BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • Cel mai bun şef din lume? A oferit fiecărui angajat un bonus în valoare de 100.000 de dolari

    Bonusurile de final de an sunt oferite de companii pentru a motiva angajaţii şi a-i recompensa pentru munca făcută. Unele companii oferă mai mult, altele mai puţin. Miliardarul Jeffery Hidebrand, care deţine compania petrolieră Hilcorp, a decis să ofere un bonus de 100.000 de dolari fiecărui angajat al companiei, un număr de 1381 de oameni. Adică a scos din buzunar 138.100.000 de dolari.

    Această recompensă a venit deoarce compania şi-a atins obiectivul pe cinci ani, acela de a-şi dubla cifra de afaceri. În 2010, compania a atins alt prag, iar angajaţii au fost recompensaţi atunci fie cu o maşină în valoare de 50.000 de dolari, fie cu 35.000 de dolari cash.

    Averea lui Hildebrand este estimată la 5 miliarde de dolari. 

     

  • În ultimii patru ani, Hamé şi-a dublat vânzările

    Hamé a început activitatea de producţie pe piaţa românească în 2005, odată cu preluarea fabricii de la fosta firmă Romconserv SRL.

    „România este singura ţară cu caracter latin din grupul Hamé Holding şi s-au facut eforturi susţinute de adaptare la specificul local”, declară Sorin Bozdog, general manager Hamé România SRL.

    Compania a dezvoltat local o serie de reţete, acoperind mai multe segmente din categoria conserve: conserve cu conţinut ridicat de carne (95% carne de porc şi 92% carne de vita), ready meal-uri ce au la bază reţete cu specific local (ardei umpluţi, sarmale, gulaş sau fasole cu costiţă/cârnăciori) şi pate de ficat fără coloranţi, conservanţi sau potenţiatori de gust.

    Hamé Holding este o companie internaţională cu sediul în Cehia, reprezentată în peste 40 de state din întreaga lume, cu 8 facilităţi de producţie în Cehia, una în Slovacia, una în Rusia şi una în România, axate pe produse alimentare conservate: pate, carne, legume, mâncăruri gata preparate, conserve de fructe, gemuri, siropuri, conserve de peşte, baby-food, ketchup, sosuri şi produse refrigerate: pate, mâncăruri gătite şi sandwich-uri.

    Hamé România este prezentă în zece categorii de produse, cele mai importante fiind cele din categoria de pate şi carne (pentru care Hamé deţine o unitate producţie la Caracal), conserve de peşte şi compoturi (categorie în care Hamé România deţine poziţia de lider de piaţă in reţelele moderne de comerţ conform Retail Zoom scanning data decembrie 2014). În România, portofoliul companiei include mărcile: Hamé, Antrefrig, Hamánek, Hangiţa, Cara, Corăbioara, Bucataru’ şi Vasco da Gama. Brand-ul Antrefrig a fost preluat de catre Hamé Holding în anul 2007 şi inclus în portofoliul Hamé România.

  • Doi antreprenori din Moldova vând pijamale în valoare de 2,75 milioane de euro

    După doi ani în care au produs pulovere, doi antreprenori din Moldova şi-au orientat afacerea pe nişa producţiei vestimentaţiei de interior. 20 de ani mai târziu, Sofiaman controlează o reţea cu opt magazine, cu afaceri de aproape 3 milioane de euro şi cu planuri de ieşire în afara graniţelor.

    Sofiaman a fost înfiinţată în anul 1994, în Bacău, de antreprenorii Mihai Mihăiliasa, fost cadru militar, şi Teodora Mihăiliasa, de profesie învăţătoare. Timp de doi ani, afacerea de familie a fost axată pe producţia de pulovere, iar în anul 1996, odată cu relocarea în Târgu-Neamţ, antreprenorii au decis să treacă la producţia de articole de îmbrăcăminte de interior. „În anii următori, businessul Sofiaman a crescut constant, începând cu extinderea colaborării cu partenerii şi continuând cu deschiderea de magazine proprii în centre comerciale din întreaga ţară“, spune Florin Cucu, directorul general al Sofiaman, care s-a alăturat afacerii în 1999, cu scopul dezvoltării mărcii.

    Antreprenorii au început să comercializeze produsele prin vânzarea către distribuitori, ajungând la acoperire naţională în 2003. Trei ani mai târziu au deschis primul magazin Sofiaman, în Iaşi, în centrul comercial Moldova Mall. În 2008, au mutat producţia într-o nouă fabrică, cu o capacitate de peste 1.500 de unităţi/zi, iar în acelaşi an au deschis primul magazin outlet Sofiaman din Bucureşti, cât şi magazinul Sofiaman din Grand Arena Berceni. Compania a ajuns să producă producă anual peste 400.000 de articole de vestimentaţie de interior, îmbrăcăminte de noapte, lenjerie intimă, articole pentru bebeluşi şi copii, cât şi tricouri casual de bărbaţi şi bluze de damă.

    Toate sunt comercializate în reţeaua de opt magazine proprii din Bucureşti, Iaşi, Târgu-Neamţ, Suceava, prin cele două magazine deschise în sistem de franciză, printr-un magazin online, cât şi prin intermediul a peste 300 de unităţi ale distribuitorilor. Circa 14% din producţie ajunge în afara graniţelor prin exporturi în ţări precum Slovenia, Croaţia, Cehia, Slovacia şi Spania. Printre cele mai recente investiţii făcute de companie se află deschiderea magazinului Sofiaman din Mega Mall, obiectul unei investiţii de circa 100.000 de euro, şi relocarea magazinului din Polus Center Cluj, în urma unei investiţii de 80.000 de euro. „Afacerea a pornit cu cinci angajaţi, iar în prezent numărul lor a ajuns la 170, dintre care 120 lucrează în producţie. Pe lângă aceştia, se mai adaugă alţi 100 de angajaţi în alte fabrici partenere“, descrie Cucu evoluţia afacerii prin prisma numărului de angajaţi ai companiei.

    Cea mai mare investiţie realizată de companie, de circa 650.000 de euro, a fost făcută în intervalul 2007-2008 şi a avut ca obiect retehnologizarea fabricii şi modernizarea procesului de fabricaţie.

    Sofiaman a înregistrat creşteri constante, chiar şi pe timp de criză, evoluând de la o cifră de afaceri de circa 1,5 milioane de euro în 2009, la venituri de  de 2,5 milioane de euro în 2015, iar anul acesta vor înregistra de o creştere de circa de 10%, ajungând la 2,75 milioane de euro, potrivit lui Florin Cucu, directorul general al companiei. În ce priveşte planurile de extindere a mărcii, acestea vizează creşterea reţelei de magazine, atât în mod direct, cât şi în sistem de franciză şi prin magazinul online. De asemenea, antreprenorii şi-au propus ca în viitorul apropiat să se îndrepte şi către pieţele externe şi să deschidă cel puţin un magazin în străinătate. „Concomitent cu planurile de extindere, intenţionăm şi o creştere a capacităţii de producţie şi diversificarea ofertei cu produse noi“, spune directorul general al Sofiaman.

     Exporturile de textile, îmbrăcăminte şi încălţăminte sunt a doua industrie din România după cea auto ca aport la exporturile totale ale României, în valoare de 52 de miliarde de euro, reprezentând aproximativ 10% din acestea (circa 5,7 mld. euro) – producătorii români ce produc în sistem lohn, cât şi fabricile achiziţionate de străini pe piaţa locală sunt principalii factori care determină această valoare. Pentru zona Moldovei, ultima la capitolul investiţii străine atrase, industria confecţiilor şi încălţămintei reprezintă principalul motor de creştere. Sofiaman face parte dintr-un domeniu dominat atât în Neamţ, cât şi la nivel naţional de Rifil, liderul pieţei producătorilor de textile şi articole de îmbrăcăminte, cu o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de lei la un număr mediu de 705 salariaţi, şi Yarnea, cu o cifră de afaceri de 162,5 milioane de lei şi un număr mediu de 382 de salariaţi anul trecut, potrivit celor mai recente informaţii publicate pe site-ul Ministerul de Finanţe. Atât Yarnea, cât şi Rifil sunt companii private cu capital italian, Rifil fiind de altfel prima societate cu capital străin înfiinţată pe piaţa locală.


     

  • ANIS previzionează o creştere de 11% pentru industria de software şi servicii IT în următorii trei ani

    Estimarea de creştere a cifrei de afaceri pentru industria de software şi servicii IT este de 11% pentru următorii 3 ani, potrivit ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii).
    În condiţiile în care cifra de afaceri a industriei este generată în continuare în mare parte de zona de servicii, estimările ANIS arată că rata medie de creştere ar putea depăşi 20%, cu suficiente resurse disponibile. Principalul factor care blochează dezvoltarea mai rapidă a industriei româneşti de software este disponibilitatea resurselor umane; numărul absolvenţilor de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparaţie cu cererea de pe piaţă, iar competenţele lor sunt limitate la ceea ce pot asimila în timpul cursurilor universitare.

    „Companiile anunţă constant intenţii de angajare pentru perioade scurte spre medii (1-3 ani); dacă luăm în considerare doar aceste anunţuri publice, estimările pentru anul viitor, de exemplu, depăşesc 5.000 de noi poziţii deschise, doar în companiile mari. Foarte probabil ca numărul final să se apropie de 9.000-10.000.” spune Valerica Dragomir, director executiv ANIS. Numărul anual de absolvenţi de la specializările tehnice nu depăşeşte 7.000, cu o rată de absorbţie pe piaţa muncii de 100%. În aceste condiţii, sistemul de educaţie superioară tehnică nu este în măsură să acopere cererea, iar companiile compensează prin atragerea de angajaţi cu calificări diferite şi complementare cu cele tehnice.

    Modalităţile prin care industria încearcă să compenseze decalajul între cerere şi oferta sunt dintre cele mai variate – de la programe de stagii, la burse, programe de pregătire interne, şcoli de vară, evenimente şi competiţii de codare, precum şi programe de training de durată scurtă care au ca obiectiv să pregătească angajaţi pentru poziţii entry-level.

    Pentru a veni în întâmpinarea preocupărilor companiilor, discuţiile din interiorul ANIS au în vederea implicarea asociaţiei în mai multe tipuri de iniţiative – iniţierea de programe de recalificare de durată scurtă şi medie, implicarea în definirea de programe de educaţie formală superioară de scurtă durată şi, nu în ultimul rând, susţinerea creşterii cifrelor de şcolarizare la specializările tehnice.

     

  • Prea puţini softişti înseamnă creşterea limitată a cifrei de afaceri a companiilor

    În condiţiile în care cifra de afaceri a industriei este generată în continuare în mare parte de zona de servicii, estimările ANIS arată că rata medie de creştere ar putea depăşi 20%, cu suficiente resurse disponibile.

    Principalul factor care blochează dezvoltarea mai rapidă a industriei româneşti de software este disponibilitatea resurselor umane; numărul absolvenţilor de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparaţie cu cererea de pe piaţă, iar competenţele lor sunt limitate la ceea ce pot asimila în timpul cursurilor universitare.

    „Companiile anunţă constant intenţii de angajare pentru perioade scurte spre medii (1-3 ani); dacă luăm în considerare doar aceste anunţuri publice, estimările pentru anul viitor, de exemplu, depăşesc 5.000 de noi poziţii deschise, doar în companiile mari. Foarte probabil ca numărul final să se apropie de 9.000-10.000.” spune Valerica Dragomir, Director Executiv ANIS.

    Numărul anual de absolvenţi de la specializările tehnice nu depăşeşte 7.000, cu o rată de absorbţie pe piaţa muncii de 100%. În aceste condiţii, sistemul de educaţie superioară tehnică nu este în măsură să acopere cererea, iar companiile compensează prin atragerea de angajaţi cu calificări diferite şi complementare cu cele tehnice.

    Modalităţile prin care industria încearcă să compenseze decalajul între cerere şi oferta sunt dintre cele mai variate – de la programe de stagii, la burse, programe de pregătire interne, şcoli de vară, evenimente şi competiţii de codare, precum şi programe de training de durată scurtă care au ca obiectiv să pregătească angajaţi pentru poziţii entry-level.

    Pentru a veni în întâmpinarea preocupărilor companiilor, discuţiile din interiorul ANIS au în vederea implicarea asociaţiei în mai multe tipuri de iniţiative – iniţierea de programe de recalificare de durată scurtă şi medie, implicarea în definirea de programe de educaţie formală superioară de scurtă durată şi, nu în ultimul rând, susţinerea creşterii cifrelor de şcolarizare la specializările tehnice.

     

  • Plus 17% pentru Cemacon în primele trei trimestre

    Cemacon a încheiat primele trei trimestre din 2015 cu o creştere de 17% a cifrei de afaceri nete, bazată, în principal, pe creşterea vânzării de cărămidă, depăşind astfel pragul de 56 milioane lei la nouă luni. Pe fondul performanţei operaţionale şi al reflectării contabile a restructurării creditelor, compania a încheiat primele nouă luni cu un profit net de 15,97 milioane lei.

    “După primele nouă luni, am depăşit cifra de afaceri netă pe întreg anul 2014. Redeschiderea facilităţii de producţie de la Zalău ne-a permis să creştem volumele totale vândute. Avem certitudinea că profitul operaţional va creşte în 2015 comparativ cu 2014”, a declarat Liviu Stoleru, director general şi preşedinte al consiliului de administraţie Cemacon.

    Creşterea vânzărilor a fost posibilă datorită cantităţilor suplimentare obţinute prin reoperarea fabricii Cemacon de la Zalău, care a determinat creşterea capacităţii totale de producţie cu 30%. Fabrica de la Recea, inaugurată în 2010, a funcţionat la capacitate maximă. În al treilea trimestru, a continuat îmbunătăţirea nivelului marjelor de vânzare odată cu consolidarea poziţionării premium a produselor Evoceramic. Şi vânzarea de buiandrugi ceramici a crescut în 2015 şi a contribuit la atingerea nivelului de 56 milioane de lei al cifrei de afaceri nete.

    2015 este anul în care s-a finalizat restructurarea Cemacon. “Definitorie pentru evoluţia Cemacon în 2015 este finalizarea restructurării companiei. Am reuşit să implementăm şi să ne atingem toate obiectivele asumate în faţa acţionarilor şi a băncii creditoare”, a precizat Liviu Stoleru.

    Obiectivele Cemacon pentru 2015 includ consolidarea şi dezvoltarea afacerii, prin creşterea cifrei de afaceri cu 35% faţă de anul anterior şi un nivel al profitului operaţional de minim 17%, atingerea unei cote de piaţă naţionale de 18% şi creşterea atractivităţii companiei  în rândul investitorilor prin obţinerea de profit net la sfârşitul anului.

  • Şi-a început cariera ca mecanic auto, iar acum este directorul de departament transport rutier al IB CARGO

    La 30 de ani, Daniel Şerban a fost promovat recent în funcţia actuală, după ce anterior a fost manager de transport a companiei IB Cargo, care a ajuns la 361 de angajaţi iar anul trecut a realizat o cifră de afaceri de 14,7 milioane de euro, în creştere faţă de 2010, când
    a raportat o cifră de afaceri de 10,2 milioane de euro.

    Este responsabil de coordonarea departamentului, atât operaţional cât şi comercial, echipa având în prezent 12 oameni. Departamentul de care este responsabil a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 4,8 milioane de euro, circa o treime din încasările companiei, şi în creştere faţă de 2013 (3,5 milioane de euro). Spre comparaţie, în 2011, când a preluat conducerea departamentului, acesta avea doi angajaţi şi o cifră de afaceri de 700.000 de euro.

    Absolvent al Facultăţii de Transporturi (2008) din Bucureşti, Daniel Şerban s-a angajat din primul an de facultate, ca mecanic auto la un parc de camioane al Aurora Pan-Al. În al doilea an de facultate a devenit şofer profesionist de camion în cadrul aceleiaşi companii, iar în anul IV a preluat funcţia de dispecer. La absolvirea facultăţii a fost angajat în funcţia de coordonator de transport la Agnis Trading, companie în care a lucrat timp de doi ani.

    În 2010 a preluat funcţia de coordonator de transport, la DGH Log, având în subordine o echipă de cinci oameni. Întâmplarea a făcut ca în urmă cu patru ani să-l cunoască pe directorul general al IB Cargo, Cătălin Putineanu, şi în scurt timp a început colaborarea. În numai trei luni de la angajare în cadrul IB Cargo, când lucra singur în biroul din Bucureşti, a reuşit să tripleze cifra de afaceri a departamentului. La începutul colaborării sale cu firma, lucra doar cu camioane subcontractate, iar acum departamentul pe care îl conduce are contract de exclusivitate pentru 120 de camioane. Şi dacă în urmă cu patru ani erau folosite resurse office pentru comenzi şi raportări, acum este folosit un ERP, care a ajutat la eficientizarea activităţii.

    „Este un business în care trebuie să fii atent nu doar la clienţi ci şi la furnizori, pentru că doar lucrând cu partenerii potriviţi poţi avea cele mai bune şi sigure soluţii. Când spun ceva, aşa rămâne, nu-mi schimb afirmaţiile, indiferent de evoluţia pieţei.“

  • Cel mai admirat CEO în 2015

    A şasea ediţie a catalogului „100 Cei mai admiraţi CEO din România“ realizat de Business Magazin l-a adus în fruntea clasamentului pe Dragoş Pavăl, antreprenorul care a construit împreună cu fratele său, Adrian Pavăl, afacerea Dedeman, liderul pieţei de bricolaj din România. Antreprenorul băcăuan a primit anul acesta cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri privat din România. Preşedintele şi acţionarul Dedeman a urcat în clasament două poziţii faţă de anul trecut şi ocupă locul întâi în acest clasament subiectiv, care măsoară admiraţia mediului de afaceri privat.

    Poate că unul dintre principalele motive pentru care băcăuanul a fost votat este evoluţia spectaculoasă a companiei pe care a fondat-o în urmă cu mai bine de 20 de ani. Dedeman este nu numai liderul pieţei de bricolaj, ci şi cea mai puternică afacere antreprenorială din România, cu o cifră de afaceri care va depăşi anul viitor pragul de 1 miliard de euro. „Pragul de 1 miliard de euro cifră de afaceri sau oricare altul nu este un scop în sine, cred, pentru nicio afacere“, afirmă Dragoş Pavăl. Reţeaua numără acum 41 de magazine, iar anul acesta ar fi putut deschide mai mult de trei noi spaţii de vânzare, având un buget de investiţii de 90 de milioane de euro, fonduri proprii. Dedeman a avut o extindere susţinută în ultimii ani, iar acum, când scade numărul oraşelor în care antreprenorii băcăuani doresc să deschidă un nou magazin, ritmul de dezvoltare este dictat de viteza cu care pot fi cumpărate terenurile potrivite.

    Pavăl este unul dintre cei opt antreprenori aflaţi pe primele zece locuri în topul celor mai admiraţi manageri. Pe poziţia a doua în clasamentul de anul acesta se află tot un antreprenor, Florin Talpeş, care a urcat patru poziţii faţă de anul trecut. Este cunoscut în mediul de afaceri românesc pentru cei 20 de ani în care a clădit Bitdefender, o afacere cu activităţi nu doar în România, ci şi peste hotare. Producătorul de soluţii de securitate IT Bitdefender, unul dintre cei mai mari jucători din industria globală de profil, a raportat la Ministerul Finanţelor din România pentru anul trecut afaceri nete de 251 milioane de lei şi un profit net de 17 milioane de lei.

    Steven van Groningen, preşedinte şi CEO Raiffeisen Bank, se află anul acesta pe locul al treilea în funcţie de numărul de voturi primite din partea mediului de afaceri. Raiffeisen Bank România, deţinută de grupul austriac cu acelaşi nume, a raportat pentru primul semestru un profit net de 48 de milioane de euro, în urcare cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, datorită reducerii cu 20% a costurilor cu provizioanele, care au ajuns la 32 de milioane de euro. Instituţia a fost anul trecut cea mai profitabilă bancă locală, cu un rezultat de 133 milioane de euro.

    Iulian Stanciu, aflat pe poziţia a patra la ediţia din acest an în topul celor mai admiraţi CEO, este implicat şi controlează mai multe afaceri, cu activităţi variate. Este CEO al grupului eMAG, cu activităţi în comerţul online în mai multe ţări din regiune, controlează retailerul electro-IT Flanco, distribuitorul Nerwork One Distribution şi este implicat şi în afacerea Berăria H. Recent, Stanciu a preluat pachetul majoritar de acţiuni, prin Nerwork One Distribution, al producătorului de biciclete Pegas.

    Pe locul cinci în clasamentul de acest an se află Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, care este totodată şi cea mai admirată doamnă. Este al nouălea an de mandat la conducerea celei mai mari companii din România. Petrom, singurul producător de petrol şi gaze din România, a anunţat pentru al doilea trimestru al anului un profit net de 691 milioane de lei, în creştere cu 122% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior; în acelaşi interval vânzările companiei au ajuns la 4,5 miliarde de lei, cu 16% mai mici faţă de perioada similară a anului trecut.

    Un salt puternic în clasametul celor mai admiraţi manageri a fost făcut de Mihai Marcu, preşedinte al consiliului de administraţie şi acţionar majoritar al MedLife; el se află anul acesta pe poziţia a şasea, în urcare cu şase locuri faţă de anul trecut. După o carieră de zece ani în domeniul bancar, Mihai Marcu s-a implicat în afacerea MedLife, fondată de mama sa. Familia Marcu deţine pachetul majoritar de acţiuni (51%) din MedLife, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de 80 de milioane de euro, iar în primele nouă luni ale acestui an a depăşit 1,5 milioane de pacienţi unici în retail şi 430.000 de abonaţi.

    Radu Georgescu, partener fondator al fondului de investiţii Gecad Group, ocupă locul şapte în topul celor mai admiraţi CEO, fiind o prezenţă constantă în primele locuri ale clasamentului. El a făcut prima sa tranzacţie din IT în 2003, când a vândut antivirusul RAV către Microsoft iar apoi a mai semnat pentru câteva exituri din firme construite de la zero. Între acestea se numără vânzarea procesatorului de plăţi GeCad ePayment către grupul Naspers şi furnizorul de soluţii pentru distribuţia electronică de software Avangate către fondul american Francisco Partners. În vara acestui an compania daneză Coinify ApS a achiziţionat platforma Coinzone, care le permite comercianţilor să accepte plăţi prin moneda virtuală Bitcoin şi care îl avea printre cofondatori şi pe Radu Georgescu.

    În 2015, pe locul opt în topul celor mai admiraţi se află un alt antreprenor, Jean Valvis, preşedinte şi director general al Valvis Holding; el se afla anul trecut pe poziţia 16. Numele lui Valvis se leagă de două dintre cele mai importante tranzacţii de pe piaţa românească în domeniul bunurilor de larg consum: vânzarea apelor minerale Dorna către Coca-Cola (2002) într-o tranzacţie de 39 de milioane de euro şi preluarea Dorna Lactate (2009) de către Lactalis, cu o valoare estimată de 70-90 de milioane de euro.

    Dragoş Petrescu, acţionar majoritar şi CEO al Trotter Prim, a urcat 11 poziţii faţă de clasamentul de anul trecut, ocupând în 2015 locul nouă. El a dezvoltat cel mai important brand local de pe piaţa de restaurante, începând cu 2004, când a deschis primul restaurant City Grill. Grupul City Grill cuprinde 18 locaţii, iar în prima jumătate a anului afacerile au înregistrat un plus de 18% faţă de perioada similară a anului trecut.

    Pe locul zece în clasamentul din acest al al catalogului celor mai admiraţi CEO se află Raul Ciurtin, preşedintele consiliului de administraţie al Albalact şi acţionarul majoritar al companiei. El este medicul antreprenor din Ardeal care a transformat Albalact, o veche fabrică de lapte falimentară, în liderul pieţei de lactate din România. Pentru al şaselea an consecutiv, el este cel mai admirat manager din industria bunurilor de larg consum, fiind unul dintre puţinii antreprenori români care se luptă de la egal la egal cu multinaţionalele.
    La ediţiile anterioare ale catalogului, primul loc a fost ocupat în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, şi apoi în 2012 şi 2013 de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank. Ediţia de anul trecut l-a adus în poziţia fruntaşă pe Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţă şi primul antreprenor care a devenit cel mai admirat CEO.

    Catalogul 100 cei mai admiraţi CEO din România a fost realizat pe baza voturilor câtorva sute de manageri de companii şi consultanţi din toate domeniile de activitate, de la multinaţionale la companii mici. Lista de propuneri pe care redactorii Business Magazin au realizat-o a inclus peste 250 de manageri, în funcţie de dimensiunea companiei pe care o conduc, dar şi de dinamismul afacerii şi al domeniului în care activează. Au fost prezenţi şi antreprenori care sunt recunoscuţi pentru implicarea în activitatea companiei.

    1. DRAGOŞ PAVĂL
    2. FLORIN TALPEŞ
    3. STEVEN VAN GRONINGEN
    4. IULIAN STANCIU
    5. MARIANA GHEORGHE
    6. MIHAI MARCU
    7. RADU GEORGESCU
    8. JEAN VALVIS
    9. DRAGOŞ PETRESCU
    10. RAUL CIURTIN

  • Christian Tour previzionează o cifră de afaceri de 60 de milioane de euro pentru 2015, în creştere cu 15% faţă de anul trecut

    Christian Tour, cel mai mare touroperator pe vacanţe de tip charter de pe piaţa locală,  a vândut vacanţe de 55 de milioane de euro în primele nouă luni din 2015, potrivit bilanţului intermediar al companiei şi previzionează afaceri de aproximativ 60 de milioane de euro pentru anul în curs, în creştere cu circa 15% faţă de anul anterior. Până în septembrie, 180.000 de clienţi au cumpărat pachete turistice prin intermediul companiei, dintre care 105.000 doar în sezonul de vară,  prin achiziţionarea de vacanţe în destinaţii precum insula Zakynthos, plajele  din Antalya, insula Creta şi staţiunile din Bulgaria.  

    ”Suntem deja foarte aproape de cifra de afaceri pe care am estimat-o pentru anul 2015, de 60 de milioane de euro. Celor 180.000 de turişti care au călătorit cu noi până în septembrie li se vor adăuga cei din sezonul de iarnă, care au anul acesta la dispoziţie pachete speciale: Ski Plus, Winter Sun – pentru cei care vor să-şi petreacă vacanţa în locuri exotice –, pieţele de Crăciun, Revelionul. Mai mult, 90% din charterele din oferta noastră au fost vândute deja”, declară Marius Pandel, CEO Christian Tour.

    Printre cele mai populare oferte ale Christian Tour se află First Minute, care a generat în octombrie-decembrie 2014 circa 30% din înscrierile pe tot sezonul 2015 – mai precis, în jur de 35.000 de pachete turistice, potrivit reprezentanţilor companiei. Conceptul First Minute, care înseamnă reduceri de 40-50% pentru vacanţele cumpărate până pe 15 decembrie, va oferi accesul turiştilor către 24 de destinaţii prin 35 de zboruri charter pe perioada verii. First Minute include oferte pentru Egipt, Grecia, Turcia, Bulgaria, Spania (Ibiza, Tenerife, Mallorca), Italia (Sorrento), şi inaugurează zboruri din oraşe din ţară care nu figurau până acum pe harta plecărilor pentru aceste destinaţii. De pildă, va exista zbor din Cluj şi Timişoara pentru Bodrum, Turcia.

    Reprezentanţii Christian Tour au anunţat şi că până la finalul anului, vor intra pe piaţa de transport intern prin lansarea unor curse între oraşele din România, ce vor opera sub marca Memento Bus.  Potrivit reprezentanţilor companiei, investiţia derulată în scopul implementării acestui proiect se ridică la patru milioane de euro.

    ”La nivel european, a crescut concentrarea pe transportul între oraşe cu autocarul: în Germania, spre exemplu, există Postbus, în Polonia, Polkie Bus, în România nu există nicio companie care să ofere un serviciu de transport cu autovehicule de calitate între oraşe sau către oraşe din altă ţară în regim low-cost. Ceea ce facem va fi similar cu ce s-a întâmplat când a venit Blue Air în România: companiile aeriene practicau preţuri foarte mari, iar după ce au venit ei, au început să apară biletele la preţuri mai mici. Servicii asemănătoare le vom oferi noi prin Memento Bus”, a declarat Marius Pandel, CEO al Christian Tour.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, la fel ca în cazul unui zbor cu un operator aerian low-cost, pasagerii curselor Memento Bus vor avea posibilitatea să achiziţioneze,  adiţional călătoriei, servicii suplimentare precum bagajul de cală, pachete de internet wifi, ori un prânz cald. Preţurile biletelor vor fi cuprinse 1,99 şi 9,99 de euro, potrivit reprezentanţilor companiei şi serviciul va fi disponibil peste aproximativ 1 lună, în prezent reprezentanţii companiei concentrându-se pe stabilirea infrastructurii necesare derulării acestui proiect. Clienţii Christian Tour vor putea astfel opta pentru călătorii între marile oraşe din ţară, spre exemplu, Bucureşti-Braşov, Bucureşti-Cluj-Napoca, etc. dar şi către câteva destinaţii din afara graniţei, precum Bansko, Bulgaria.

    ”Noi avem o problemă în România – nu urmărim legislaţia europeană. În România, transportul de persoane nu este liber – se dau anumite linii pentru cinci ani prin licitaţii, astfel că până în 2019, nimeni nu mai poate să meargă spre Braşov, spre exemplu. Totuşi, există varianta de a merge pe curse ocazionale, aşa că ceea ce vom face noi va fi turistic, noi nu suntem transportatori, suntem agenţie de turism. Dacă clienţii vor să cumpere de la noi Bucureşti-Braşov, vom face această cursă nu ca regulată, cu bilete vândute la autocar, ci turistic, eu le ofer un pachet clienţilor – pot să îi ofer transport spre Braşov, dar pot să îi ofer şi transport plus cazare sau transport plus bilet la teatru, spre exemplu” spune Cristian Pandel, fondator şi acţionar majoritar Christian Tour. El spune că prin Memento Bus, Christian Tour va duce zona de transport în turistic.

    Călătorii pentru suflet, un program dedicat celor care îşi doresc excursii tip pelerinaj în locuri cu încărcătură religioasă din Grecia, Turcia, Israel, Iordania, Egipt, dar şi în România;  Ski Plus, prin care vor oferi pachete spre cele mai căutate destinaţii de schi din Austria, Bulgaria, Italia, Franţa sau România şi Winter Sun, cu oferte speciale pentru destinaţii exotice şi croaziere se află de asemenea printre noutăţile prezentante de companie.

    Cu o istorie de 18 ani în piaţa de turism autohton, Christian Tour deţine în acest moment 32 de agenţii proprii în toată România, plus o filială la Chişinău şi cca. 200 de angajaţi, rămânând în continuare cel mai mare touroperator pe vacanţe de tip charter din România şi  lider de piaţă pentru numărul de turişti care au ales să călătorească cu acesta.