BusinessMagazin

Tag: companie

  • Anunţul surpriză despre cum se vor schimba produsele de la McDonald’s

    O primă schimbare pregătită de McDonald’s este prelungirea perioadei în care clienţii pot cumpăra micul dejun. Don Thompson, CEO al companiei, a indicat că ar vrea ca lanţul de restaurante să ofere micul dejun pe toată perioada de funcţionare.

    În momentul de faţă, McDonald’s testează pe mai multe pieţe un sistem prin care clienţii îşi pot alege diferite opţiuni pentru burgeri: sosuri, salate sau alte toppinguri. O altă mişcare pe care compania o va pune în curând în practică este extinderea gamei de produse ieftine.

    Cât despre accesibilitate, lanţul de restaurante doreşte lansarea unei aplicaţii mobile dedicate zonelor drivein, care să permită alegerea şi plata produselor prin mobil, astfel încât timpul petrecut să se reducăîn mod substanţial.

    Noua strategie a companiei McDonald’s este similară sistemului Subway, care permite clienţilor să aleagă aproape toate ingredientele unui sandviş.

  • Proiect de lege: Jocurile slot-machine să funcţioneze doar în cazinouri şi agenţii ale Loteriei

     Propunerea legislativă, depusă la 31 martie, prevede că, pentru jocurile de tip slot-machine, numărul minim de mijloace de joc care pot fi exploatate de acelaşi operator economic este de 50 de aparate, în cadrul aceleiaşi locaţii sau în locaţii diferite. Numărul de slot-machine, pentru fiecare locaţie, va fi minimum 2 mijloace de joc, dar nu mai mult de 5 mijloace de joc, pentru locaţiile autorizate pentru activitatea Companiei Naţionale Loteria Română.

    Jocurile de noroc tip slot-machine pot fi autorizate să funcţioneze legal doar în cazinouri sau agenţii aparţinând Loteriei Române.

    Interconectarea mijloacelor de tip slot-machine pentru organizatorii care deţin autorizaţţie de exploatare a jocurilor de noroc, într-un sistem de tip jack-pot nu se poate realiza decât în cazul cazinourilor sau agenţii ale Companiei Naţionale Loteria Română, orice altă interconectare fiind interzisă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • McDonald’s închide restaurantele din Crimeea, iar angajaţii pot opta pentru relocarea în Ucraina

     Anexarea Crimeei de către Rusia, nerecunoscută oficial de noul guvern din Ucraina şi nici de către SUA şi ţările aliate, reprezintă un motiv de îngrijorare pentru corporaţiile care au afaceri în regiunea Mării Negre.

    McDonald’s, care opera trei restaurante în Peninsula Crimeea, a anunţat că speră ca activităţile să fie reluate cât mai curând posibil.

    Compania a oferit însă angajaţilor din Crimeea posibilitatea de a se transfera la restaurante din Ucraina, măsură care sugerează că grupul nu anticipează redeschiderea unităţilor din peninsulă în viitorul apropiat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA: Amendă record de 5 miliarde de dolari pentru poluare, împotriva unei companii petroliere

     Suma reprezintă cel mai mare succes al Departamentului Justiţiei în zona problemelor de mediu, depăşind cele patru miliarde de dolari plătite în 2012 de grupul BP în urma deversării catastrofale de petrol din Golful Mexic, cauzată de explozia platformei Deepwater Horizon, potrivit Financial Times.

    Cu toate acestea, amenda este cu mult mai redusă faţă de sancţiunea maximă de 14,2 miliarde de dolari propusă în luna decembrie de o instanţă din SUA, în timp ce guvernul american şi colectivul de reclamanţi asociaţi în procese împotriva Anadarko au cerut iniţial daune de 25 miliarde de dolari.

    Acţiunile companiei au urcat cu 14,5% după anunţarea înţelegerii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea lui Elon Musk, omul care o să facă posibilă călătoria în spaţiu

    Musk a absolvit liceul pentru băieţi din Pretoria şi s-a mutat în Canada la vârsta de 17 ani, considerând că e mai uşor să emigreze astfel în Statele Unite. În 1992, după doi ani petrecuţi la o şcoală de afaceri din Ontario, Elon Musk s-a transferat la Universitatea din Pennsylvania, unde a obţinut o diplomă în economie. A mai petrecut încă un an acolo, pentru a obţine şi o diplomă în fizică. În anul 2002, Musk a obţinut cetăţenia americană.

    Elon Musk a fondat alături de fratele său Zip2, o companie de software care a dezvoltat un ghid online pentru industria de tipărire a ziarelor. Musk a semnat contracte cu New York Times şi Chicago Tribune, iar Zip2 a fost achiziţionată ulterior de Compaq pentru suma de 341 milioane de dolari.

    În martie 1999, omul de afaceri a cofondat X.com, un serviciu financiar de plăţi online şi prin e-mail. Un an mai târziu, X.com a fuzionat cu o altă companie, Cofinity, care deţinea marca PayPal. Această marcă a avut o creştere rapidă şi a fost achiziţionată de eBay pentru 1,5 miliarde de dolari, din care Musk a primit 165 de milioane.

    Musk a mai fondat, de-a lungul carierei, companii precum SpaceX, specializată în construcţia de vehicule spaţiale, sau Tesla Motors, organizaţie care investeşte sume considerabile în dezvoltarea motoarelor electrice. Primul model al companiei a fost Tesla Roadster, o maşină sport electrică, ce a avut vânzări de peste 2.500 de unităţi. La lansarea maşinii, Musk a vorbit despre cei care nu sunt de acord cu noile tendinţe din industria auto: „Unii oameni nu privesc cu ochi buni schimbarea, dar trebuie să accepţi schimbarea atunci când alternativa e dezastrul„.

    Elon Musk este preşedintele Fundaţiei Musk, care donează constant sume importante de bani cauzelor filantropice. De asemenea, fundaţia sponsorizează anual centre de cercetare pentru energii regenerabile. În aprilie 2012, omul de afaceri s-a alăturat programului filantropic condus de Bill şi Melissa Gates.

    În 2010, Elon Musk a apărut în lista Time a celor mai influenţi oameni din lume. El a servit de asemenea ca model pentru celebrul personaj de film Tony Stark, din franciza de mare succes „Iron Man„. „Există câteva diferenţe între mine şi Tony Stark„, a comentat Musk. „Spre exemplu, eu am cinci copii, deci petrec mai mult timp la Disneyland decât mergând la petreceri.„

  • ATAC ARMAT la baza militară Fort Hood din SUA: Un soldat a ucis trei militari şi a rănit alţi 16 înainte de a se sinucide. Obama: “Suntem devastaţi”

     UPDATE 16:06 – Autorul atacului de la Fort Hood prezenta simptome de sindrom posttraumatic

    Autorul atacului comis la baza Fort Hood din statul american Texas, Ivan Lopez, prezenta simptome de sindrom posttraumatic după ce participase la operaţiuni în Irak, anunţă autorităţile americane, citate de CNN.

    Lopez a deschis focul în baza Fort Hood din Texas, omorând trei colegi, după care s-a sinucis. În incident au fost răniţi 16 militari, patru fiind în stare critică.

    Lopez afirma că a fost rănit la cap în Irak, însă armata americană nu a înregistrat niciun incident de acest fel.

    Însă militarul prezenta simptome de sindrom posttraumatic, deşi însă nu fusese stabilit diagnosticul.

    UPDATE Patru morţi şi 16 răniţi în SUA, într-un atac armat la baza Fort Hood

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romantism virtual, jocuri & dependenţă, trei direcţii pentru lumea tehnologiei

    ÎNAINTE DE ORICE, TRANZACŢIILE. LA ORA SCRIERII ARTICOLULUI, MARK ZUCKERBERG A ANUNŢAT PE CONTUL DE FACEBOOK CĂ VA PRELUA OCULUS VR. Creatorul Facebook vorbeşte de o lume mai deschisă şi mai conectată, dar şi de concentrarea asupra platformelor de viitor, capabile să facă experienţele personale mai utile şi mai distractive. „Cel mai incredibil lucru în ce priveşte realitatea virtuală este că te poţi simţi prezent
    într-un alt loc, alături de alte persoane„, spune Zuckerberg.

    Până să ajungă o companie de două miliarde de dolari, Oculus a fost un proiect care căuta pe Kickstarter 250.000 de dolari, în toamna anului 2012. În cele din urmă a strâns de zece ori mai mult, 2,437 milioane dolari, pentru un prototip de ochelari pentru realitatea virtuală; deşi a fost depăşită la sumele atrase de alte proiecte, care au ajuns să adune 10 sau 15 milioane de dolari, valoarea tranzacţiei face din Oculus cel mai de succes proiect finanţat de Kickstarter.

    Pe lângă eleganţii ochelari de la Google, cei de la Oculus sunt uriaşi şi par rămaşi cu 1.000 de ani în urmă; este adevărat însă că au funcţii deosebite, iar cele câteva filmuleţe care pot fi găsite pe internet despre ce poţi vedea, despre cât de imersivă este experienţa realităţii virtuale sunt grăitoare. Şi aici este, cred, miza jocului lui Zuckerberg, translatarea socializării din zona privitului unui ecran, fie el al unui smartphone sau al unui calculator, spre mult mai ofertanta zonă a imaginii direct pe retină.

    Premisa unei experienţe mult mai intime, mai directe. Suntem primii care întrebăm: să fie oare acesta primul pas spre întâlniri romantice şi spre sex virtual?
    Mai pământeanul şi mai copilărescul Candy Crush, jocul care este cheia succesului King Digital Entertainment, a adus companiei 500 milioane de dolari prin listarea la bursa de la New York. Cu totul King Digital este evaluată la peste 7 miliarde de dolari.

    Candy Crush Saga a avut în luna februarie 97 de milioane de utilizatori activi zilnic, fiind una dintre cele mai de succes aplicaţii pentru smartphone-uri şi tablete din punctul de vedere al numărului de clienţi şi veniturilor generate. King Digital a înregistrat anul trecut un profit net de 567,6 milioane de dolari, cu venituri de 1,9 miliarde de dolari. În ultimele trei luni ale anului trecut, Candy Crush Saga a generat aproximativ 80% din veniturile King Digital Entertainment.

    CARE ESTE SECRETUL UNUI SUCCES DE 7 MILIARDE DE DOLARI? PREŢUL. Analiştii spun că, în timp ce industria muzicală sau cea cinematografică, dar şi media, luptă din greu pentru a-şi armoniza bugetele cu preferinţele şi manifestările erei digitale, industria jocurilor a găsit cartea câştigătoare. Cel puţin aşa spun cele 34 de miliarde de dolari obţinute din descărcarea de jocuri în 2013, valoare de patru ori mai mare, conform App Annie, preluat de publicaţia online Quartz, decât sumele cheltuite pentru filme online. Macquarie Equities spune că 91% din achiziţiile din Google Play, 80% din cumpărăturile pentru iPhone and 72% din cele pentru iPad app din magazinul iOS au ţinut de jocuri.

    Iar secretul este că mai toate jocurile sunt „free-to-play„, dar jucătorii cumpără diverse pentru a juca – posibilitatea de a depăşi un anumit nivel, de exemplu, sau conţinut suplimentar; este un model care se regăsea în cele mai multe dintre primele 100 de jocuri cel mai bine vândute. Iar Candy Crush Saga are exact acest model de business. Doar 5% din userii Kin cumpără bunuri în jocuri, dar numărul total al acestora este foarte mare – în jur de 408 milioane de jucători în medie pe lună în ultimul trimestru al anului trecut. Aşa că profitul nu este o excepţie pentru King, care a câştigat anul trecut 568 de milioane de dolari.

    O ÎNTREBARE SE PUNE, TOTUŞI, ŞI ACEASTA PRIVEŞTE SUSTENABILITATEA ACESTOR CÂŞTIGURI, CARE AU ÎNCEPUT SĂ MAI SCADĂ ÎN ULTIMA PERIOADĂ. Şi se pare că s-a întrebat destulă lume, pentru că listarea nu a fost urmată de acelaşi entuziasm din partea investitorilor precum alte oferte publice derulate în ultimii ani, îndeosebi Facebook şi Twitter. Puse în faţa cererii enorme din partea investitorilor, aceste companii au avut oportunitatea să vândă acţiuni pe bursă la preţuri mai ridicate faţă de intervalele propuse iniţial în prospect.

    Unii au întâmpinat cu scepticism listarea King Digital, apreciind că firma a depăşit deja perioada de apogeu şi va reuşi cu greu să repete succesul Candy Crush Saga. Zynga, producătorul cunoscutului Farmville, afişează la bursă o cotaţie cu 52% mai scăzută faţă de preţul înregistrat la listare, în decembrie 2011. Scăderea este cu atât mai severă având în vedere că preţul acţiunilor Zynga a revenit puternic în ultimele trei luni, urcând cu 27% de la începutul anului, datorită achiziţiilor speculative efectuate de mai multe fonduri de hedging.

    „Termenul standard utilizat pentru descrierea acestui tip de afacere este «dependenţă de hituri». Zynga a susţinut în trecut, aşa cum King susţine acum, că are un proces de creaţie repetabil, cu potenţial de creştere, însă s-a dovedit că a găsi ceva care va fi utilizat de un miliard de persoane este un proces foarte dificil„, comentează pentru Wall Street Journal şeful companiei de analiză Triton Research.

  • Kingfisher, care a preluat anul trecut magazinele Bricostore, a făcut o ofertă de 275 milioane euro pentru Mr Bricolage

     Kingfisher, cel mai mare retailer de bricolaj din Europa, poartă negocieri exclusive cu principalii acţionari ai Mr Bricolage, vizând preluarea participaţiei de 41,9% deţinută de ANPF şi pachetului de 26,2% al familiei Tabur, la un preţ de 15 euro pe acţiune, potrivit unui comunicat publicat joi de grupul britanic.

    Ulterior, Kingifhser va lansa o ofertă către acţionarii minoritari la acelaşi preţ.

    Astfel, valoarea tranzacţiei, inclusiv datoriile Mr Bricolage la 31 decembrie, ar fi de 275 milioane euro, se spune în comunicat.

    În urma preluării, reţeaua de francizori şi afiliaţi ai Mr Bricolage ar fi menţinută, iar membrii acesteia ar primi oferte în condiţii îmbunătăţite.

    Finalizarea tranzacţiei va trebui aprobată de autorităţile pentru concurenţă şi va avea loc spre sfârşitul anului financiar 2014-2015, notează compania britanică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ford desfiinţează 950 de locuri de muncă în Rusia, în urma declinului cererii şi deprecierii rublei

     Astfel fabrica de lângă Sankt Petersburg va renunţa la circa 700 de posturi, din cauza trecerii la producţia cu un singur schimb în iunie, a declarat John Gardiner, purtător de cuvânt al Ford. Alte 250 de posturi temporare vor fi desfinţate la o fabrică din regiunea Tatarstan, transmite Bloomberg.

    Fabricile sunt deţinute de Ford Sollers, companie mixtă a Ford şi Sollers.

    Piaţa auto din Rusia se afla în declin încă dinainte ca anexarea regiunii Crimeea şi masarea de trupe la graniţa estică a Ucrainei să atragă sancţiuni asupra Rusiei, în cea mai gravă criză a relaţiilor cu Occidentul de la încheierea Războiului Rece.

    Vânzările de autovehicule au scăzut cu 4% în primele două luni ale anului, după un declin de 5,5% anul trecut, la 2,78 milioane de unităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vasile Varvaroi este noul director general al Cargill în România

    În decursul următoarelor două luni, Varvaroi va prelua rolul de director general în România de la Martin Schuldt, care va reveni în Germania la finalul acestei perioade, pentru a ocupa poziţia regională deţinută anterior de Varvaroi.

    Varvaroi va coordona, astfel, activitatea locală a companiei, cu accent atât pe afacerile în domeniul cerealelor şi seminţelor oleaginoase, cât şi pe relaţia dezvoltată de Cargill cu fermierii locali de-a lungul prezenţei în ţară.

    De origine română, având peste 10 ani de experienţă în cadrul Cargill la nivel local dar şi în Canada, Varvaroi s-a realăturat echipei din România în 2012, ocupând o poziţie regională complexă, cea de Responsabil pentru Linia de Producţie Cereale şi Seminţe Oleaginoase în Europa Centrală şi de Est (România, Rusia, Ucraina, Ungaria, Slovacia, Polonia şi Bulgaria).

    „Încă din 1996, când ne-am început afacerile aici, România a făcut parte din viziunea noastră strategică şi continuă să aducă valoare substanţială progresului companiei la nivel global”, a declarat Vasile Varvaroi.

    Cargill activează în România din 1996, are sediul în Bucureşti şi are, în prezent, aproximativ 600 de angajaţi în 17 locaţii din ţară. Compania activează în domeniul cerealelor, seminţelor oleaginoase şi hranei pentru animale.