe modele produse au fost Dacia Duster (99.485 unităţi, din care 16.784 în luna iulie), Dacia Logan (54.795 unităţi, din care 6.163 în iulie), Ford B-MAX (36.521 unităţi, din care 5.130 în iulie), Dacia Sandero (29.681 unităţi) şi Dacia Logan MCV (25.740 unităţi).

    În luna iulie au fost exportate 34.327 autovehicule, ceea ce face ca după şapte luni livrările externe să ajungă la 227.867 unităţi, reprezentând o creştere de 1,1% faţă de perioada similară din 2013.

    Cel mai exportat model în luna iulie a fost Dacia Duster (17.087 unităţi), urmat de Ford B-MAX (5.216 unităţi) şi Dacia Logan (4.798 unităţi). În ceea ce priveşte primele şapte luni, topul este condus de Dacia Duster, cu 95.564 unităţi, urmat de Logan, cu 45.582 unităţi, şi Ford B-MAX, cu 36.521 unităţi.

    La autoturisme, topul pe mărci după şapte luni este condus de către Dacia, cu 16.302 unităţi vândute (34,1% din total), urmată de Volkswagen (4.723 unităţi / 9,9%), Skoda (4.374 unităţi / 9,1%), Ford (3.313 unităţi / 6,9%), Renault (3.175 unităţi / 6,6%) şi Opel (2.161 unităţi / 4,5%).

    Pe modele, situaţia este neschimbată, Dacia Logan rămânând cel mai bine vândut model în luna iulie, dar şi după şapte luni, urmat de Dacia Sandero, Dacia Duster, Skoda Octavia şi Volkswagen Golf.

    “Cu datele înregistrate în luna iulie 2014, consemnăm un număr de 13 luni consecutive de creştere faţă de lunile similare din anul precedent, ceea ce arată, la prima vedere, o consolidare a evoluţiei pozitive din ultima perioadă, remarcată inclusiv la nivel european”, se arată într-un comunicat al APIA transmis luni MEDIAFAX.

    Totuşi, avertizează asociaţia, trebuie avut în vedere că vânzările cuprind, din analiza majorităţii jucătorilor din piaţă, şi unităţi care fac obiectul comerţului intracomunitar. În acest context, datele comunicate de către INS şi cele privind înmatriculările efective în România arată o situaţie a pieţei mai puţin optimistă, deoarece cifra de afaceri din comerţul cu autovehicule înregistează la şase luni o creştere de doar 4,7%, în timp ce numărul de autoturisme noi înmatriculate în România (în şapte luni) este cu 17% mai mic decât vânzările realizate, menţionează APIA.

  • Seat renaşte din cenuşă pe piaţa locală şi vrea să-şi dubleze cota de piaţă

    Seat, brandul latin din portofoliul grupului Volkswagen, a pierdut pe piaţa locală 78% din vânzări între 2008, când livra pe piaţa locală aproape 4.000 de maşini, şi 2013. Aceas-ta a fost cea mai abruptă scădere din-tre cele patru mărci din portofoliul Pors-che România, în condiţiile în care Audi a pier-dut în acelaşi interval 40%, Volkwagen 63 de procente, iar Skoda şi-a redus livrările cu 76%. Pe de altă parte, anul trecut Seat a urcat cu 31%, la 850 de maşini vândute, după lansarea noilor generaţii ale compactelor Leon şi Toledo, în timp ce restul brandurilor din portofoliu încă scădeau.

    Creşterea a continuat şi în acest an, cu  51%, cel mai ridicat avans dintre cele patru mărci.

    „Uşor nu a fost în ultimii ani, dar am şi învăţat foarte mult. În ultimii cinci ani am învăţat mai mult decât în primii zece. În primii zece ani am învăţat să gestionăm succesul, de la an la an, pe măsură ce creştea piaţa. Acum această perioadă ne-a învăţat să gestionăm businessul cu restricţii financiare, cu restricţii din partea pieţei, să învăţăm să ne aşezăm şi să ne redimensionăm businessul chiar şi de la o lună la alta“, spune Bogdan Militaru, brand manager Seat în cadrul Porsche România.

    Scăderea vânzărilor de maşini noi, a pieţei, dar şi a intră-rilor în service a avut un impact direct asupra reţelei de dea–leri a mărcii. La nivel naţional un sfert din cei aproape 400 de dealeri din 2008 s-au închis în ultimii ani, iar unu din patru dealeri din prezent este în insolvenţă, în timp ce reţeaua Seat s-a redus aproape la jumătate. „În anii de criză unii au supravieţuit, în timp ce alţii au pierit. Am ajuns la o reţea de 13 dealeri, de la 22 în 2007. În şase ani de criză reţeaua s-a redus destul de mult“, explică Militaru.

    Dar, odată cu creşterea vânzărilor, importatorul are în plan realuarea planului de expansiune a reţelei.
    „În trimestrele trei şi patru dorim să pornim un program de reconstrucţie a reţelei, prin găsirea unor parteneri noi dar şi prin implementarea unui concept de agenţi oficiali. Seat are această politică în Europa, de agenţi, care este conformă cu legislaţia europeană a liberei concurenţe. Şi dealerii noştri mari, precum cel din Braşov, îşi pot găsi în zonele şi judeţele apropiate parteneri şi pot colabora chiar şi cu dealerii altor mărci sau cu service-uri multimarcă“, a subliniat directorul.  Există un set de standarde pe care acest agent trebuie să le îndeplinească, însă obiectivul este ca respectivul să nu aibă investiţii mari de realizat. Astfel, riscul financiar devine unul redus; cel mai important element este service-ul ce trebuie autorizat de Seat.

    „Avem câteva zone ţintite. Din septembrie vom demara activ şi vom face publice zonele în care vom fi direct inte-re–saţi. Acum realizăm studii cu privire la parcul auto, mo-dele şi vechime, pentru a identifica piaţa auto din zonele respective şi ne facem programul de deschidere şi expansiune pe următorii ani“, a spus Bogdan Militaru. Spre comparaţie, în ianuarie 2008, când piaţa venea după un an-record, în care vânzările de maşini au atins maximul istoric, Seat avea în plan creşterea reţelei de dealeri de la 20 la 30 până în 2012, cu un ritm de creştere anual de doi-trei dealeri.

    În opinia lui Militaru, piaţa auto locală ar trebui să atingă un nivel minim de cel puţin 100.000 de maşini pentru a asigura o sustenabilitate reţelei naţionale de dealeri. Dar un astfel de volum al vânzărilor a fost înregistrat în anul 2010. „Fără dealeri noi suntem simpli importatori, ei sunt contactul nostru cu piaţa. Fără dealeri «sănătoşi» din punct de vedere financiar nu putem avea performanţă în piaţă“, a subliniat Militaru.

    Cea mai recentă mutare în reţeaua Seat a fost închiderea centrului Porsche Aviaţiei în 2013 şi relocarea mărcilor Seat şi Skoda în cadrul Porsche Bucureşti Nord, de unde mărcile Audi şi Porsche „au plecat“ în centrul Pipera 2, alături de Bentley şi Lamborghini.