Tag: brand

  • Cele mai valoroase branduri din lume în 2017. Apple a fost detronată

    Potrivit raportului Brand Finance Global 500 rankings, producătorul iPhone-ului a pierdut primul loc în favoarea lui Google.

    Valoarea Apple a scăzut cu 27% la 107,1 miliarde de dolari ăn 2016, în timp ce Google a crescut la 109,5 miliarde de dolari. Valoarea Amazon a crescut foarte mult (52%) atingând o sumă de 106,4 miliarde de dolari.

    Opt din primele zece branduri din lume sunt din SUA. Brandul coreean, Samsung (locul 6), este următorul cel mai puternic brand din lume care nu este din SUA, cu o valoare de 66,2 miliarde de dolari. Următorul pe listă este banca chineză ICBC (locul 10) cu o valoare de 47,8 miliarde.

    De fapt, băncile sunt unul dintre cele mai proeminente businessuri, fiind cel mai valoros brand în opt ţări. Urmează producătorii auto, Toyota (Japonia) şi BMW (Germania) în topul celor mai valoroase branduri din lume cu valori de 46,3 miliarde, respectiv 37,1 miliarde. 

  • A apărut prima piele moale transparentă din lume. Vezi cum arată – GALERIE FOTO

    Produsul este disponibil într-o gamă de culori diferite şi poate fi utilizat la genţi, pantofi, jachete sau cămăşi.

    Piele transparentă a mai fost realizată anterior, dar doar în bucăţi mici, iar atunci când designerii au folosit această materie primă pentru a crea obiecte materialul a devenit dur şi a avut o rezistenţă slabă la apă.

    Aceasta piele transparentă ce menţine proprietăţile tradiţionale ale pielii de bovine este disponibilă în două grosimi: de 0,5 până la 0,7 milimetri şi de 0,8 până la 1,0 milimetri, în nuanţe de chihlimbar, verde, negru, portocaliu şi roşu.

    Cum arată prima piele transparentă din lume

  • Piatraonline investeşte 500.000 Euro în achiziţionarea unui teren de 2600mp

    „Prin intermediul acestei achiziţii se doreşte extinderea spaţiului de logistică şi îmbunătăţirea timpului de încărcare/descărcare şi livrare. Showroom-ul Piatraonline este un loc unde oamenii vin să vadă materialele din piatră precum şi exemple de amenajare care să transpună în mod vizibil rezultatul final. Astfel, am decis să ne extindem spaţiul de depozitare urmând ca în vara acestui an să construim un showroom exterior de aproape 1000 mp, dar şi sǎ creǎm un departament operaţional prin mărirea echipei,” menţionează Mariana Brădescu-Constantinescu, managing partner Piatraonline.

    Acest lucru va duce la îndeplinierea obiectivului setat la începutul anului, acela de a mǎri şi echipa Piatraonline. Astfel, se va include în organigrama companiei un departament operaţional care va avea rolul de a gestiona întreaga activitate de pe noul spaţiu logistic. Cu ajutorul acestei echipe se va îmbunǎtǎţii timpul de livrare cǎtre clienţi, indiferent cǎ sunt din România sau din  Europa.

    Investiţia de peste jumătate de milion de euro are în vedere creşterea spaţiului de stocare cu pânǎ la 60% ceea ce va duce la mǎrirea gamelor de produse în special pe zona de exterior, aspect ce va conduce la lansarea unui showroom exterior de aproape 1000 mp în vara acestui an. 

  • Povestea omului de afaceri căruia toate femeile îi cunosc numele

    Rimmel London este cunoscut, atât din promovare cât şi prin structura numelui său, ca un brand ce simbolizează frumuseţea britanică. Este greu de crezut, aşadar, că fondatorul uneia dintre cele mai cunoscute mărci de „machiaj britanic” din lume a fost un francez, originar din Paris, care şi-a dus şi crescut afacerile în Londra. Eugène Rimmel s-a născut în 1820 şi a moştenit apetenţa pentru cosmetice de la tatăl său, Hyacinthe Mars Rimmel, cunoscut parfumier şi om de afaceri francez.

    În 1834, acesta a decis să părăsească ţara natală şi s-a mutat în Londra, cu soţia şi fiul său adolescent, Eugène. În scurt timp,  buticul exclusivist al familiei Rimmel din West End a devenit o destinaţie principală pentru doamnele care căutau luxul şi inovaţia în preparatele de îngrijire a pielii şi în parfumuri. Eugène, care avea doar 14 de ani când tatăl său l-a introdus în lumea afacerilor, şi-a depăşit maestrul. După doar câţiva ani, şi-a deschis propria afacere, pe care a numit-o Casa Rimmel, iar în 1842 a preluat şi afacerea începută de tatăl său. Această mişcare îndrăzneaţă l-a lansat pe plan internaţional şi a contribuit la construirea reputaţiei sale de creator de produse de frumuseţe originale şi de parfumuri fine.

    Ulterior, tânărul Rimmel a cunoscut o evoluţie spectaculoasă, trecându-şi în palmares o listă de descoperiri în domeniul cosmeticii înainte de a împlini 30 de ani. Printre acestea s-ar număra introducerea cataloagelor de comandă prin poştă, o idee complet nouă în lumea parfumurilor şi cosmeticelor, evantaiele parfumate pentru doamnele de la operă, teatru sau balet ori cărţile parfumate. Însă piesa de rezistenţă a fost o fântână de parfum creată pentru Marea Expoziţie în 1851. Jeturile de apă de colonie erau eliberate de fântâna pe care vizitatorii încântaţi o foloseau pentru a-şi parfuma batistele. Fântâna de parfum l-a adus în atenţia reginei Victoria, care l-a numit parfumierul său oficial, o distincţie ce i-a răspândit numele şi faima pe tot globul.În timpul vieţii, Rimmel a primit 10 titluri regale de la mai mulţi şefi de stat din întreaga Europă.

    Însă produsul care i-a adus cu adevărat un loc în istoria frumuseţii a fost creaţia cosmetică din 1860 – Superfin – prima mascara comercială non-toxică. Chiar dacă femeile foloseau de secole diverse poţiuni pentru a-şi pune în evidenţă genele, amestecul de praf de cărbune şi vaselină creat de Rimmel a fost revoluţionar şi s-a răspândit foarte rapid în Europa. Cuvântul „rimel” a devenit sinonim cu mascara în limbile franceză, italiană, portugheză, persană, română, spaniolă, turcă şi arabă, demonstrând influenţa fondatorului asupra lumii cosmeticelor. Eugéne Rimmel a continuat să-şi extindă imperiul, deschizând magazine atât în Paris, cât şi în New York, precum şi o distilerie cu ulei esenţial la Nisa.

    A fost unul dintre primii pionieri ai aromaterapiei, descoperind că uleiurile extrase din plante şi flori au proprietăţi terapeutice. Rimmel a creat vaporizatoare care au fost utilizate în spitale pentru a dispersa aburi ai uleiurilor, în acelaşi mod în care folosim astăzi difuzoare de aromaterapie. Ulterior a creat Eau de Cologne, parfumuri uşoare, de reîmprospătare între spălări, probabil formele incipiente ale deodorantelor. În 1875, locaţia originală a clădirii Rimmel de pe Strand Street a fost distrusă de un incendiu, dar Eugene şi-a reconstruit fabrica în locul în care astăzi se află unul dintre hotelurile londoneze reprezentative, The Savoy.

    Eugène Rimmel s-a aflat la conducerea Casei Rimmel până când a încetat din viaţă, în 1887, la vârsta de 67 de ani. Compania a fost moştenită şi codusă de familie până în 1949, când a fost achiziţionată de proprietarii unei agenţii de publicitate din Londra. Din 1996, brandul este deţinut de Coty Inc., un gigant în lumea cosmeticelor, care a dus în 40 de ţări marca Rimmel, cel mai bine vândut brand din Marea Britanie.
     

  • Uleiul din Cluj cu stele Michelin

    „Am făcut primii paşi în comuna Luna, lângă Cluj. M-am născut într-o familie de oameni simpli, harnici şi oneşti, a căror singură preocupare a fost aceea de a ne oferi mie şi surorii mai mari toate condiţiile în care să creştem şi să ne dezvoltăm frumos”, îşi începe povestea Felicia Tulai, cea care deţine conducerea companiei alături de sora sa. Cele două fiice ale familiei sunt sprijinite în toate operaţiunile de către tatăl lor – „mentorul”, după cum îl denumeşte ea. În 2011, după mai bine de şapte ani de carieră în mediul corporatist, Felicia Tulai a decis să renunţe la viaţa din Capitală, să se întoarcă în comuna clujeană şi să se implice 100% în activitatea comercială a familiei. Însă afacerea Luna Solai are două începuturi, conform spuselor antreprenoarei.

    Primul pas a fost făcut în 1998, prin achiziţia unei prese de ulei în valoare de 5.000 de euro, care şi-a găsit locul în curtea părinţilor. „După pensionare, au cumpărat o presă şi au început să producă ulei presat la rece de floarea- soarelui din seminţele aduse de săteni sau fermierii din regiune. Atunci când obiectivele mele profesionale au fost atinse, am revenit în Cluj cu dorinţa de a dezvolta un brand din munca părinţilor mei”, explică antreprenoarea. A plecat la drum cu dorinţa de a crea un brand premium, având ca atuuri zona şi solurile româneşti, şi a ajuns să producă, pe lângă uleiul de floarea- soarelui, şi sortimente precum uleiul de dovleac, nucă, rapiţă etc. „Traiectoria nu a fost grea, dar nici extrem de sinuoasă. Mărturisesc că m-a ajutat experienţa părinţilor mei în domeniu, acumulată în mai bine de 10 ani”, spune Felicia Tulai. În octombrie 2011 a fost înfiinţată TAF Presoil SRL, firmă al cărei obiectiv principal era valorificarea produsului deja consacrat în afacerea familiei, iar pentru crearea noii unităţi de producţie şi preluarea activităţii pe noua firmă a fost nevoie de o investiţie de circa 200.000 de euro, realizată atât din fonduri proprii, cât şi prin contractarea de credite bancare.

    În prezent, Luna Solai se poziţionează ca un brand premium de uleiuri presate la rece, pe o piaţă în creştere, „care nu a ajuns încă la maturitate, dar cu mare potenţial de creştere”, conform spuselor antreprenoarei. Uleiul presat la rece este obţinut prin zdrobirea seminţelor oleaginoase şi presarea lor fără să fie supuse unor procese termice. Folosirea căldurii la fabricarea uleiului sporeşte cantitatea de produs obţinută, însă reduce cantitatea de vitamine, minerale şi substanţe nutritive, modifică aroma naturală şi calitatea lor. Tehnologia aplicată ajută la păstrarea gustului natural, specific seminţelor, şi permite extragerea într-o proporţie mai mare a nutrienţilor, antioxidanţilor, vitaminelor, mineralelor, comparativ cu celelalte procedee.

    Vorbind despre tipurile de produse, aceasta ţine să puncteze că ponderea consumului de ulei de floarea-soarelui – indiferent dacă este rafinat sau presat la rece – este de aproximativ 80%, situaţie valabilă şi în cazul propriei afaceri. Acesta este urmat de uleiurile de rapiţă, dovleac, in, cânepă şi nucă, care pornesc de la 30 de lei sticla de 250 de ml (de exemplu uleiul de nucă), ajungând la 10,5 lei litrul (în cazul celui de floarea-soarelui). De curând au lansat şi primul ulei bio, cel de in, iar antreprenorii îşi propun să extindă această gamă cu alte sortimente. Brandul Luna Solai este prezent în 12 judeţe şi în Bucureşti prin intermediul colaboratorilor, însă printre planurile fondatorilor se află extinderea în zona de vest a ţării şi o mai bună prezenţă în Capitală. „Showroomul nostru, aflat în incinta unităţii de producţie, oferă posibilitatea celor ce ne trec pragul să deguste şi să trăiască «pe viu» experienţa presării la rece, într-un cadru organizat”, explică Felicia Tulai. Dezvoltarea segmentului online este un alt obiectiv pe termen scurt al tinerei, având în vedere că ponderea comenzilor din online nu depăşeşte, în prezent, 10% din cifra de afaceri. Conform ei, la finele anului trecut, firma care operează brandul Luna Solai a înregistrat o cifră de afaceri de 868.000 de lei, iar pentru anul acesta estimează o creştere de 50% a rulajelor.

    „A contat enorm faptul că am întâlnit oameni minunaţi care au văzut potenţialul brandului nostru, care ne-au încurajat şi care au făcut ca evoluţia să fie mai uşoară”, spune acesta. Printre cei menţionaţi se numără şi feedbackul specialiştilor, cum ar fi cei de la Institutul de Calitate şi Gust de la Bruxelles (ITQi), care le-au acordat o stea Michelin pentru uleiul de floarea-soarelui şi două astfel de stele pentru uleiul de dovleac. „Aceste confirmări primite încă de la prima ieşire internaţională ne-au făcut să înţelegem că marca trebuie protejată şi înregistrată la OSIM”, adaugă Tulai. Printre alte reuşite cu care se mândreşte se numără şi titlul de Furnizori ai Casei Regale a României, „o apreciere de suflet pentru mine şi familia mea”, pe care Luna Solai a primit-o în urmă cu trei ani. „Privesc în urmă şi îmi amintesc toamna lui 2011, când, hotărâtă să fac o schimbare în viaţa mea de corporatist dedicat, am ales să mă întorc acasă. Acum, dincolo de îndoieli şi incertitudini, am convingerea că povestea nu este a mea, ci a familiei. Aceasta era calea prin care visul familiei Tulai trebuia împlinit”, conchide antreprenoarea.

    Pe o piaţă totală a uleiurilor şi grăsimilor estimată la 2,3 miliarde de lei în 2015, consumul de ulei, margarină, unt şi alte produse similare a cunoscut evoluţii diferite în funcţie de segment, conform unei analize a Ziarului Financiar. Astfel, deşi uleiul de floarea-soarelui domină piaţa cu vânzări în valoare de 1,3 miliarde de lei, respectiv 60% din total, consumul este în scădere uşoară, în contextul în care românii se arată tot mai interesaţi de alte produse, precum uleiul de măsline. Conform aceleiaşi surse, cei mai importanţi jucători de pe piaţa uleiurilor şi grăsimilor în funcţie de cele mai vândute branduri sunt Bunge, Expur şi Unilver. Acesta din urmă activează doar pe piaţa margarinei cu brandurile Rama şi Delma, fiecare cu o cotă de piaţă de aproape 5%. Pe segmentul de ulei se bat însă Expur şi Bunge România, ce ocupă 28% din piaţa totală a uleiurilor, fiecare având o cotă de piaţă egală de 14% pe întreg portofoliul de uleiuri. La nivel de branduri, Untdelemn de la Bunica ocupă prima poziţie în topul cinci al celor mai cumpărate produse din gama uleiurilor şi grăsimilor.

  • Sandero, singurul brand auto fabricat în România care intră în top 20 european. Pe ce poziţii sunt Duster şi Ford B-Max

    Maşinile produse în Ro­mânia – trei modele Dacia (Sandero, Duster şi Logan) şi unu fabricat de Ford – ocupă locurile 20, 36 107 şi 114 în topul celor mai bine vândute automobile pe piaţa UE, potrivit calculelor carsalesbase.com ce utilizează datele JATO Dynamics.

    Departe de top 10, unde concurează modele precum Volkswagen Golf, cea mai bine vândută maşină la nivel european în primele trei luni, cu peste 115.000 de unităţi, Ford Fiesta sau Renault Clio, fiecare cu vânzări de peste 85.000 de unităţi, Sandero se apropie ca volume de crossoverul Opel Mokka şi depăşeşte modele concurente din clasa mică precum Skoda Fabia. De asemenea, tot Sandero înregistrează vânzări mai mari decât compactele Peugeot 308 sau Renault Megane care au 45.400, respectiv 42.500 de maşini vândute în ace­laşi interval.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Designerul care vinde anual rochii de peste 1 mil. euro: „Sunt mândră că sunt româncă şi vreau să le închid gura străinilor care ne percep într-un mod în care nu ar trebui să o facă”

    „Businessul acesta este, în primul rând, o mândrie a mea ca româncă, îmi place foarte mult să mă duc în alte ţări şi să le închid gura străinilor care ne percep într-un fel care nu ar trebui să o facă. Îmi iubesc foarte mult ţara, consider că România are nevoie de oameni care să facă ţara mândră şi sunt dispusă să fac foarte multe sacrificii în acest sens; le-am făcut şi le voi mai face”, descrie Andra Turcanu, tânăra care a dezvoltat brandul de fashion Loulou, una dintre filosofiile după care se ghidează.

    Ambiţiile de ambasador ale Andrei Turcanu vizează mai ales transformarea brandului pe care l-a creat în urmă cu cinci ani într-unul care să concureze cot la cot cu casele high-end ale industriei internaţionale de fashion. În prezent, compania care operează acest brand este formată din două ateliere de producţie – în Bucureşti şi în Ialomiţa, un showroom în Bucureşti, un magazin online, precum şi două magazine deschise în afara ţării – în Melbourne şi Dubai.

    Dacă, în România, Loulou are o medie de 30 de rochii vândute săptămânal (1.400 anual), în afara graniţelor, în Dubai, brandul vinde între 80 şi 100 de produse pe lună, iar în ce priveşte celelalte exporturi, media este cuprinsă între 20 şi 30 de produse (clienţi fizici externi). Preţul mediu al produselor vândute în România este cuprins între 3.000 şi 3.500 de lei, iar în Dubai, preţul mediu pentru un produs este de aproximativ 6.000 de dirhami (aproximativ 6.600 de lei). Pentru anul acesta, al cincilea pentru companie, Andra Turcanu spune că şi-au propus să ducă brandul la un alt nivel, cu un design mai elevat; astfel, şi pragul preţului mediu pentru produse este în creştere şi a ajuns la 4.450 lei în primele trei luni din 2017.

    În prezent, 50 de angajaţi lucrează deopotrivă în unităţile din Bucureşti şi Slobozia ale afacerii. Cifra de afaceri realizată în România de Loulou a ajuns anul trecut la 2,6 milioane de lei, iar în afara ţării vânzările au fost de 2,8 milioane de lei; creşterea înregistrată anul trecut a fost de 30% faţă de 2015. Premisele pentru anul în curs sunt şi mai bune, în contextul în care în primul trimestru al anului Loulou a bifat o creştere de 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Andra Turcanu îşi aminteşte în detaliu toate etapele care au dus la construirea brandului. „Sunt o fată educată de familia mea pentru dezvoltarea de activităţi antreprenoriale; am văzut de mică, în familie, ce presupune o astfel de muncă”, povesteşte Andra Turcanu, care adaugă şi că tatăl ei i-a servit ca exemplu, el fiind implicat în afacerile unuia dintre primii importatori de cafea din România, cât şi în activitatea de producţie pe segmentul procesării cafelei (este vorba despre cafeaua Regal).

    Pe de altă parte, experienţele creative s-au manifestat şi acestea încă din copilărie: „Toată lumea mă întreabă care este prima amintire legată de această pasiune. Eu nu îmi amintesc să fi îmbrăcat păpuşi, dar împreună cu trei prietene din copilărie am vândut în Herăstrău accesorii făcute de noi, din diverse materiale găsite în casă; aceasta este cea mai veche amintire a mea legată de modul în care a pornit orientarea mea spre acest domeniu. Am folosit o placă din lemn, pe care am lipit un autocolant verde fosforescent, am bătut cuie şi am scos la imprimantă un smiley face – acesta a fost panoul de vânzare folosit. Am vândut tot ce era pe panoul respectiv; am câştigat 180 de lei vechi, sumă pe care am folosit-o apoi pentru a cumpăra alte material”, descrie ea prima experienţă antreprenorială. Fascinată de domeniu din copilărie, a trecut prin diverse stări: de la a-şi îmbrăca prietenele până la a se îmbrăca pe ea însăşi cu produse realizate într-un atelier din mansardă.

    Totuşi, componenta economică a dominat în pregătirea sa ulterioară. Andra Turcanu a absolvit liceul Nicolae Iorga din Bucureşti, profilul matematică-informatică. „Cu toate că am terminat a doua la nivel de liceu în clasa a XII-a, am fost genul tocilară rebelă; deşi eram la mate-info, mi-a plăcut foarte mult partea umană, limba română, engleza, şi am şi excelat în zona aceasta.” Îşi aminteşte şi că la vremea aceea primise o bursă pentru a pleca în afara ţării să-şi continue studiile, însă spune că nu şi-a dorit acest lucru, având încă de pe atunci convingerea că poate aduce o schimbare pozitivă în această ţară. „Îmi place să cred că putem să reuşim să aducem imaginea României la nivelul la care merită să fie, chiar dacă suntem mai puţini. Cred foarte mult în puterea exemplului şi că este importantă conduita noastră nu doar pentru noi şi pentru ţara aceasta, ci şi pentru a servi ca exemplu pentru alţi oameni, pentru generaţii mai tinere, pentru colegi de breaslă. Cred foarte mult în puterea oamenilor de a trage în sus şi de a se trage în sus unii pe alţii; aşadar, eu am refuzat să plec în afara ţării să îmi continuu studiile.”

    Continuarea studiilor în România era însă condiţionată de tatăl său: trebuia să studieze aici într-una din facultăţile de la ASE; a ales marketingul şi, în paralel, a urmat şi Facultatea de Studii Economice ale Integrării Europene la Universitatea Româno-Americană. A absolvit în 2008, iar în 2010 a încheiat şi un program masteral, tot la ASE. Spune că în ideea aceluiaşi spirit antreprenorial cultivat în familie, după ce şi-a terminat studiile, tatăl său i-a oprit ajutorul financiar şi i-a spus că este momentul să îşi câştige singură banii.

    A început prin a-l ajuta să dezvolte afacerile pe care le avea acesta în domeniul alimentaţiei publice, printre care un juice bar aflat în zona de intrare a Carrefour Feeria. „M-am ocupat de la trainingul angajatelor, aprovizionare, până şi de mici reparaţii ale aparatelor importate atunci din Italia”, rememorează ea experienţele de început. După venirea crizei, în 2009, a început să aibă alte activităţi care au apropiat-o de domeniul fashion, cu care cochetase încă din copilărie. În 2011, de pildă, a început să lucreze cu o echipă de profesionişti care veneau din media-TV; „am ocupat poziţia de stilist în cadrul proiectelor dezvoltate de ei”.

    În acelaşi timp, proiectul Loulou începuse treptat să prindă contur. „Din 2010 au început să se contureze primele proiecte pentru dezvoltarea afacerii Loulou; am început prin colaborări cu mai multe cluburi de pe piaţa locală, dar şi pentru unele din afara ţării pentru care făceam costumele, scenografiile acestora, precum şi proiectele de marketing ale anumitor cluburi.” A reuşit astfel să ajungă cu creaţiile sale pe podiumurile cluburilor şi, apoi, la primii ei clienţi. „O sală de club poate acomoda şi 3.000 de oameni într-o seară, astfel că a avea câteva modele defilând pe podium în creaţiile mele, cu logoul mărcii pe ecranele proiectoare, era mare lucru. Am devenit un mic nume în zona aceasta, şi tot de aici au venit şi primii clienţi.”

    De aici până la înfiinţarea primei firme, în 2012, nu a fost decât un pas: „Şi de aici a început povestea Loulou. Familia şi prietenii nu credeau că din afacerea mea poate rezulta o activitate care să genereze şi un trai decent, toată lumea credea că va rămâne la nivel de hobby”, descrie Andra Turcanu experienţele de început. A început să le demonstreze contrariul când pentru 200 de euro, bani împrumutaţi de la tatăl său, un prim return of investment a fost de 12.000 de euro.

    În baza interacţiunilor anterioare, când se ocupa de afacerea cu sucuri, a programat o întâlnire cu Arthur Popa, actualul CEO al Băneasa Developments, în care i-a comunicat că vrea să deschidă un magazin în mall; deşi el i-a apreciat entuziasmul, i-a spus că este o cale lungă până la a-şi face un magazin. Totuşi, i-a oferit posibilitate să vândă într-o căsuţă din cele care se montau în perioada respectivă lângă centrul comercial, cu prilejul apropierii Crăciunului. „Mi-am ales prima căsuţă de pe stânga şi abia apoi m-am întrebat ce aş putea să vând acolo; am căutat pe internet tot felul de furnizori pentru jucării, dar toate erau foarte scumpe, costau peste 100 de lei şi consideram că nu le pot vinde acolo. Astfel, cu cei 200 de euro primiţi de la tatăl meu am luat jucării de toţi banii primiţi din complexele Doraly şi Dragonul Roşu”, îşi aminteşte ea detaliile acestui demers antreprenorial.

    Povesteşte că a reuşit să-i returneze tatălui său banii împrumutaţi. Căsuţa i-a adus şi o altă oportunitate prin care să îşi crească veniturile: „Într-o zi, venise acolo un domn de la ambasada SUA care m-a întrebat, în engleză, «corporate gift baskets» nu faceţi? Am confirmat, deşi la momentul acela nu ştiam exact la ce se referă. I-am lăsat cartea de vizită, m-am documentat, iar a doua zi la ora 11 m-am prezentat la ambasadă cu patru mostre de astfel de coşuri. Aşa am primit prima comandă.” Ulterior, a avut mai mulţi clienţi pentru coşurile de cadouri, printre care SRI, clienţi din domeniul bancar, asigurări; într-o lună şi jumătate a ajuns la vânzări de 12.000 de euro. „Am început să cumpăr instrumente pentru croitoria mea pe care îmi doream foarte tare să o scot din mansardă.” A cumpărat două maşini de cusut, a angajat o croitoreasă, a cumpărat material, a învăţat să coasă şi să croiască lucruri oarecum noi pentru ceea ce oferea piaţa la vremea respectivă. „Şi aşa a început Loulou.”

    Paşii pe care îi avea de făcut în direcţia a ceea ce voia să construiască erau însă mulţi şi deloc uşori. „De la început, imaginea pe care mi-o proiectasem pentru acest brand era una mare: nu voiam o croitorie, ci o casă de modă, la fel ca şi cele din Franţa; dacă acolo se putea, la noi de ce să nu se poată, mai ales că aici începuseră deja să vină şi producă mari case de modă în fabricile locale?”

  • Farmec deschide două noi magazine

    “Prin fiecare magazin deschis de noi în ţară, ne-am propus să venim în întâmpinarea consumatorilor noştri şi să le oferim produse eficiente, la cel mai bun raport calitate-preţ. Interesul crescut pentru brandurile noastre în fiecare oraş ne oferă perspective şi oportunităţi noi de explorat, dar este şi o confirmare a faptului că Gerovital este o marcă de încredere, pe care iubitorii brandului o recomandă prietenilor şi familiei de generaţii întregi.

    În Bucureşti acesta este cel de-al treilea magazin Gerovital deschis în mai puţin de un an, în timp ce la Ploieşti am optat pentru inaugurarea acestui prim spaţiu, ca urmare a solicitărilor numeroase primite din partea ploieştenilor. Investim în continuare în inovarea produselor şi eficientizarea tuturor serviciilor pe care le oferim, continuând extinderea reţelei de magazine proprii pe teritoriul întregii ţări”, a declarat Mircea Turdean, director general Farmec. 

    Situat pe strada Calomfirescu nr. 2, în incinta centrului comercial AFI Ploieşti, la etaj, primul magazin Gerovital din oraş are o suprafaţă de 38 de metri pătraţi şi îşi deschide uşile oficial pe 27 aprilie.

    Deschiderea noului magazin de brand din Bucureşti are loc pe data de 29 aprilie. Acesta are o suprafaţă totală de 55 metri pătraţi şi este amplasat în incinta centrului comercial AFI Cotroceni, la etaj, pe Bulevardul Vasile Milea, nr. 4.

    În Ploieşti, acesta este primul magazin de brand, în timp ce în Bucureşti, producătorul de cosmetice are la activ 3 magazine Gerovital. Alte două spaţii comerciale au fost inaugurate anul trecut în incinta centrelor comerciale Veranda Mall şi Park Lake. 

    La nivel naţional, Farmec deţine în total 6 magazine Gerovital, în Bucureşti, Constanţa, Craiova şi Cluj-Napoca. De asemenea, pe întreg teritoriul ţării sunt deschise 8 magazine de brand Farmec (Cluj-Napoca, Arad, Sibiu, Târgu- Mureş, Timişoara şi Braşov).

     

     

  • Un brand de fashion de lux a lansat o geantă de 2.145 de dolari care arată identic cu sacoşa Ikea de 99 de cenţi. Răspunsul IKEA a ajuns viral

    Geanta Balenciaga costă 2.145 dolari, în timp ce sacoşa Ikea costă 99 de cenţi.

    Ikea a răspuns imediat printr-o campanie publicitară:

    Cum să identifici o sacoşă originală Ikea:

    1) Scutur-o. Dacă fâşâie, este reală.

    2)  Este multifuncţională. Poţi să cari cu ea echipament de hockey, cărămizi, chiar şi apă.

    3)  Arunc-o pe pământ. O sacoşă Ikea se curăţă cu un simplu furtun de grădină când e murdară.

    4)  Strânge-o. Poţi să o aduci la dimensiunea unei mici poşete? Dacă răspunsul este da, atunci felicitări.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Miroslav Majoros, CEO Telekom România

    El a preluat funcţia de la Nikolai Beckers, care s-a ocupat de integrarea operaţională a foştilor operatori Cosmote şi Romtelecom şi a administrat trecerea grupului la brandul Telekom.

    În perioada 1994 – 2002, Miroslav Majoroš a lucrat pentru IBM Slovacia, ajungând în poziţia de director general, iar din 2000 până în 2002 a deţinut această poziţie atât pentru IBM Cehia, cât şi pentru IBM Slovacia.

    Majoroš a absolvit Facultatea de Electronică şi Informatică din cadrul Universităţii Slovace de Tehnologie din Bratislava.

    Grupul Telekom România are afaceri anuale de aproximativ un miliard de euro şi este cel mai mare jucător de pe piaţa de telefonia fixă, al doilea operator de pe segmentele de servicii de televiziune şi internet fix şi numărul trei de pe piaţa de telefonie mobilă.