BusinessMagazin

Tag: covid

  • Singurul medicament care reduce mortalitatea Covid este folosit de medicii români

    Medicii de la Matei Balş folosesc dexametazona în cazul pacienţilor aflaţi în stare critică încă de la începutul epidemiei. Dexametazona reduce cu o treime riscul mortalităţii în cazul pacienţilor conectaţi la ventilatoare.

    Medicul Adrian Marinescu spune că, încă de la începutul epidemiei în România, medicii de la Matei Balş folosesc dexametazona în cazul pacienţilor aflaţi în stare critică, având rezultate foarte bune.

    Când cineva e infectat, sistemul imunitar este suprasolicitat, iar asta duce la o reacţie inflamatorie excesivă a organismului, ce poate fi fatală. Dexametazona reduce această inflamaţie.

    Experţii britanici, care au descoperit eficacitatea medicamentului în cazul pacienţilor critici, spun că dacă l-ar fi avut de la începutul epidemiei ar fi salvat până la 5.000 de vieţi.

    Medicamentul este ieftin şi poate astfel să fie folosit cu succes în tratamentul pacienţilor din ţările sărace.

    „Dexametazona a redus riscul de deces la o treime din pacienţii aflaţi pe ventilator şi la unul din cinci pacienţi care nu avea nevoie de ventilator, dar avea nevoie de oxigen. Sunt efecte mari pentru o boală importantă”, a afimat Martin Landray, profesor la Universitatea Oxford.

    Medicamentul nu poate fi folosit ca prevenţie, şi nici nu poate fi luat acasă. Medicii ştiu exact în ce fază a bolii trebuie dat acest medicament şi cum să-l administreze în cazul altor afecţiuni. Folosit pe o perioadă lungă de timp, medicamentul poate da reacţii adverse importante, precum depresie, insomnii sau probleme digestive serioase.

    „Când vorbim de infecţia cu SARS COV 2, pentru că vorbim de perioade scurte de timp în care se administrează corticoterapia, lucrurile pot fi uşor corectate, adică nu sunt reacţii adverse notabile. Dacă un pacient are probleme digestive importante, de exemplu un ulcer, cu siguranţă că este contraindicat”, a avertizat Adrian Marinescu, medic infecţonist la Institutul Matei Balş.

  • GCS: Trend crescător în cazul infecţiilor cu noul coronavirus în ţară

    Dinamica în privinţa cazurilor de coronavirus a intrat pe un trend crescător, cu un ecart semnificativ faţă de numărul persoanelor vindecate, a transmis, luni seara, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

    GCS arată că adoptarea stării de alertă începând cu 15 mai a survenit pe fondul unei evoluţii reduse a numărului de cazuri noi de infectare cu noul coronavirus, raportat la numărul persoanelor vindecate.

    Acesta a fost contextul în care autorităţile au adoptat măsurile de relaxare prin reluarea unor activităţi sociale şi economice.

    În intervalul de până la 1 iunie a putut fi constatată o rată semnificativ mai mare a persoanelor vindecate în comparaţie cu cea a persoanelor infectate, fapt care a permis continuarea şi extinderea graduală a măsurilor de relaxare, mai arată GCS.

    În următoarea săptămână, moment în care a fost analizată intrarea într-o nouă etapă care să permită reluarea unor noi activităţi sociale şi economice, s-a menţinut o rată superioară a numărului persoanelor vindecate în raport cu cele infectate.

    „În ceea ce priveşte cazurile de infectări înregistrate în ultimele zile, observăm faptul că dinamica acestora a intrat pe un trend crescător, cu un ecart semnificativ faţă de numărul persoanelor vindecate. Această evoluţie negativă a raportului dintre numărul persoanelor confirmate cu noul coronavirus (COVID-19) şi numărul persoanelor vindecate reclamă un efort sporit de conformare la conduita sanitară responsabilă din partea societăţii în ansamblul său”, a transmis GCS.

    Potrivit reprezentanţilor GCS, respectarea normelor sanitare din partea cât mai multor cetăţeni este „singura garanţie” că măsurile de relaxare luate până în prezent pot fi menţinute şi că se poate continua în siguranţă cu adoptarea de noi măsuri de relaxare în privinţa activităţilor sociale şi economice.

     

  • Tara unde coronavirusul este atât de distrugãtor încât ministrul sãnãtãtii a decis sã nu mai afişeze datele complete privind pandemia de COVID-19

    Brazilia a şters datele publice despre epidemia de COVID-19 după a patra zi consecutivă cu număr record de cazuri, relatează Reuters.

    Ministerul Sănătăţii din Brazilia a şters datele de pe site-ul unde era documentată pandemia pentru fiecare stat şi municipalitate. Ministerul a spus că nu va mai oferi numărul total de cazuri care depăşise 672.000 fiind cel mai mare număr din lume exceptând SUA. Numărul deceselor îl depăşise pe cel din Italia fiind situat înainte de drastica decizie la aproape 36.000.

    „Datele cumulate nu reflectă momentul în care ţara se află”, a spus Bolsonaro pe Twitter citând o notă de la minister.

    Bolsoaro s-a remarcat prin subestimare pandemiei. El a înlocuit specialiştii medicali cu personal militar în Ministerul Sănătăţii şi s-a opus vehement unei politici de carantină pentru oprirea răspândirii virusului.

    Un motiv clar nu a fost oferit pentru ştergerea datelor de pe site-ul covid.saude.gov.br care a fost o resursă importantă în urmărirea pandemiei. Site-ul a fost oprit şi repornit sâmbătă doar cu date limitate privind evoluţia din ultimele 24 de ore.

    Brazilia a avut cel mai mare număr de cazuri şi decese în 24 de ore din lume pentru patru zile consecutiv.

     

  • Incă un focar de coronavirus la o fabrică din România. 26 de angajaţi au fost confirmaţi cu COVID-19

    26 de angajaţi de la o fabrică de prelucrare a oţeşului din Paşcani au fost confirmaţi pozitiv cu noul coronavirus. Iniţial, la fabrica din Paşcani, fuseseră confirmate doar patru cazuri. Secţia a fost închisă, iar angajaţii infectaţi cu SARS-CoV 2 au fost internaţi la spitalul din Iaşi.

    Peste 20 de angajaţi de la o fabrică de prelucrare a oţelului din Paşcani au fost depistaţi pozitiv cu COVID-19.

    Iniţial patru angajaţi s-au îmbolnăvit, iar în urma anchetei epidemiologice începute de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Iaşi, încă 22 au fost confirmaţi.

    Secţia în care lucrează aceştia a fost închisă.

    „DSP Iaşi a dispus întreruperea activităţii la o secţie din cadrul unei fabrici private din judeţul Iaşi.(….) Practic, în momentul de faţă sunt în total 26 de persoane confirmate pozitiv. Măsura de întreupere a activităţii a fost luată pentru 14 zile, perioadă în care angajaţii acestei secţii vor fi izolaţi la domicliu”, a declarat purtătorul de cuvânt al DSP Iaşi, Marius Voicescu.

    Cei 26 de angajaţi ai fabricii din Paşcani au fost internaţi la Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi. Reprezentanţii companiei nu au putut fi contactaţi pentru a comenta situaţia.

  • Poliţia Capitalei despre focarul de infecţie de la furturi auto: 10 poliţişti testaţi pozitiv

    Zece poliţişti de la Serviciul Furturi Auto din cadrul Poliţiei Capitalei au fost testaţi pozitiv cu noul coronavirus, iar alţi 10 se află în izolare acasă. Primul caz pozitiv a fost înregistrat în 26 mai, anunţă Poliţia Capitalei.

    La Serviciul Furturi Auto din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti 10 poliţişti au fost testaţi pozitiv, iar alţi 10 se află în izolare la domiciliu.

    Primul caz pozitiv a fost înregistrat în 26 mai, iar în urma anchetei epidemiologice au intrat în izolare la domiciliu poliţiştii care au intrat în contact direct cu cel confirmat pozitiv, transmite Poliţia Capitalei.

    A doua zi, au fost diagnosticaţi pozitiv alţi doi poliţişti.

    „Începând cu data de 26 mai 2020, din personalul aflat în izolare, au fost înregistrate alte patru cazuri confirmate. Ulterior, în luna iunie, în data de 4 şi respectiv 5, alţi doi poliţişti au fost confirmaţi pozitiv, 10 colegi fiind în izolare la domiciliu. Au fost efectuate anchete epidemiologice şi până în prezent întreg spaţiul unde îşi desfăşoară activitatea serviciul a fost dezinfectat, ultima dată, ieri, 5 iunie. S-a pus în discuţie relocarea temporară a subunităţii , pentru asigurarea continuităţii serviciului poliţienesc”, anunţă sursa citată.

    Conform acesteia, întreg personalul este, în continuare, monitorizat, starea de sănătate a celor care au intrat în contact cu cazurile pozitive este monitorizată prin medicul de unitate, urmând ca etapizat, tot personalul sa fie testat.

    În toate situaţiile, cazurile au fost raportate în regim de urgenţă, pentru a se putea lua toate măsurile necesare în limitarea numărului de infectări.

    Sindicatul Europol a acuzat vineri că după prima infectare cu noul coronavirus a unui poliţist de la Serviciul de Furturi de Auto s-a muşamalizat situaţia şi nimeni nu vorbeşte despre numărul de infectaţi din familiile poliţiştilor.

  • Cine finanţează Orgnizaţia Mondială a Sănătăţii, cea mai populară instituţie a crizei COVID-19

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii are mai mulţi bani decât Crucea Roşie şi Medici Fără Frontiere la un loc şi a avut un rol-cheie în comunicarea legată de COVID-19, dar ar putea rămâne fără banii din partea SUA. În topul finanţatorilor OMS sunt SUA, Marea Britanie şi Fundaţia Bill & Melinda Gates

    OMS are un buget de 4,4 miliarde de dolari pe an, cu 60% mai mare decât al Crucii Roşii şi de trei ori mai mult decât bugetul Medici Fără Frontiere.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cea mai populară instituţie din criza COVID-19, a fost ameninaţată de preşedintele american Donald Trump că va rămâne fără finanţare din partea Statelor Unite.

    Trump a acuzat OMS că este subordonată Chinei şi că nu a fost suficient de fermă şi de transparentă în perioada pandemiei de COVID-19.

    Mai mult, o anchetă a jurnaliştilor de la Associated Press arată că oficialii chinezi au ascuns date importante OMS la începutul pandemiei şi că oficialii OMS ştiau asta, dar au preferat să mulţumească public Chinei pentru colaborare.

    Cine este totuşi OMS, cine o finanţează şi ce face cu banii?

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii are o istorie de 72 de ani şi funcţionează ca o agenţie specială în cadrul Naţiunilor Unite. Cu sediul central în Geneva, are peste 7.000 de angajaţi. Banii organizaţiei se consumă pe programe de acces la servicii medicale, dar şi pe proiecte în cazurile de urgenţă medicală.

    OMS, în cifre
    – Fondată pe 7 aprilie 1948;
    – Venituri de 4,4 miliarde de dolari în 2019;
    – Peste 7.000 de angajaţi din 150 de ţări;
    – Are sediul central în Geneva;
    – Director general este Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, fost ministru de externe şi al sănătăţii în Etiopia;
    – Cei mai mari finanţatori ai organizaţiei sunt Statele Unite, Marea Britanie şi fundaţia finanţată de fondatorul gigantului IT Microsoft, Bill Gates, şi a soţiei sale, Melinda.

    Alexandru Rafila a explicat pentru MEDIAFAX care sunt sursele de finanţare pentru cea mai mare organizaţie mondială a sănătăţii, parte a ONU.

    „Funcţionarea OMS se bazează pe două surse majore de venit. Una este reprezentată de contribuţiile pe care le depun în fiecare an cele 194 de state membre, şi alte contribuţii din donaţii şi sponsorizări care vin către Organizaţie. Partea SUA este cea mai mare contribuţie la bugetul Organizaţiei, valoarea depinde de la an la an, este între 200 şi 450 de milioane de dolari anual, este de departe cea mai mare contribuţie, mult mai mare decât a Chinei care este undeva în jur de 40 de milioane de dolari. Contribuţia României la bugetul organizaţiei este de câteva sute de mii de dolari pe an. În topul marilor finanţatori ai OMS se mai află GAVI Alliance, o organizaţie care sprijină vaccinarea copiilor din statele sărace, Germania, Japonia şi Comisia Europeană”, a spus reprezentantul României la OMS, Alexandru Rafila.

  • CORONAVIRUS. „Salt” uriaş într-un judeţ care avea până acum extrem de puţine cazuri confirmate. Bilanţul rămâne neschimbat în 13 judeţe din România

    Coronavirus România

    Potrivit datelor oferite de Grupul de Comunicare Strategică, în data de 3 iunie, situaţia din România arată în felul următor:

    • Cea mai afectată zonă este, în continuare, Suceava, cu 3.540 cazuri.
    • Bucureşti se clasează pe locul al doilea, cu 2.081 cazuri.
    • Situaţia e destul de gravă şi în Neamţ, unde s-au înregistrat 884 de cazuri (niciun caz nou de ieri).

    În schimb, în judeţul Vâlcea au fost raportate până acum 31 de cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.

    Judeţul Brăila, care avea până ieri doar 32 de cazuri confirmate, a făcut un salt uriaş în ultimele 24 de ore în privinţa numărului de pacienţi depistaţi cu COVID-19. Deşi 41 pare un număr mic în comparaţie cu situaţia din alte judeţe, diferenţa raportată la ritmul de creştere de până acum este semnificativă. Până luni, în Brăila fuseseră anunţate doar 28 de cazuri de infectare cu noul coronavirus.

    În 13 judeţe din ţară, bilanţul noilor cazuri nu a crescut deloc faţă de cel anunţat ziua precedentă. Acestea sunt: Arad, Bacău, Caraş-Severin, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Maramureş, Neamţ, Olt, Sălaj, Tulcea, Vaslui, Vâlcea.

    Vedeţi pe MEDIAFAX.ro numărul cazurilor confirmate de COVID-19, pe judeţe:

  • Specialişti: COVID-19 nu se răspândeşte prin apă. Scăldatul în piscină sau mare nu e un pericol

    Experţii în sănătate publică din Statele Unite au transmis că noul coronavirus nu trăieşte în apa din piscine şi, potrivit Centrului de Control şi Prevenire a Bolilor din SUA, „Nu există dovezi că COVID-19 se poate transmite prin utilizarea piscinelor şi a căzilor”, scrie The New York Post

    Clorul din apa din piscine este fatal pentru noul coronavirus. „Cantitatea medie de clor dintr-o piscină va ucide virusul”, a explicat Roberta Lavin, profesor de medicină la Universitatea din Tennessee’s College of Nursing.

    În mod similar, oamenii de ştiinţă spun că virusul este puţin probabil să se dezvolte în apa sărată a oceanelor şi mărilor. De asemenea, lacurile sunt considerate o zonă sigură pentru scăldat deoarece, deşi apa dulce nu are proprietatea de a ucide microbul, este puţin probabil ca acesta să fie asimilat dată fiind cantitatea mare de apă. „Probabil ar trebui ca cineva să bea toată apa dintr-un lac pentru a lua virusul”, a spus Paula Cannon, profesoară de microbiologie moleculară şi imunologie la Keck School of Medicine. „Efectul de diluare este atât de puternic”, a adăugat aceasta.

    Dacă scăldatul este sigur, statul la plajă nu e la fel, avertizează specialiştii. Este posibil ca virusul să nu poată înota, dar poate supravieţui pe suprafeţele uscate. Din acest motiv, este important ca persoanele care aleg să facă plajă în această perioadă în zone, să se asigure că au dezinfectat bine suprafaţa şezlongurilor, a balustradelor sau a altor zone cu care intră în contact.

     

  • Focar de COVID la o fabrică de îngheţată din Alba: 47 de angajaţi şi membri ai familiilor

    DSP Alba derulează cea mai complexă anchetă epidemiologică de la începutul epidemiei de COVID -19 pentru stingerea unui focar la o fabrică de îngheţată unde 47 de persoane, angajaţi şi membri ai familiilor acestora, au fost confirmaţi pozitivi.

    Reprezentanţii DSP Alba au declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că au fost realizate peste 400 de teste pentru depistarea coronavirusului prin metoda individuală.

    „DSP Alba derulează cea mai complexă anchetă epidemiologică de la începutul epidemiei de COVID -19 până acum şi face eforturi pentru limitarea şi stingerea focarului de la un operator economic unde au fost identificate până acum 47 de persoane pozitive – angajaţi şi membri ai familiilor acestora. În cazul celor pozitivi formele de boală sunt uşoare şi medii, o parte dintre ei fiind simptomatici. Ancheta include zeci de persoane cu legătură epidemiologică între ele, fiind realizate până în prezent peste 400 de teste prin metoda individuală”, au spus reprezentanţii DSP Alba.

    Potrivit acestora, cazurile pozitive depistate în cadrul anchetei epidemiologice, 27 în data 24 mai şi 20 în data de 25 mai, sunt din mai multe localităţi din judeţ, dar nu se pune problema carantinării nici uneia dintre ele.

    Toate persoanele depistate pozitiv vor fi internate în unităţi specializate din judeţul Alba, pentru supraveghere şi tratament.

    Directorul DSP Alba, Alexandru Sinea, a explicat că depistarea din timp a cazurilor pozitive şi izolarea acestora reprezintă paşi siguri în vederea stingerii rapide a focarului.

    „Reamintim că virusul nu se transmite prin intermediul alimentelor însă o igienă necorespunzătoare şi nerepectarea măsurilor de distanţare socială pot duce la răspândirea lui”, a precizat Sinea.

    Focarul de COVID -19 a fost depistat la sfârşitul săptămânii la o fabrică de îngheţată din Sebeş, care a fost amendată cu 10.000 de lei pentru nerespectarea măsurilor igienico-sanitare.

    „Specialiştii epidemiologi au stabilit că principala cauză a infectărilor este nepurtarea echipamentelor de protecţie de către angajaţii unităţii, deşi angajatorul le-a pus la dispoziţie şi au fost instruiţi în acest sens”, au precizat reprezentanţii DSP Alba.

  • Prof. dr. Olga Simionescu explică de ce COVID-19 a fost blând în România

    Prof. Dr. Olga Simionescu explică de ce în România infecţia cu noul COVID-19 a fost mai puţin agresivă decât în ţările din Vest. O teorie este estul Europei este vaccinat BCG, dar şi că avem un serotip blând.

    Dintre toate ţările lovite de COVID, România pare una dintre cele mai norocoase. Boala nu a umplut până la refuz secţiile de ATI, iar numărul deceselor nu a trecut încă de 1.000. Specialiştii din întreaga lume sunt curioşi să descopere de ce Vestul Europei a fost lovit de boală mult mai agresiv decât Estul.

    „Teoria cultă a văzut aceste diferenţe prin faptul că estul Europei este vaccinat BCG. Această vaccinare împotriva tuberculozei se ştie că nu ţine mai mult de câţiva ani, mai mult de zece ani maximum şi consider că nu este o explicaţie foarte bună”, a spus prof. dr. Olga Simionescu.

    O altă teorie luată în calcul este ce a mutaţiilor genetice.

    „Vă amintiţi despre lucrarea intens dezbătută a primilor chinezi care au făcut serotipurile L şi S, acea abordare simplistă. Dar ei înşişi au recunoscut în Wuhan existenţa a două categorii principale de pacienţi: pacienţi care evoluau agresiv şi pacienţi care evoluau foarte puţin agresiv. Alţii au spus: e totuşi un virus cu ARN şi la fiecare pasaj face 6 mutaţii şi ar putea să existe explicaţii pentru serotipuri cu comportament diferit. Totul este încă în studiu”, a comentat specialistul.

    „Gena dacică” a fost o altă ipoteză luată în calcul.

    „A existat şi aşa numita – denumită de noi, ironic – genă dacică. S-a mai vorbit despre faptul că locuitorii aşa-zisului bloc estic sau sovietic sunt disciplinaţi, că toată lumea a stat în casă, în izolare. În care dintre variante aţi dori să credeţi? Eu am crezut de la început că noi avem un seroptip blând, asta este părerea mea personală”, a conchis Olga Simionescu.
    O teorie clară va putea fi stabilită însă de specialişti în viitor, după ce va trece pandemia.