Tag: europene

  • 18 economişti pentru rezolvarea crizei europene

    Volum cu 18 semnatari, coordonat de Daniel Dăianu, Giorgio Basevi, Carlo D’Adda şi Rajeesh Kumar, toţi autorii şi coordonatorii fiind specialişti în economie, „Criza zonei euro şi viitorul Europei“ îşi propune să identifice căile prin care Europa poate ieşi din criză şi din stagnare.

    Cartea, apărută iniţial în 2014 la editura Palgrave Macmillan, nu invocă doar risipa bugetară, ci identifică şi problemele de organizare instituţională şi aranjamentele de politici care au favorizat dezechilibrele tot mai mari dintre statele membre. Extrem de dens şi de documentat, volumul explică în prima parte dinamica dezechilibrelor economice care au stat la baza decalanşării crizei; Radu Vrânceanu, decan pentru cercetare şi profesor de economie la ESSEC Business School din Paris, crede că a luat sfârşit epoca creşterii bazată pe datorii şi că nicio ţară cu raport datorie – PIB mare nu poate fi ferită de riscul lipsei de lichidităţi.

    Partea a doua a cărţii analizează managementul crizei în zona euro şi relaţia dintre politică şi economie; este plină de opinii interesante, precum aceea că moneda euro este în primul rând o creaţie a diplomaţiei, iar criza a scos la iveală neajunsurile sale structurale. Jonathan Story, profesor emerit de economie politică internaţională şi Shell fellow în transformare economică, emerit, la INSEAD din Franţa, identifică chiar o „problemă germană“ în zona politicilor uniunii, dar şi care sunt relaţiile dintre politică şi economie în spaţiul european.

    A treia parte priveşte spre viitor, capitolul semnat de profesorii Francesco Nicoli şi Fabian Zuleeg prezentând trei scenarii de ieşire din criză şi implicaţiile acestora pentru politicieni şi societate. Ei vorbesc de un „impas permanent“, de o „tranziţie îndelungată“ sau de o „abordare comprehensivă“ – numele sunt grăitoare. Daniel Dăianu vine cu ideea redefinirii în întregime a aranjamentelor politice şi instituţionale din zona euro în vederea eliminării neajunsurilor, a remedierii rupturilor tot mai mari care se manifestă în uniune, dar şi îmblânzirea pieţelor financiare, în condiţiile în care autorul consideră că valurile de dereglementare din ultimele decenii sunt principala cauză a crizei. O carte care ar trebui citită de oricine face afaceri în Europa.

  • 18 economişti pentru rezolvarea crizei europene

    Volum cu 18 semnatari, coordonat de Daniel Dăianu, Giorgio Basevi, Carlo D’Adda şi Rajeesh Kumar, toţi autorii şi coordonatorii fiind specialişti în economie, „Criza zonei euro şi viitorul Europei“ îşi propune să identifice căile prin care Europa poate ieşi din criză şi din stagnare.

    Cartea, apărută iniţial în 2014 la editura Palgrave Macmillan, nu invocă doar risipa bugetară, ci identifică şi problemele de organizare instituţională şi aranjamentele de politici care au favorizat dezechilibrele tot mai mari dintre statele membre. Extrem de dens şi de documentat, volumul explică în prima parte dinamica dezechilibrelor economice care au stat la baza decalanşării crizei; Radu Vrânceanu, decan pentru cercetare şi profesor de economie la ESSEC Business School din Paris, crede că a luat sfârşit epoca creşterii bazată pe datorii şi că nicio ţară cu raport datorie – PIB mare nu poate fi ferită de riscul lipsei de lichidităţi.

    Partea a doua a cărţii analizează managementul crizei în zona euro şi relaţia dintre politică şi economie; este plină de opinii interesante, precum aceea că moneda euro este în primul rând o creaţie a diplomaţiei, iar criza a scos la iveală neajunsurile sale structurale. Jonathan Story, profesor emerit de economie politică internaţională şi Shell fellow în transformare economică, emerit, la INSEAD din Franţa, identifică chiar o „problemă germană“ în zona politicilor uniunii, dar şi care sunt relaţiile dintre politică şi economie în spaţiul european.

    A treia parte priveşte spre viitor, capitolul semnat de profesorii Francesco Nicoli şi Fabian Zuleeg prezentând trei scenarii de ieşire din criză şi implicaţiile acestora pentru politicieni şi societate. Ei vorbesc de un „impas permanent“, de o „tranziţie îndelungată“ sau de o „abordare comprehensivă“ – numele sunt grăitoare. Daniel Dăianu vine cu ideea redefinirii în întregime a aranjamentelor politice şi instituţionale din zona euro în vederea eliminării neajunsurilor, a remedierii rupturilor tot mai mari care se manifestă în uniune, dar şi îmblânzirea pieţelor financiare, în condiţiile în care autorul consideră că valurile de dereglementare din ultimele decenii sunt principala cauză a crizei. O carte care ar trebui citită de oricine face afaceri în Europa.

  • Ţigările mentolate vor fi interzise, iar cele subţiri vor fi vândute în pachete cât mai puţin atrăgătoare

    Directiva antitutun, pusă la punct de Comisia Europeană după ani şi ani de negocieri, fusese contestată în instanţa de Polonia şi de doi mari producători de ţigarete.

    Avertismentul privind riscurile pentru sănătate e format dintr-un mesaj şi o fotografie şi trebuie să ocupe 65 la sută din suprafaţa exterioară a fiecărui pachet.

    Curtea de Justiţie a Uniunii Europene reafirmă interdicţia pentru ţigările mentolate, care, prin aromă, ar putea deveni mai atractive pentru consumatori.
     

    Cititi mai multe pe www.stiriletvr.ro

  • Cât vor costa city break-urile în Europa în perioada următoare

    Vacanţele de tip city break în Europa au intrat, începând cu luna mai, în ceea ce se poate numi “extrasezon”, care va dura până la sfârşitul lui august, interval în care tarifele serviciilor de cazare vor scădea cu până la 15 – 20%, potrivit unui studiu al agenţiei de turism online Paravion.

    Pe măsură ce se apropie sezonul estival, începând din luna mai şi continuând cu iunie, iulie şi august, se observă o micşorare a tarifelor pentru city break-uri în oraşele europene. “Este un efect normal al pieţei. Vara este perioada concediilor prelungite în destinaţii calde, majoritatea cu mare, plaje şi atracţii la îndemână, şi mai puţin a sejururilor active, în destinaţii urbane”, explică Remus Vişan, Directorul General al Paravion.

    Micşorarea preţurilor este generată în special de scăderea cererii, interesul turiştilor mutându-se către pachete tip charter, în destinaţii cu mare şi plajă, unde se pot bucura de relaxare, valuri şi vizite opţionale. Majoritatea turiştilor care cumpără vacanţe online au ales deja, pentru vara aceasta, pachete în locaţii însorite, precum insulele greceşti – Chania, Creta, Lefkada sau Santorini, dar şi Mallorca şi Tenerife (Spania), Cipru, Croaţia sau Portugalia.

    Marile oraşe europene tind să fie lăsate pe plan secund de turişti pe timpul verii, care preferă să le viziteze primăvara sau toamna, când nici căldura nu este sufocantă în marile aglomeraţii urbane. Potrivit datelor analizate de Paravion, tarifele cele mai ridicate pentru sejururi în capitalele europene se înregistrează în lunile considerate high season pentru acest tip de vacanţe, respectiv, aprilie – mai şi septembrie – octombrie. Primăvara, city break-urile generează circa 45% din totalul vânzărilor de vacanţe Paravion, în timp ce pe timp de vară, respectiv în lunile iunie, iulie şi august, ajung să genereze aproximativ 30%, restul fiind înlocuit de sejururile charter.

    Cele mai mari scăderi ale tarifelor pentru pachetele de tip city break începând cu 1 mai ajung la 20% în oraşe din Italia, Cehia sau Olanda. Astfel, dacă în martie un sejur de 2 zile în Roma, cu cazare la hotel de trei stele, mic dejun şi bilete de avion incluse, costa, în medie, 315 euro de persoană, în iunie, acelaşi pachet poate fi achiziţionat cu 275 de euro. De asemenea, costul unui city break de 2 nopţi în Amsterdam, cu cazare tot la hotel de 3 stele, cu mic dejun şi zbor dus-întors inclus, se ridică la peste 450 euro în plin sezon, dar scade la circa 410 euro/persoană în iunie. Cei care vor să vadă Praga pe timp de vară o pot face într-un buget mediu de 240 euro/persoană, faţă de 300 de euro/persoană, costul unui pachet cu 2 nopţi de cazare la trei stele şi biletele de avion în luna martie.

    În ciuda atentatelor care au lovit Europa în ultimele şase luni, cererea pentru city break-uri nu a scăzut deloc, ba dimpotrivă. Vânzările Paravion pentru acest tip de pachete au crescut cu circa 40% faţă de perioada similară a lui 2015.

    Paravion a anunţat recent că va intră în acest an pe pieţele din Statele Unite ale Americii, Orientul Mijlociu şi sud-estul Asiei, extindere care va genera, în 2017, circa 25% din cifra de afaceri consolidată, pe grup, a celei mai mari agenţii de turism online din România. Portalul Paravion este prezent pe piaţa europeană de turism în ţări ca Marea Britanie, Spania, Ungaria, Bulgaria sau Cipru, şi are agenţi de turism vorbitori de engleză, italiană, maghiară, bulgară, turcă, greacă şi spaniolă. Agenţia activează, din 2015, şi în Turcia, sub brandul Bavul.com, achiziţionat de la gigantul Turkcell, liderul pieţei telecom din această ţară. Anul trecut, veniturile companiei s-au ridicat la 46 milioane euro în România, respectiv 21 milioane euro în Turcia, cifra de afaceri consolidată depăşind 65 milioane euro.

    Paravion este cea mai mare agenţie de turism online din România, care operează pe mai multe pieţe din Europa de Est şi în Turcia, oferind servicii precum rezervări de bilete de avion, vacanţe, închirieri auto şi hotel. Website-ul beneficiază de un call center disponibil 24 de ore din 24, precum şi de soluţii de securitate dezvoltate de Zitec si PayU.

     

  • Eurostat: Rata noilor angajaţi, cel mai ridicat nivel din 2009 încoace

    Rata noilor angajaţi din România, indicator care măsoară ponderea persoanelor care ocupă locul de muncă actual de mai puţin de 12 luni în totalul populaţiei ocupate, a ajuns la 7,2% în 2015, atingând cel mai ridicat nivel din 2009 încoace, potrivit unei analize a Eurostat, scrie Mediafax

    Faţă de anul anterior, rata noilor angajaţi din România a crescut cu 1,5 puncte procentuale însă, în continuare, România este la coada clasamentului Uniunii Europene în privinţa acestui indicator.

    Astfel, rata de 7,2% a noilor angajaţi în România din 2015 este la jumătate faţă de media Uniunii Europene, care a fost de 14,5% anul trecut. În acest indicator intră atât noii angajaţi, cât şi cei care şi-au schimbat locul de muncă în ultimul an.

    “Angajaţii din alte ţări sunt mult mai mobili decât românii, îşi schimbă mai uşor zona în care lucrează. Şi la noi au început să fie tot mai dese proiectele de relocare a candidaţilor din Moldova şi din Oltenia în zonele în care există producţie (mai ales în zona muncitorilor – n.red.)”, a spus Bogdan Drăgoescu, operations manager în cadrul firmei de recrutare şi închirirere de forţă de muncă în regim temporar Lugera.

    În topul statelor europene cu cea mai mare rată a noilor angajaţi din 2015 se situează Danemarca (cu o rată de 23,1%), Suedia (21,1%), Cipru (19,7%), Finlanda (18,5%), Marea Britanie (18,1%) şi Spania (17,8%).

    La polul opus sunt, pe lângă România, state precum Bulgaria (cu o rată de 10,7% a noilor anga jaţi), Italia (10,8%) şi Grecia (10,9%), mai arată datele Eurostat.

  • Ministrul fondurilor europene a demisionat la cererea premierului

    Ministrul fondurilor europene, Aura Răducu, şi-a depus luni demisia. Este al doilea ministru din Cabinetul Cioloş care demisionează, după ministrul muncii, Ana Costea, scrie Digi 24

    Ministrul Aura Răducu a demisionat la solicitarea premierului Dacian Cioloş, potrivit unui comunicat al instituţiei.

    Premierul ar fi fost nemulţumit de realizările ministrului.

    Săptămâna trecută, ministrul finanţelor, Anca Dragu, declara că România nu se numără printre cele 25 de state membre ale Uniunii Europene care au aprobate operaţiuni aferente Planului Juncker, potrivit Agerpres.

  • Naţionala de curling a României strânge bani prin crowdfunding pentru a participa la Campionatele Europene

    Echipa naţională de curling a lansat un proiect pe Sprijina.ro pentru a strânge fondurile necesare participării la Campionatele Europene de la Ljubljana. Bugetul estimat de echipă pentru a-şi asigura această prezenţă istorică în competiţie se ridică la 5.000 de euro, bani care trebuie strânşi în următoarele două săptămâni.

    Adrian Doboş, Ştefan Bodea, Cristian Măţău, Bogdan Tăut şi Gabriel Timuş activează în domenii diferite, dar îi leagă acelaşi ţel: pasiunea pentru curling. Asta i-a determinat pe pionierii acestui sport în România să îşi asigure, până acum, din fonduri proprii, finanţarea bazei materiale, de la antrenamente şi până la deplasări la campionate. Însă, lipsa unui patinoar specific în România condiţionează antrenamentele echipei naţionale de curling în ţările vecine, precum Ungaria, Cehia sau Slovacia, iar asta face ca întreg procesul să fie foarte costisitor. De altfel, potrivit reprezentanţilor echipei naţionale, campionatele României de curling au loc la Budapesta sau la Bratislava, cele mai apropiate locuri cu gheaţă pentru competiţii de profil.

    Pentru acest an, cei cinci membri ai echipei naţionale de curling a României şi-au propus să aibă o participare istorică la ediţia 2016 a Campionatului European, care se va desfăşura în perioada 25 aprilie – 1 mai la Ljubljana. Însă, această ţintă presupune cheltuieli pentru transport, cazare, masă, onorariu antrenor, închirierea gheţii, achiziţionarea echipamentelor şi realizarea antrenamentelor. Bugetul estimat pentru asigurarea cheltuielilor necesare participării la competiţie pentru întreaga echipă se ridică la 5.000 euro, bani pe care cei sportivii vor să îi obţină prin intermediul platformei Sprijina.ro.

    ”Acest sport a fost introdus în România acum şase ani de un entuziast, Allen Coliban, care a reuşit să-şi convingă câţiva prieteni să participe la aventura aducerii unui sport nou în ţara noastră. Astăzi există deja trei echipe de fete şi cinci echipe de băieţi, Federaţia Română de Curling, ce numără peste 50 de membri, dar şi un campionat naţional. Noi ne pregătim acum pentru Campionatele Europene de la Ljubljana, în divizia C, deocamdată, şi, pentru a ne asigura participarea în competiţie, avem nevoie de sprijinul românilor, iar orice ajutor este binevenit”, declară Adrian Doboş.

    Pentru a-şi atinge ţelul, pionierii curlingului în România au iniţiat două proiecte pe platforma de crowdfunding Sprijina.ro, unul intitulat ”Romania at the European Curling Championship”, lansat pe 4 aprilie, al cărui termen expiră pe 25 aprilie, data plecării la Ljubljana, iar cel de-al doilea, ”România la europenele de curling”, a fost lansat pe 11 aprilie şi are ca termen limită pentru strângerea fondurilor data de 1 mai, ziua încheierii competiţiei.

    Până în prezent, echipa naţională de curling a reuşit să obţină, prin intermediul celor două proiecte circa 20% din suma necesară.

    În funcţie de valoarea finanţării, contribuabilii vor primi echipamentul oficial, insigne, cărţi poştale trimise de echipă direct de la Ljubljana sau chiar un loc onorific în lotul României şi deplasarea împreună cu tricolorii la Campionatele Europene, recompensă oferită celui care va oferi întreaga sumă necesară deplasării echipei la competiţie.
     

  • Afacerile Hornbach au crescut cu peste 5% şi au ajuns la 3,75 miliarde de euro

    Grupul Hornbach (concernul HORNBACH Holding AG & Co. KGaA) a înregistrat, în exerciţiul financiar anterior 2015/2016 (1 martie 2015 – 29 februarie 2016), creşteri ale cifrei de afaceri, după un avânt final puternic. Potrivit cifrelor preliminare, cifra netă de afaceri în cadrul concernului a crescut, conform prognosticului anual, cu 5,1%, ajungând la 3,755 miliarde de euro. La nivel local, Hornbach România a raportat un business în creştere cu 13,84% în perioada 1 martie 2015 – 29 februarie 2016, comparativ cu anul financiar precedent, fără a lua în calcul deschiderea noului magazin din Sibiu, din luna octombrie 2015.

    În cel mai mare sub-concern operativ HORNBACH Baumarkt AG care, la data bilanţului – 29 februarie 2016, opera la nivel european 153 (comparativ cu anul precedent când opera 146) de magazine de bricolaj în nouă ţări, cifra de afaceri, incluzând inaugurările, a crescut cu 5,3%, ajungând la 3,535 miliarde de euro. Raportat la suprafaţă şi la ajustările de schimb valutar, cifrele de afaceri ale magazinelor de bricolaj (DIY) au crescut la nivelul concernului cu 2,6%. Această creştere a fost determinată în principal de pieţele internaţionale. Cota aferentă magazinelor din celelalte ţări europene din cadrul sub-concernului Baumarkt a fost de 43,1% (în anul precedent 41,4%). Veniturile din vânzări ale sub-concernului Hornbach Baustoff Union GmbH s-au îmbunătăţit cu 2,4%, ajungând la 218 milioane euro, fiind din nou în creştere după scăderea de 1,1% din anul precedent, potrivit unui comunicat de presă.

    În exerciţiul financiar 2015/2016, impulsul a fost dat de magazinele de bricolaj Hornbach din cele opt ţări din afara Germaniei. Cifra de afaceri a magazinelor DIY a crescut în restul Europei cu 9,6%, printre altele, şi datorită celor cinci magazine nou inaugurate (anul precedent creşterea a fost de 5,0%), ajungând la 1,524 miliarde de euro. Însă şi raportat la suprafaţă şi la ajustările de schimb valutar, filialele internaţionale Hornbach au înregistrat în 2015/2016 un avânt semnificativ, cu o creştere ajustată a cifrei de afaceri de 4,9% faţă de anul precedent. Situaţia este comparabilă cu exerciţiul financiar 2008/2009, când acestea au înregistrat, ca şi acum, raportat la suprafaţă, o evoluţie mai bună decât magazinele din Germania.

  • Drumul armelor din depozitele est-europene în mâinile teroriştilor

    O armă de decor cumpărată pe internet dintr-un magazin dubios din Slovenia poate fi uşor modificată pentru a trage cu muniţie de război. Balcanii sunt un adevărat bazar de armament, iar statele est-europene, inclusiv România, vând oricui tot ce se poate vinde din surplusul de arme militare. Acestea sunt concluziile unei anchete jurnalistice care a încercat să găsească drumul morţii pe care ajung armele la terorişti. Investigaţia s-a împotmolit în secretele unor operaţiuni poliţieneşti europene.

    Anul trecut islamiştii au omorât 150 de persoane şi au rănit 400 în Europa de Vest. Cu arme furate de la armată s-a tras în atacurile din Copenhaga. Pentru măcelul din redacţia Charlie Hebdo, de la Bataclan şi de pe străzile din Paris au fost folosite puşti de asalt Kalaşnikov, care pot fi procurate din Balcani. În luarea de ostatici din magazinul evreiesc din districtul parizian Porte de Vincennes, ucigaşul a tras cu o puşcă automată fabricată în fosta Cehoslovacie. Cercetările i-au adus pe jurnalişti – ancheta a fost făcută prin proiectul European Investigative Collaboration – la comercianţi de arme şi la un presupus informator al poliţiei franceze care i-ar fi furnizat lui Amedy Coulibaly, ucigaşul din districtul Porte de Vincennes, o parte din arsenal.

    Ancheta arată, de asemenea, cât de uşor ar fi pentru terorişti să-şi procure arme din Germania şi cum cei mai periculoşi extremişti de dreapta din Germania au făcut exact acest lucru. Rezultatele investigaţiei au fost publicate de revista Der Spiegel.

    Despre rolul jucat de birocraţia europeană în acest comerţ al morţii patru cuvinte, poate o scăpare de exprimare, sunt edificatoare. Pe 18 noiembrie 2015, Comisia Europeană a anunţat o propunere pentru înăsprirea controlul armelor de foc în UE. Anunţul privea Directiva Armelor de Foc, care stabileşte cine în Europa are voie să cumpere şi să vândă arme letale, ce este permis şi ce nu. Bruxelles-ul a vrut să trimită un semnal puternic, dar din nefericire acesta a venit după măcelurile din Paris. Legile privind armele şi muniţiile din statele UE vor deveni mai stricte, iar controalele mai severe. Preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, a ataşat anunţului câteva cuvinte care probabil au spus mai mult decât a vrut. „Crima organizată care are acces şi face comerţ cu arme de foc de nivel militar în Europa nu va mai fi tolerată“, se arată în comunicatul original emis în limba franceză. „Nu va mai fi?“ Să fie aceasta recunoaşterea fără ascunzişuri că UE a tolerat până acum astfel de lucruri? Să fie recunoaşterea eşecului Europei?În comunicatele traduse în engleză şi germană cuvintele „nu va mai fi“ lipsesc.

    În 1991, UE a încercat să reglementeze pentru prima dată o piaţă înfloritoare a armelor. Rezultatul a fost Directiva Armelor de Foc, care are practic un singur scop, de a garanta un comerţ liber, pe cât de mult este posibil, pe piaţa europeană. Directiva exclude voit armele de alarmă, care nu erau considerate arme de foc. A fost nevoie de 17 ani pentru ca UE să realizeze că cel mai mare pericol pe care-l creează armele nu este acela că reglementarea în exces poate afecta comerţul liber, ci că armele pot fi folosite pentru a ucide sau răni oameni.

    Prin urmare, directiva a fost modificată în mai 2008: „Comisia va emite îndrumări privind standardele şi tehnicile de dezactivare pentru a se asigura că armele de foc dezactivate nu mai pot fi folosite pentru a trage cu muniţie letală“. Sună bine, dar directivei îi lipsesc două elemente critice, care ar fi putut salva vieţi. Primul este data până la care statele membre ale UE sunt obligate să implementeze standardele. Al doilea, nu sunt cuprinse armele de alarmă: pistoalele de start, rachetele de semnalizare şi armele cu gloanţe oarbe, arme care au partea din spate complet funcţională. Astfel de arme sunt folosite în filme, la focuri de salut şi în tot felul de spectacole. UE nu le consideră arme de foc pentru că nu trag gloanţe. De asemenea, ele nu intră în categoria armelor dezactivate pentru că încă produc o explozie sonoră.

    Directiva din 2008 conţinea o absurditate enormă. Anunţa reglementări stricte pentru arme cu care, pentru că au fost dezactivate, nu se mai putea trage – arme de decor. UE nu a dat nicio atenţie modului în care armele de foc pot fi transformate în arme de alarmă. Puştile încă puteau trage, dar numai gloanţe oarbe. Şi tocmai de această categorie de arme s-au arătat mai interesaţi teroriştii, dar şi alţi criminali. Coulibaly avea un întreg arsenal de arme militare modificate iniţial pentru a trage doar gloanţe oarbe.

    Remodificarea lor pentru a trage cu muniţie letală a fost uşoară. În septembrie 2013, Slovacia a trimis un semnal de alarmă, în engleză, pentru a fi înţeles de toată lumea. Slovacia avea reglementări foarte slabe în ceea ce priveşte modificarea armelor letale în arme de alarmă. Două piedici de metal pe ţeavă erau considerate suficiente. Autorităţile slovace au publicat şi un poster în care avertizau că armele de alarmă slovace sunt „reactivate din ce în ce mai des“. Tot ce trebuie făcut, explică posterul, este o modificare simplă: înlăturarea celor două piedici. Armele modificate pentru a trage gloanţe oarbe erau uşor de procurat de la magazinele de specialitate. Cumpărătorul trebuia să aibă cel puţin 18 ani şi un act de identitate valid.

     

  • State central-europene cer crearea de urgenţă a unei poliţii UE antiimigraţie

     Austria propune crearea unei forţe auxiliare care să ofere asistenţă Agenţiei UE pentru frontiere (Frontex) în gestionarea afluxului de imigranţi.

    “Propunerea se referă la o misiune mixtă – civilă şi militară – care să fie mobilizată unde va fi necesar”, a declarat Doskozil.

    Sarcina noii structuri ar fi securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene şi deportarea extracomunitarilor care nu pot primi azil.

    Hans Peter Doskozil a declarat vineri că iniţiativa este susţinută de Polonia, Cehia, Ungaria şi Croaţia, care au trimis deja o scrisoare cu această propunere Federicăi Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro