BusinessMagazin

Tag: Bulgaria

  • Fiscul bulgaresc ii controleaza pe spectatorii la concertul AC/DC

    Functionari ai Agentiei si ofiteri de politie vor fi plasati la
    fiecare intrare a stadionului si vor verifica valabilitatea
    biletelor, numarul de spectatori, precum si autorizatiile
    comerciantilor care vand gustari, bauturi si suveniruri pe
    stadion.

    Multi dintre inspectorii fiscali, noteaza Novinite,
    si-au cumparat bilete fiindca sunt fani AC/DC, iar unii au cerut sa
    fie de serviciu in aceasta seara la stadion, ca sa vada si ei
    concertul. “Vrem doar sa vedem daca toate obligatiile fiscale sunt
    indeplinite. Eu insa voi fi acolo si fiindca imi place trupa
    AC/DC”, a declarat Krasimir Stefanov, seful Agentiei.


    Stefanov a avertizat ca toate concertele sustinute in Bulgaria
    in acest an de vedete straine, precum AC/DC sau Elton John, vor fi
    controlate de inspectorii fiscali. Din decembrie 2009 incoace,
    Agentia a facut controale la 13 organizatori de concerte din
    Bulgaria, constatand ca acestia nu-si onoreaza obligatiile fata de
    buget in toate cazurile. Agentia a actionat in baza informatiilor
    ca evaziunea fiscala in randul promotorilor de concerte produce
    pagube la buget de sute de mii de leva.

    Concertul de la Sofia al AC/DC incepe la ora 21.

    Pretul biletelor a variat intre 75 si 200 de leva (intre 38 si
    102 euro).

  • Grecii iau cu asalt sudul Bulgariei pentru a cumpara benzina mai ieftina

    Un numar mare de greci au luat cu asalt in ultimele zile
    benzinariile din sudul Bulgariei, pentru a cumpara combustibili,
    deoarece preturile sunt mai mici decat in Grecia. Pretul benzinei a
    ajuns la aproximativ 1,75 de euro pe litru in Grecia, comparativ cu
    1,1 – 1,2 euro pe litru in Bulgaria, noteaza Novinite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revista presei economice din Romania

    OMV Petrom a cumparat
    proiecte eoliene de la “baietii destepti”    , scrie Gandul,
    referindu-se la cumpararea pentru 7-9 milioane de euro a firmei
    Wind Power Park din judetul Constanta, prin care va investi 51,1
    milioane de euro pentru achiziţia de turbine eoliene. Posibile
    vesti bune: in urma scandalului iscat de situaţiile cand debitorii
    ipotecari au fost nevoiţi să aducă garanţii suplimentare sau să
    plătească pe loc diferenţa dintre valoarea casei de atunci şi de
    acum, bancherii vor să modifice normele.

    Participarea Romaniei la proiectul energetic South Stream i-ar
    putea deschide presedintelui Basescu portile premierului,

    sugereaza ministrul Adriean Videanu    , intr-un interviu pentru
    Romania Libera. Ziarul se refera si la afirmatiile din
    ziarele de la Sofia, potrivit carora, dupa ce mai multe masini
    romanesti au fost furate la 1 Mai din Nisipurile de Aur, romanii ar
    organiza “o campanie neagra impotriva turismului romanesc”.

    Adevarul publica un reportaj despre
    staţiunea Ocna Mureş din judeţul Alba    , care a murit odată cu
    singurul combinat din oraş: din 2004, de când a fost cumpărat de
    indienii de la HCL Upson, Combinatul de Producere a Sodei a tot
    acumulat datorii, iar la inceputul acestui an a incetat sa
    functioneze, dupa ce Romgaz i-a taiat aprovizionarea. Mai multi
    analisti citati de ziar fac previziuni asupra sanselor de crestere
    economica in acest an, conchizand ca “Romania va iesi din
    recesiune, dar nu si din criza”.

    Întreprinzătorii care vor să-şi completeze echipa pot primi de
    la Uniunea Europeană
    intre 10.000 şi 2 milioane de euro     fiecare, din fondurile
    structurale pe dezvoltarea resurselor umane, dacă recrutează
    şomeri, anunta Evenimentul Zilei. Acelasi ziar scrie ca,
    pentru vanzarile micilor intreprinzatori, criza s-a dovedit de fapt
    o trambulina, inclusiv gratie costurilor mai bine tinute in frau:
    unii au putut atrage acum angajati calificati de care nu se puteau
    atinge acum cativa ani, din cauza salariilor mari cerute de
    acestia.

    Doua firme controlate de
    Puiu Popoviciu    , foste actionare ale IKEA, vor incasa dividende
    pentru 2009 de 3,4 milioane de lei (800.000 de euro) de la
    comerciantul de mobila – al treilea an cand omul de afaceri
    primeste dividende din aceasta sursa, dezvaluie Ziarul
    Financiar    . Si tot de la ZF: majoritatea analistilor se asteapta
    ca Banca Nationala sa reduca dobanda-cheie cu numai 0,25%, pana la
    6,25% pe an, in sedinta de politica monetara de la 4 mai.

  • Romania, Grecia, Bulgaria, Turcia: Unde e cea mai ieftina vacanta la un hotel de 5 stele?

    Hotelurile de cinci stele din statiunea Mamaia de pe litoralul
    romanesc sunt de aproape doua ori mai scumpe decat unitatile din
    cea mai cunoscuta statiune bulgareasca, Nisipurile de Aur, si
    concureaza ca pret cu hotelurile de cinci stele din statiunile
    Santorini (Grecia) si Paphos (Cipru).

    “Este normal ca hotelurile de cinci stele de pe litoralul
    romanesc sa practice tarife mai mari in comparatie cu unitati
    similare din alte statiuni din strainatate, din cauza faptului ca
    la noi oferta este destul de limitata, fiind doar cateva sute de
    camere in hoteluri de cinci stele, iar cererea acopera aceasta
    oferta”, a declarat Mircea Vladu, proprietarul agentiei de turism
    Prestige Tours.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • Casele de vacanta din Grecia, Turcia si Bulgaria sunt mai ieftine decat garsonierele din Bucuresti!

    In Bulgaria, casele de vacanta au preturi de pornire de la 300
    de euro/mp si chiar daca in Grecia si Turcia acestea sunt mai
    scumpe, de la 500-600 de euro/mp, investitia in ele este mai
    rentabila. De ce? Pentru ca odata cumparata casa o puteti inchiria
    turistilor pe perioada vacantelor, iar in Turcia si Grecia vremea
    frumoasa tine cam opt luni pe an. In schimb, in Bulgaria perioada
    sezonului de vara este doar de 4-5 luni.

    Statisticile arata ca preturile locuintelor in Bulgaria au
    scazut anul trecut cu 45%, pretul mediu de vanzare fiind undeva la
    450 de euro/mp, insa multe case de vand cu 300 de euro/mp.

    Cititi mai multe despre preturile caselor de vacanta din
    Bulgaria, Turcia sau Grecia pe www.incont.ro

  • Cat de mare e diferenta intre preturile din Romania si Bulgaria

    Cateva sute de mii de romani vor merge si anul aceasta in
    statiunile din Bulgaria pentru a-si petrece vacantele la malul
    marii, la fel ca si anul trecut, in ciuda faptului ca preturile
    pachetelor turistice sunt comparabile cu cele de pe litoralul
    romanesc si nu mai ieftine. Astfel, analizand ofertele din cateva
    statiuni din Bulgaria si Romania puse in vanzare de agentiile
    romanesti, reiese ca o noapte de cazare la un hotel de trei stele
    cu demipensiune costa in medie 30 de euro in luna iulie in ambele
    tari, in timp ce la patru stele, tariful este de 35-40 de euro, cu
    acelasi regim. Cu toate acestea, romanii prefera sa mearga la sud
    de Dunare an de an, atrasi de ofertele intens promovate ale
    hotelierilor bulgari. O situatie absolut normala, care nu ar trebui
    sa deranjeze pe nimeni, ba din contra, spun oficialii Asociatiei
    Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT), uitandu-se la jumatatea
    plina a paharului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Grecia si Bulgaria au mintit privind deficitul. Dar Romania?

    La putin timp dupa ce oficialii europeni au descoperit ca Grecia
    si-a ascuns deficitul bugetar mare prin diverse contracte cu marile
    banci din UE si SUA, Bulgaria a anuntat si ea, la finele saptamanii
    trecute, ca a “uitat” sa treaca in buget cheltuieli de 1,5 miliarde
    de dolari, deficitul bugetar real fiind de doua ori mai mare decat
    cel anuntat. In cazul Romaniei, sustin economistii, metoda aleasa
    pentru a “cosmetiza” deficitul a fost foarte simpla: statul s-a
    angajat sa faca anumite cheltuieli pe care apoi le-a amanat, pentru
    a “da bine” in fata expertilor de la FMI.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    Gandul se intreaba daca, dupa Grecia si Bulgaria, care au
    ascuns cifrele reale privind deficitul bugetar, nu cumva si Romania
    ar putea avea probleme de aceeasi natura. Mai exact, daca Bulgaria
    a neglijat intentionat sa includa in buget o serie de cheltuieli
    angajate anul trecut,
    Romania ar fi cosmetizat deficitul     prin amanarea platii
    datoriilor pe care le are statul fata de mediul privat. Acelasi
    ziar prezice, citand Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din
    Romania, ca in aprilie preturile de consum vor creste, in primul
    rand din cauza scumpirii cu 6% a medicamentelor.


    “Aveti grija unde va introduceti datele personale”    , scrie
    Evenimentul Zilei, enumerand modalitatile prin care
    infractorii cibernetici exploateaza internet bankingul in folosul
    lor. Anul trecut, spune Florin Talpes, directorul general al
    BitDefender, amenintarile informatice au crescut cu 400% fata de
    2008. Un alt subiect abordat de pagina de economie a Evenimentului
    Zilei este cum a ajuns Romania codasa la absorbtia fondurilor UE si
    ce se poate face spre a iesi din aceasta situatie.


    “Trocul cu masini, din nou la moda”    , titreaza Adevarul,
    comentand fenomenul de decadere a targurilor auto, la mare moda in
    deceniul trecut. Neavand clienti, samsarii auto fac schimb de
    masini, chiar si partial: un Logan rulat si 3.000 de euro fac cat
    un Opel. Tot Adevarul abordeaza si cea mai pragmatica oferta a
    bancilor din ultimele luni – atragerea clientilor prin atasarea de
    polite de somaj la credite – mai exact, asigurari de somaj atasate
    creditului, vandute prin intermediul companiilor de asigurari
    partenere cu bancile respective.

    FMI se pregateste sa revizuiasca in jos
    prognoza de crestere economica pentru Romania     in acest an, de
    la 1,3% la 0,8-1% din PIB, in contextul in care performanta slaba a
    constructiilor si continuarea declinului din comert sunt
    considerate dezamagitoare, scrie Ziarul Financiar. Trecand
    la economia reala, Ziarul Financiar noteaza ca unul dintre
    castigatorii clari ai crizei, anul trecut, a fost industria de
    medicamente: vanzarile de medicamente si bugetul casei de sanatate
    s-au dublat in ultimii 4 ani, iar cel mai mare salariu din
    industria medicala a ajuns la 24.000 de euro net pe luna.

    Romania Libera citeaza la randul sau declaratiile facute
    la ProTV de
    Jeffrey Franks, seful misiunii de evaluare a FMI     pentru
    Romania, care crede ca relansarea economiei va incepe in a doua
    jumatate a acestui an, cand cresterea PIB va fi de 1%, desi anul
    2010 va ramane pentru somaj un an de varf. Si un subiect local:
    primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a decis ca de la 1 mai, toate
    terasele din centrul istoric se vor inchide la ora 23, mobilierul
    de plastic va fi inlocuit cu cel din lemn si metal si vor fi
    obligatorii jardinierele cu flori naturale.

  • Minciuna si prejudecata: razboiul litoralului roman versus bulgari

    Enervant insa este ca Elena Udrea, ministrul Turismului si
    Dezvoltarii Regionale, a criticat atitudinea jurnalistilor fata de
    promovarea turistica a ofertelor <bulgaresti> (pasamite in
    detrimentul romanilor) si faptul ca ea sustine ca unii romani au
    luat <tepe> in Bulgaria. Intai de toate as vrea sa spun ca
    prea putini romani nu iau tepe in propria tara.

    Parerea mea este ca jurnalistii au prezentat realitatea asa cum
    e ea: romanii merg la bulgari din varii motive, de la un raport mai
    bun calitate-pret si pana la faptul ca au CE SA ALEAGA. Nu numai ca
    litoralul romanesc nu are o oferta comparabila pentru aceasta
    perioada, dar nu are deloc o oferta. Hotelurile romanesti nu sunt
    deschise si, in plus, cele deschise au preturi absolut prohibitive.
    Despre alte zone consacrate care ofera chilipiruri de 300-400 de
    euro pe persoana pentru trei nopti nici nu mai vorbim. O sa fac o
    comparatie foarte simpla si pe intelesul tuturor.

    Anul trecut am mers la mare cu bilete in programul social cu
    care s-a facut mare valva. Cazarea (doar cazarea) pentru sase nopti
    a costat 520 de lei. Am mai cheltuit in plus inca 700 de lei in
    cinci zile – am scurtat sejurul in penultima zi pentru ca
    temperaturile ajunsesera deja la 17-18 grade si, dupa cum probabil
    stie tot romanul, pe litoralul romanesc nu prea ai ce sa faci daca
    ploua. Asadar o cheltuiala de 1220 lei (300 euro), in conditiile
    unui sejur modest – hotel de trei stele (care ar fi fost OK daca ar
    fi fost curata baia), mic dejun cu sandvich-uri in camera, mancare
    la cantina. Ceea ce trebuie subliniat in acest context este ca
    aceasta cheltuiala a fost in extrasezon.

    Spre comparatie, anul acesta am petrecut trei nopti, in perioada
    de Paste, la bulgari. Si multi alti romani. Doar in hotelul in care
    am stat noi erau peste 1.000 de alti conationali. Cheltuiala de 300
    de euro a cuprins sejurul in sistem all inclusive la un hotel de
    cinci stele. La o prima vedere este aproape de doua ori mai scump
    decat sejurul in programul social de la Mamaia. Dar atentie! Vorbim
    de lucruri complet diferite. Hotel de trei stele (romani) versus
    cinci (la bulgari). La “noi” o camera la un hotel de patru stele
    costa cam 100 de euro si pretul include doar micul dejun.

    Din perspectiva mea, romanii sunt prea scumpi. Apoi e vorba de
    comoditatea pe care o asigura un sistem all-inclusive, care nu am
    reusit sa inteleg de ani buni de ce nu este aplicat si in Romania.
    In al doilea rand, in hotelul in care am stat acum, dar si in
    altele pe care le-am testat cu alte ocazii in Bulgaria, exista
    alternative de petrecere a timpului liber. De la piscina in care
    apa era incalzita la 29-30 grade Celsius, spatiu pentru tenis de
    masa si biliard si pana la varii activitati pentru copii, care
    puteau fi organizate in aer liber, dar si la interior. Ca sa n-o
    mai lungim foarte mult, mai vreau doar sa mentionez atitudinea
    personalului, care nu se arata deranjat de nimic – nici de
    intrebari tampite, nici de faptul ca doreai sapte pahare de suc sau
    ca la masa copiii faceau mizerie si galagie.

  • Leszek Balcerowicz: Esticii nu cred in socialism

    “In Europa Centrala si de Est exista mai putini oameni care cred
    in socialism, comparativ cu anumite tari din Europa Occidentala”, a
    spus economistul, intr-un interviu pentru Central Europe
    Digest     in cursul caruia a fost intrebat de impactul crizei din
    Grecia asupra altor tari candidate la zona euro.

    In opinia lui Balcerowicz, sectorul public in Bulgaria sau
    Romania nu este supradimensionat, ca in Grecia, iar angajatii din
    sectorul public nu beneficiaza de privilegiile extinse ale
    omologilor lor eleni. Aceasta este o deosebire importanta intre
    Grecia si tarile din Est considerate printre cele mai expuse la
    riscurile ce decurg din criza elena.

    Fost ministru de finante si guvernator al bancii centrale
    poloneze, considerat arhitectul iesirii din tranzitie a tarii sale
    prin mijlocirea “terapiei de soc”, Balcerowicz crede in continuare
    in sansele zonei euro de a exista ca proiect viabil si de a ramane
    atractiva pentru tarile candidate. “Daca anumite tari ale zonei
    euro au fost indisciplinate fiscal, aceasta nu schimba valoarea
    zonei euro in sine. Pentru tari ca Polonia, Ungaria sau Romania,
    comertul lor se face in principal cu tari ca Germania, Franta,
    Italia, Spania sau Olanda. A adopta aceeasi moneda ca si
    principalii lor parteneri comerciali ar oferi un impuls economiilor
    lor, prin cresterea concurentei si o transparenta mai mare. Asa
    incat ceea ce s-a intamplat in Grecia nu submineaza ideea de la
    baza zonei euro, ci subliniaza importanta disciplinei fiscale”,
    declara economistul.

    Leszek Balcerowicz considera ca sunt doua concluzii care trebuie
    desprinse din criza greceasca: prima, ca Pactul de Stabilitate si
    Crestere in zona euro, care fixeaza criteriile de performanta
    economica si fiscala pentru tarile membre, trebuie aplicat si poate
    chiar intarit; a doua, ca atata vreme cat tarile zonei euro nu se
    mai pot folosi de politica monetara proprie spre a absorbi socurile
    externe, ele trebuie sa aiba la dispozitie alte mecanisme care sa
    compenseze pentru pierderea accesului la politica monetara. “Cel
    mai important dintre aceste mecanisme este flexibilitatea economiei
    – piete libere si in special piata muncii”, spune el. “O conditie
    pentru functionarea corecta a zonei euro este deci aplicarea unor
    reforme care sa echilibreze diferitele rigiditati din interiorul
    pietelor, astfel incat economia sa faca fata mai bine
    socurilor.”