BusinessMagazin

Tag: coronavirus

  • Bloomberg: “Cafenelele pline din Seul, coada de la magazinul Apple relevă succesul testării în masă”

    Cafenele pline de clienţi, aglomeraţia din parcuri şi redeschiderea primului magazin Apple din afara Chinei arată noua realitate post-pandemie din Coreea de Sud, un succes al testării în masă, notează agenţia Bloomberg.

    “Cafenelele s-au umplut de clienţi, în parcuri sunt oameni care se bronzează, iar în primul magazin Apple redeschis în afara Chinei sunt oameni la coadă, în contexul în care mulţi sud-coreeni – aproape toţi purtând măşti – au reieşit pe străzi după luni de autoizolare. Imaginea din Seul, într-o sâmbătă perfect de surprins în imagini, este într-un contrast puternic cu alte naţiuni în care par a fi oraşe-fantomă, în condiţiile în care guvernele au izolat părţi mari ale populaţiei sau au impus restricţii privind adunările sociale”, comentează agenţia de presă Bloomberg într-un articol intitulat “Cafenelele pline din Seul, coada de la magazinul Apple relevă succesul testării în masă”.

    Iniţial una dintre ţările cele mai afectate, pe locul doi la numărul de cazuri, Coreea de Sud a reuşit să limiteze răspândirea epidemiei fără a aplica măsuri prea drastice. Nu a oprit activităţile de producţie şi nu a restricţionat deplasările. În pofida îndemnurilor autorităţilor de a rămâne în case de teama riscurilor epidemice, mulţi sud-coreeni au ieşit sâmbătă, fiind convinşi că partea cea mai grea a pandemiei a trecut.

    “Am ieşit pentru prima dată în multe zile pentru o întâlnire cu iubita mea”, afirmă Kim Ji-hoon, în vârstă de 28 de ani, aflat într-un restaurant aglomerat situat în zona Garosu-gil din Seul. “Nu mă simt mai în siguranţă acum, dar nu mai sunt atât de stresat privind ieşirea, dat fiind că s-a redus intensitatea contagierilor”, explică Kim Ji-hoon.

    Coreea de Sud a lansat o campanie de testări masive şi de localizare a contactelor, lucruri care au facilitat limitarea epidemiei şi au permis menţinerea activităţilor multor companii şi fabrici. Numărul cazurilor noi de infectare a scăzut la 18 vineri, cel mai mic nivel de la intensificarea epidemiei în februarie, când erau zilnic peste 900 de cazuri noi.

    Deşi atât SUA, cât şi Coreea de Sud au confirmat primele cazuri de coronavirus aproximativ în acelaşi timp în ianuarie, numărul infecţiilor în Statele Unite a ajuns la peste 700.000, în timp ce autorităţile sud-coreeene au “aplatizat curba epidemică” luna trecută, fiind doar circa 10.000 de cazuri.

    De teama unui “al doilea val” de infecţii, Centrul sud-coreean pentru Controlul şi Prevenirea Epidemiilor a îndemnat cetăţenii “să continue respectarea distanţării sociale şi a normelor de igienă pe parcursul weekendului”.

    “Nu putem lăsa garda jos, da fiind că încă există potenţialul unei rate ridicate a infecţiilor. Cred că trebuie să continuăm distanţarea socială, să nu ne relaxăm”, afirmă Kim Ganglip, adjunctul ministrului sud-coreean al Sănătăţii.

    Kim Ganglip a precizat că Guvernul de la Seul elaborează norme pentru o “nouă normalitate”, inclusiv prin modificarea procedurilor de carantină şi a măsurilor de distanţare socială. “Societatea noastră a avut succes în amânarea răspândirii Covid-19 prin distanţare socială. Dar acest lucru nu înseamnă că virusul dispare complet sau că putem reveni la viaţa pe care o aveam înainte de epidemie”, a subliniat oficialul citat.

  • Un veteran din al Doilea Război Mondial, în vârstă de 99 de ani, a donat aproape 20 de milioane de lire pentru lupta împotriva coronavirusului

    Un veteran de 99 de ani, care a luptat în al Doilea Război Mondial, a donat 18 milioane de lire (22 milioane de dolari) către Serviciul Naţional de Sănătate din Marea Britanie (NHS), într-o încercare de a combate COVID-19, potrivit MarketWatch.

    Tom Moore, căpitan în timpul ultimei conflagraţii mondiale, a doborât recordurile platformei de strângere de fonduri Just Giving, după ce a reuşit să parcurgă 100 de ture în jurul grădinii, ajutat de un cadru metalic. Astfel, a stabilit un nou record pentru cea mai mare sumă strânsă într-o companie din cadrul platformei, după ce iniţial plănuise să atingă o sumă modestă, de 1.000 de lire.

    Moore va împlini 100 de ani pe 30 aprilie şi va primi sute de sute de felicitări în urma campaniei #makeacardfortom, iniţiată pe Twitter. În plus, 300.000 de oameni au semnat o petiţie prin care îi solicită premierului Boris Johnson, aflat încă în perioada de recuperare, să îl  ridice la rangul de cavaler al Regatului Unit.

    „Căpitanul Tom a câştigat inimile întregii naţiuni prin suma incredibilă pe care a donat-o personalului NHS… Prim-ministrul va trebui să caute modalităţi prin care să recunoască eforturile întreprinse de Tom”, a declarat purtătorul de cuvânt al premierului.

    Moore avea doar 20 de ani când s-a înrolat în armata britanică în 1940, la apogeul celui de al Doilea Război Mondial. El a luptat în India şi Birmania (Myanmar), fiind decorat pentru actele de curaj pe care le-a întreprins.  

     

  • Efectele coronavirusului în Europa: De ce nu a fost Portugalia la fel de afectată ca Spania, singura ţară cu care îşi împarte graniţa?

    Un timp de pregătire mai lung şi respectarea restricţiilor de circulaţie sunt principalele motive care au ajutat Portugalia să gestioneze criza generată de coronavirus, potrivit Euronews.

    Portugalia a fost afectată total diferit de pandemia de coronavirus, comparativ cu Spania, singura ţară cu care îşi împarte graniţa şi unul dintre cele mai greu lovite state din lume în timpul pandemiei de coronavirus.

    Pulmonologul Filipe Froes, consilierul directorului general al sănătăţii din Portugalia, Graça Freitas, a declarat că ţara a beneficiat de pe urma faptului că s-a aflat în urma Madridului în ceea ce priveşte ritmul de răspândire al virusului. Astfel, autorităţile portugheze au avut timp să îşi pregătească spitalele şi să intensifice capacitatea unităţilor de terapie intensivă.

    „Diferenţa în Portugalia a fost că am avut mai mult timp de pregătire. Credem că suntem cu trei săptămâni în urma Italiei şi poate cu o săptămână şi jumătate în urma Spaniei, ceea ce ne-a oferit timp, zile preţioase, de pregătire. Sunt de părere că principala diferenţă este reprezentată de implicarea în fază incipientă a medicilor primari”, a declarat Dr. Froes.

    Portugalia a declarat stare de urgenţă pe 18 martie, la doar două zile după ce a fost raportat primul deces cauzat de COVID-19. În prezent, Portugalia înregistrează 535 de morţi, sau 52 per milion de locuitori.

    În Spania, peste 18.000 de persoane au fost ucise de virus, ceea ce reprezintă o rată de 385 de decese per milion de locuitori.

    Freitas, directorul general al sănătăţii din Portugalia, a declarat că 88% dintre cazurile confirmate au rămas acasă, neavând nevoie de îngrijiri medicale.

    „Spitalele nu sunt suprasolicitate şi avem mai mult timp şi condiţii mai bune pentru a trata pacienţii internaţi la terapie intensivă. Datele pe care le avem spun că încă nu ne-am atins potenţialul maxim, care reflectă evoluţia epidemiei”, a declarat Freitas.

    Un studiu al Universităţii Nova din Lisabona indică faptul că ritmul de reproducere al coronavirusului în Portugalia a fost cel mai mic din Europa în primele 25 de zile ale epidemiei.

    „Majoritatea activităţilor sunt închise, precum şcolile şi activităţile comerciale, iar majoritatea oamenilor respectă regulile”, a adăugat Freitas.

    Vinerea trecută, preşedintele portughez Marcelo Rebelo de Sousa a extins perioada de carantină de pe 17 aprilie până pe 1 mai.

     

  • Planurile Europei de reluare a activităţilor economice încep să prindă contur, în ciuda avertismentelor Comisiei Europene cu privire la posibilitatea unui alt doilea val de infecţii cu coronavirus

    Liderii Europei plănuiesc să reia activităţile economice în ciuda avertismentelor cu privire la abandonarea măsurilor de urgenţă, fapt ce va genera cel mai probabil un al doilea val de infecţii cu coronavirus, scrie Bloomberg.

    Austria şi Danemarca încep uşor să redeschidă şcolile şi magazinele, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat luni că doreşte să relaxeze restricţiile început cu 11 mai. Miercuri, cancelarul Angela Merkel trebuie să îşi discute planul cu autorităţile germane, în timp ce Comisia Europeană a elaborat un plan de coordonare a strategiilor.

    „Drumul către normalitate va fi foarte lung. Virusul continuă să circule şi orice relaxare graduală a restricţiilor va duce inevitabil la creşterea numărului de cazuri noi”, a declarat Comisia.

    Guvernele încearcă să pună în balanţă nevoia disperată de a reduce din efectele negative exercitate de virus asupra economiei cu riscul pe care îl reprezintă un nou val de infecţii. Numărul de cazuri noi s-a stabilizat în ultimele zile în ţările europene, în ciuda faptului că numărul de decese a depăşit 50.000 în Europa.

    Italia a extins măsurile până pe 3 mai, numindu-l pe fostul CEO al Vodafone Group în fruntea unei echipe care va ajuta firmele italiene să îşi reia activitatea. Între timp, Spania a raportat cel mai mic număr de cazuri noi din 20 martie încoace, fapt ce pune presiune tot mai mare pe guvern să relaxeze restricţiile de circulaţie.

    Chiar dacă liderii pun la cale ridicarea treptată a restricţiilor, Comisia Europeană a declarat că trebuie să fie pregătiţi să declare din nou stare de carantină dacă numărul de infecţii începe din nou să crească. În plus, Comisia a adăugat că ridicarea treptată a măsurilor va începe doar atunci când numărul de infecţii a scăzut pentru o perioadă lungă de timp. De asemenea, spitalele trebuie să aibă un număr suficient de paturi, medicamente şi echipamente de protecţie, iar testarea în masă şi identificarea persoanelor suspecte de COVID-19 trebuie să reprezinte o prioritate.

    Economia zonei euro va înregistra o scădere de circa 10% anul acesta, potrivit estimărilor Bloomberg. Ministrul francez al finanţelor, Bruno Le Maire, a estimat că economia ţării va înregistra o contracţie de 8%.

    În Austria, una dintre primele ţări care au renunţat la câteva dinte restricţiile impuse de starea de urgenţă, măştile faciale sunt obligatorii în magazine şi în mijloacele de transport în comun. Dacă numărul de infecţii nu va creşte, vor fi redeschise şi restul magazinelor, urmând să îşi reia activitatea şi şcolile.

    Miercuri, Danemarca va redeschide şcolile primare, iar spitalele vor relua procedurile a tratare a pacienţilor care suferă de boli uşoare.

    Italia ia în considerarea varianta în care le-ar permite unor companii să îşi reia activitatea la finalul lunii aprilie, însă prioritatea va rămâne în continuare starea de sănătate a angajaţilor, potrivit unor surse anonime citate de Bloomberg.

  • Germania anunţă data când va ridica o parte din restricţiile impuse din cauza pandemiei de COVID-19

    Guvernul Germaniei intenţionează să relaxeze, începând din 19 aprilie, restricţiile privind deplasările impuse pentru încetinirea răspândirii epidemiei de coronavirus.

    Ministerul german de Interne a elaborat un plan care prevede relaxarea restricţiilor privind deplasările începând din 19 aprilie, cu obligativitatea purtării măştilor de protecţie în public, limitarea adunărilor mari de persoane şi depistarea rapidă a reţelelor de contagiere, afirmă surse citate de agenţia de presă Reuters.

    Vor fi aplicate doar măsurile care au rolul menţinerii sub nivelul 1 a coeficientului de infectare cu noul coronavirus, iar viaţa publică va fi reluată treptat.

    Germania a impus restricţii de deplasare la nivel regional, în zonele devenite focar, şi a închis restaurantele şi cele mai multe centre comerciale, începând din 22 martie.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • China raportează 108 noi cazuri de COVID-19. Este numărul cel mai mare din ultimele cinci săptămâni

    China a raportat, pentru duminică, 108 noi cazuri de infectare cu coronavirus, aceastea fiind înregistrate în provincia Heilongjiang, aflată la graniţa cu Rusia. Este cel mai mare număr de noi cazuri zilnice anunţate de autorităţi în ultimele cinci săptămâni, conform Reuters.

    Comisia Naţională de Sănătate a anunţat că 98 dintre noile cazuri au fost cetăţeni care s-au întors în China din străinătate. În total, 49 de cetăţeni chinezi care au intrat în provincia Heilongjiang din Rusia au fost testaţi pozitiv la noul coronavirus.

    Numărul total de cazuri confirmate în China continentală se ridică acum la 82.160, în timp ce numărul morţilor a crescut până la 3.341, precizează sursa citată.

     

  • Încă patru români au murit din cauza coronavirusului. Bilanţ actualizat: 310 cazuri

    Un număr de 310 români au murit, până duminică seara, din cauza coronavirusului. Alte patru decese au fost anunţate de Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

    Un bărbat de 52 de ani din judeţul Arad, internat în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, Secţia de Nefrologie în data de 30 martie, pentru hemodializă, a murit în 12 martie. Comorbidităţi: boală renală cronică Std IV – hemodializă, ciroză hepatică cu virus hepatitic C, anemie secundară.

    Un bărbat de 66 de ani din judeţul Hunedoara, internat în Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva – Secţia de Oncologie din 26 februarie pentru tratament, a avut contact cu cazuri confirmate. I s-au recoltat pentru COVID-19 în data de 27 martie, rezultatul pozitiv a venit în data de 3 aprilie, iar bărbatul a murit în 12 aprilie. Comorbidităţi: neoplasm bronhopulmonar.

    Un bărbat de 69 ani din judeţul Arad, internat în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, la Boli Infecţioase cu diagnosticul de bronhopneumonie, a murit în 10 aprilie. Comorbidităţi: cardiomiopatie ischemică, diabet zaharat tip II, HTA, icter mechanic.

    O femeie de 66 ani din judeţul Dâmboviţa, care face parte din focarul de la clinica de dializă din Bucureşti, a fost internată în data de 27 martie la Spitalul Clinic Carol Davila-ATI. I s-au recoltat probe pentru COVID-19 în data de 25 martie. Rezultatul pozitiv a venit în data de 27 martie, iar femeia a murit în data de 12 aprilie. Comorbidităţi: insuficienţă renală cronică – în hemodializă, ciroză cu virus hepatitic C, diabet zaharat insulinodependent, AVC.

    În România, de la începutul pandemiei, au murit 310 persoane.

  • Arafat, despre pacienţii care nu au coronavirus: O proteză de şold poate aştepta, un infarct, nu

    Secretarul de stat Raed Arafat a explicat, la emisiunea „Marius Tucă Show” modul cum intervine medicul pentru o urgenţă: „O proteză de şold poate aştepta, un infarct nu!”.

    Mulţi români se întreabă ce face dacă are nevoie de un medic, pentru că dacă merg la spital şi nu suferă de o afecţiune gravă, trebuie să aştepte. Raed Arafat a explicat situaţia pacienţilor într-o ediţie specială a emisunii „Marius Tucă Show”.

    „Dacă poţi aştepta tratamentul este mai bine pentru că nu te expui şi nu îi expuni nici pe alţii. Decizia nu o ia Arafat, ci medicul care tratează. El decide dacă un caz trebuie tratat acum sau dacă poate să mai aştepte 3-4 săptămâni. Dau aici exemplul unei proteze de şold. O proteza de sold poate fi lăsată în aşteptare şi două sau trei luni”, a spus Arafat.

    Potrivit lui Arafat, o proteză de şold poate aştepta, dar un infarct, nu.

    „Poţi fi reprogramat pentru o proteză de şold faţă de un infarct pentru care trebuie internare. O tumoră care face presiune la nivel cerebral trebuie operată. La fel ca şi o tumoră cu o evoluţie rapidă. Aici cazurile sunt clare şi medicul trebuie să decidă”, a mai spus Raed Arafat.

    Această măsură a fost luată pentru a evita supraaglomerarea spitalelor şi nu numai.

    „Ne trebuie capacitate de internare suplimentară. Dacă spitalele sunt pline de cazuri care nu sunt prioritare punem în risc viaţa celor care sunt în spital pentru că vor fi internaţi şi pacienţi care au COVID-19. (…) Pentru personalul sanitar e foarte important, ca şi pentru pacienţi , să nu avem capacitatea spitalului la maximum. Atunci într-adevar e riscul sa intre virusul în spitalul respectiv”, a explicat secretarul de stat MAI.

    Arafat a mai subliniat că aproape fiecare spital din ţară va fi în situaţia de a trata cazuri de coronavirus.

  • Numărul de decese din SUA a devenit cel mai mare din lume: peste 20.000 de morţi

    Statele Unite au depăşit Italia, având cel mai mare număr de decese cauzate de coronavirus din lume, potrivit celor mai recente date ale Johns Hopkins University. Peste 20.000 de oameni din SUA au murit până acum, relatează BBC.

    Reperul sumbru vine la scurt timp după ce SUA a devenit prima naţiune care a înregistrat peste 2.000 de decese de coronavirus într-o singură zi.

    Guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, a declarat sâmbătă că rata deceselor din regiune pare să se stabilizeze.

    Anunţând o cifră de 783 de decese noi în ultimele 24 de ore, acesta a menţionat că rata înregistrată în ultimele câteva zile se situează în jurul aceleiaşi valori.

    „Acesta nu este un nivel constant şi puteţi vedea că numărul este oarecum stabil, dar se stabilizează într-un ritm oribil”, a spus Cuomo, adăugând: „Acestea sunt numere incredibile care prezintă pierderi şi durere incredibile”.

    Statul New York a devenit epicentrul focarului din SUA, înregistrând peste 180.000 din cele 520.000 de cazuri estimate la nivelul ţării.

    Sâmbătă, fiecare stat american a declarat stare de dezastru ca răspuns la epidemie.

    Peste 100.000 de oameni au murit până acum în întreaga lume de când pandemia a izbucnit în China în decembrie.

  • Bilanţul pandemiei a ajuns la 104.938 de decese pe plan mondial / Cele mai multe victime sunt în SUA

    Bilanţul pandemiei de coronavirus a ajuns la 104.938 de decese pe plan global, cele mai multe victime fiind în Statele Unite, conform datelor centralizate de Universitatea Johns Hopkins (SUA).

    La nivel mondial, au fost raportate până în prezent 104.938 de decese. Cele mai multe decese sunt în Statele Unite, 18.860. În Italia sunt 18.849 de decese, în Spania 16.353, în Franţa 13.197, iar în Marea Britanie 9.875. Iranul a raportat 4.357 de decese, Belgia 3.346, China 3.343, iar în Germania sunt 2.736 de decese. Autorităţile olandeze au raportat 2.643 de decese, cele din Brazilia 1.075, în Elvenţia sunt 1.015 morţi, iar în Turcia sunt 1.006. În Suedia sunt 887 de morţi, iar în Portugalia 470.

    La nivel global sunt 1.724.736 cazuri de coronavirus, cele mai multe fiind în SUA, 503.594. În Spania sunt 161.852 de cazuri, în Italia 147.577, în Franţa 125.942, în Germania 122.855, iar în China 83.014. Marea Britanie a raportat 79.841 de cazuri, Iranul 70.029 şi Turcia 47.029.

    Până acum, pe plan mondial s-au vindecat 390.335 de persoane, cele mai multe în China, 77.877. În Spania s-au vindecat 59.109 persoane, în Germania 53.913, în Iran 41.947 şi în Italia 30.455.