Tag: vladimir putin

  • Putin: Preşedintele SUA să facă tot posibilul pentru a împiedica o baie de sânge. Obama: Rusia va plăti şi mai mult dacă va continua

     “Răspunzând îngrijorărilor exprimate de preşedintele american în legătură cu o aşa-zisă ingerinţă rusă în sud-estul Ucrainei, preşedintele rus a semnalat că astfel de speculaţii sunt bazate pe informaţii nefondate”, a anunţat Kremlinul într-un comunicat.

    “Vladimir Putin l-a îndemnat pe Barack Obama să facă tot posibilul pentru a nu permite utilizarea forţei şi o baie de sânge”, a precizat Kremlinul. De asemenea, el a făcut apel din nou la lansarea unor negocieri cu participarea “tuturor principalelor forţe politice şi regiunilor”, în scopul stabilirii unei structuri federale pentru Ucraina.

    Potrivit Kremlinului, cei doi şefi de stat au căzut de acord asupra necesităţii “continuării eforturilor” în vederea găsirii unei soluţii diplomatice înainte de negocierile de joi, la Geneva.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariul lui Putin va fi aproape triplat printr-un decret emis de Kremlin. Cât a câştigat liderul rus în 2013

     Salariile preşedintelui şi şefului Guvernului vor fi mărite de 2,65 de ori, stabileşte decretul.

    Potrivit unor date cu privire la venituri publicate vineri de către Kremlin şi Guvern, Putin a obţinut în 2013 un venit inferior celui al lui Medvedev, dar şi veniturilor consilierilor şi majorităţii miniştrilor săi.

    Putin a declarat venituri de 3,7 milioane de ruble (74.000 de euro) anul trecut, mai mici decât în 2012.

    Medevedev a obţinut, în schimb, venituri de 4,3 milioane de ruble (85.000 de euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blocarea importurilor de către Rusia riscă să ruineze industria Ucrainei

     Regiunile estice Lugansk, Doneţk, Harkov şi Dnipropetrovsk, unde trăieşte 28% din populaţia de 45 de milioane de locuitori a Ucrainei, asigură aproape jumătate din producţia industrială a ţării, potrivit datelor statistice aferente perioadei ianuarie-februarie, relatează Bloomberg. Conform biroului ucrainean de statistică, 70% din exporturile regiunii Lugansk merg în Rusia.

    Pentru directorul fabricii de locomotive Luganskteplovoz din Lugansk, Pavel Cesnek, este în joc însuşi viitorul companiei.

    Fabrica datează din era comunistă, are 6.500 de angajaţi şi construieşte locomotive livrate în mare parte companiei de căi ferate din Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ATAC ARMAT la baza militară Fort Hood din SUA: Un soldat a ucis trei militari şi a rănit alţi 16 înainte de a se sinucide. Obama: “Suntem devastaţi”

     UPDATE 16:06 – Autorul atacului de la Fort Hood prezenta simptome de sindrom posttraumatic

    Autorul atacului comis la baza Fort Hood din statul american Texas, Ivan Lopez, prezenta simptome de sindrom posttraumatic după ce participase la operaţiuni în Irak, anunţă autorităţile americane, citate de CNN.

    Lopez a deschis focul în baza Fort Hood din Texas, omorând trei colegi, după care s-a sinucis. În incident au fost răniţi 16 militari, patru fiind în stare critică.

    Lopez afirma că a fost rănit la cap în Irak, însă armata americană nu a înregistrat niciun incident de acest fel.

    Însă militarul prezenta simptome de sindrom posttraumatic, deşi însă nu fusese stabilit diagnosticul.

    UPDATE Patru morţi şi 16 răniţi în SUA, într-un atac armat la baza Fort Hood

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Balcerowicz despre Rusia: Cea mai bună reacţie ar fi să nu ignorăm pericolul acţiunilor lui Putin

    Într-un interviu acordat MEDIAFAX, Balcerowicz se pronunţă în favoarea întăririi unităţii Occidentului şi a unei Alianţe economice transatlantice.

    “O lecţie din ceea ce Putin a făcut este că Europa are mare nevoie de o politică energetică mai bine coordonată”, afirmă el.

    Prof. Dr. Leszek Balcerowicz va veni în România, urmând să participe la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată de Coface şi Agenţia de presă Mediafax în 9 aprilie.

    Balcerowicz este un renumit economist şi politician, fiind considerat arhitectul reformelor iniţiate în Polonia în 1989, după căderea comunismului. Având realizări remarcabile, el a fost o figură dominantă în dezvoltarea ţării şi în strategia economică a Poloniei în perioada 1989-2007. Ca vicepremier, Balcerowicz a contribuit la transformarea istorică a Poloniei prin trecerea de la economia centralizată la o economie de piaţă, îmbinând vastele sale cunoştinţe în economie şi ştiinţe sociale cu valorile filozofiei morale şi politice.

    Prezentăm prima parte din interviul pe care Leszek Balcerowicz l-a acordat Agenţiei de presă MEDIAFAX:

    Reporter: Ce ar trebui să înveţe Europa din conflictul Ucraina-Rusia?

    Leszek Balcerowicz: Aceasta nu este doar o problemă a Ucrainei, ci este una europeană, dacă nu chiar globală, deoarece cred că pentru prima dată de când Saddam Hussein a invadat Kuweitul, avem de-a face cu o invazie a unei ţări asupra alteia, cu încălcarea tuturor tratatelor. Dacă acest incident va fi perceput drept benefic de către agresori – adică Putin şi aliaţii săi – atunci cred că lumea va fi mult mai puţin sigură, iar garanţiile oferite de Occident vor fi lipsite de valoare.

    Aşa că aceasta este o problemă globală şi nu este doar în interesul Ucrainei şi al Europei de Est, dar cred că este şi în interesul Occidentului să ia măsuri astfel încât acest incident să nu fie perceput ca fiind benefic agresorului.

    Reporter: Această criză ar putea genera o nouă criză economică mondială?

    Leszek Balcerowicz: Nu poţi preveni riscurile într-o astfel de situaţie şi consider că riscul major ar fi să pretindem că nu s-a întâmplat nimic şi să nu reacţionăm cu măsuri care să-l descurajeze pe Putin. Dacă luăm aceste măsuri, atunci există riscul unor anumite reacţii din partea Rusiei, iar acesta este un risc real, dar cred că este un risc mult mai mic decât acela de a ignora pericolul demersului lui Putin. Dacă vrei să întăreşti economia în perioade dificile, atunci accelerează reformele. Şi fiecare ţară necesită anumite reforme. Este valabil pentru Polonia, este valabil pentru România, este valabil pentru Franţa, este valabil pentru Statele Unite etc.

    Reporter: Deci cea mai bună reacţie ar fi…

    Leszek Balcerowicz: Cea mai bună reacţie ar fi să nu ignorăm ameninţarea. Şi dacă ne temem de riposta economică a Rusiei, atunci să ne îmbunătăţim politicile economice, pentru a întări economia. După cum am spus, fiecare ţară are de făcut anumiţi paşi. Şi, de asemenea, ceea ce este foarte important, este întărirea unităţii Occidentului – aceasta înseamnă Alianţa Transatlantică între SUA şi UE. Cred că ar trebui accelerate măsurile pentru crearea Alianţei economice transatlantice. O lecţie din ceea ce Putin a făcut este că Europa are mare nevoie de o politică energetică mai bine coordonată.

    Reporter: Consideraţi că sancţiunile economice împotriva Rusiei sunt o opţiune corectă sau ar putea avea efect de bumerang?

    Leszek Balcerowicz: Absenţa sancţiunilor economice sau a sancţiunilor economice serioase ar fi mult mai periculoasă decât aplicarea unor sancţiuni economice dure. Trebuie întotdeauna analizate opţiunile şi riscurile. Repet: Nu ignoraţi această situaţie! Şi trebuie avut în vedere că Produsul Intern Brut cumulat al Occidentului – Europa şi Statele Unite – este de aproape 20 de ori mai mare decât al Rusiei. Rusia este o economie subdezvoltată, exporturile se bazează în proporţie de peste 70% pe materii prime, în special petrol şi gaze.

    Reporter: Care credeţi că vor fi statele cele mai afectate de această situaţie?

    Leszek Balcerowicz: Depinde de riposta Rusiei la măsurile dure din partea Occidentului. Amintiţi-vă că ei depind foarte mult de exporturile de petrol şi gaze şi că băncile lor sunt fragile!

    Aşa că nu ştim ce vor face în replică la măsuri mai ferme din partea Occidentului. Oricum, în ceea ce priveşte riposta economică, opţiunile lor sunt limitate, pentru că ritmul de creştere economică e încetinit, PIB aproape stagnează, sectorul financiar este fragil, exporturile, aşa cum am spus, sunt reprezentate majoritar de materii prime, iar ei trebuie să exporte pentru a obţine bani.

    Reporter: Ţări precum Polonia şi România s-ar putea trezi la mijloc, între Rusia şi statele occidentale.

    Leszek Balcerowicz: Aici nu vorbim despre măsuri luate de unul sau mai multe state individual, ci despre măsuri luate de UE, în ansamblu, şi, chiar mai mult, de întreg Occidentul. Rolul nostru va fi atunci să acţionăm în cadrul acestor structuri pentru a încerca să obţinem răspunsuri decisive. Cred că liderii polonezi deja au făcut asta. Nu pot comenta în ceea ce priveşte România pentru că nu deţin suficiente informaţii.

    Reporter: Unele ţări sunt extrem de dependente de gazul rusesc şi s-ar putea afla într-o situaţie dificilă.

    Leszek Balcerowicz: Este adevărat, dar, repet, aceasta este o decizie strategică, ce implică anumite riscuri, iar eu sunt profund convins că riscul de a nu da o replică dură agresiunii ruse este, pe un termen ceva mai lung, mai mare decat acela de a riposta.

    Mai mult, ca membru al UE, beneficiezi de protecţie. Nu completă, dar dacă Rusia încearcă să agreseze anumite ţări, riposta va veni din partea Uniunii Europene ca întreg, nu doar izolat din partea statelor care sunt afectate.

    Prof. Dr. Leszek Balcerowicz se va afla la Bucureşti, urmând să participe la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată de Coface şi Agenţia de presă Mediafax în 9 aprilie, de la ora 9.00, la Hotel Hilton.

    “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014” este eveniment premium şi s-a dezvoltat peste ani, devenind o tradiţie şi un eveniment de referinţă pentru mediul de afaceri. Ediţia de anul acesta va beneficia de participarea a peste 300 de persoane, mai exact reprezentanţi de top din cele mai mari companii româneşti, dar şi multinaţionale, experţi în riscul de ţară şi specialişti din domeniul academic, bancar şi investitori străini.

    Printre lectorii deja confirmaţi se mai numără: Prof. Dr. Yves ZLOTOWSKI – Economist Şef Coface; Valentin LAZEA – Economist şef al Băncii Naţionale din România, economiştii şefi ai celor mai importante bănci din România, miniştri, reprezentanţi ai mediului de afaceri intern şi internaţional.

    Pentru a participa la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014” este necesară completarea formularului de înregistrare online, la adresa: http://mediafaxtalks.ro/risc-tara-coface/inregistrare.htm

    Mai multe informaţii despre conferinţă pot fi aflate accesând website-ul evenimentului: http://mediafaxtalks.ro/risc-tara-coface/index.htm

  • Putin: Evenimentele din Crimeea au fost un examen, au demonstrat “noile capacităţi” ale armatei ruse. APELUL lui Barack Obama către preşedintele rus

     “Evenimentele din Crimeea au fost un examen. Ele au demonstrat noile capacităţi ale forţelor noastre armate şi moralul solid al oamenilor”, a declarat preşedintele rus, confirmând implicit participarea militarilor ruşi la preluarea controlului peninsulei ucrainene.

    Barack Obama cere Rusiei să îşi retragă militarii de la frontiera cu Ucraina

    Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a cerut vineri Rusiei să îşi retragă trupele pe care le-a mobilizat de-a lungul frontierei sale cu Ucraina şi să negocieze cu comunitatea internaţională.

    “Este posibil ca (ruşii) să încerce să intimideze Ucraina, dar este la fel de posibil să aibă alte proiecte”, prin trimiterea militarilor la frontieră, a declarat Obama într-un interviu acordat postului american de televiziune CBS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se întâmplă cu firmele americane care au invadat Rusia în ultimii ani?

    Compania Tiffany a invadat Rusia în urmă cu zece luni, în iunie 2013, afişând mii de produse într-un magazin de 1400 de metri pătraţi. Acum compania se vede prinsă în mijlocul unui conflict economic care afectează tot mai mult rubla, relatează BusinessWeek. Tiffany este doar una din companiile care au pariat, recent, pe Rusia, considerând că vor găsi un consum puternic şi o piaţă stabilă. Anul trecut, companiile din S&P 500 au menţionat rezultatele financiare din Rusia de peste 350 de ori în timpul teleconferinţelor, conform unui studiu al Bloomberg. Cererea, conform analizei, a crescut pentru produse precum Iphone, burgeri de la McDonald’s sau truse de machiaj de la Estee Lauder.

    Compania BorderFree, care coordonează vânzările online ale unor nume precum Macy’s sau J. Crew, notează Rusia ca fiind una dintre primele cinci pieţe de desfacere din lume. Nike, un alt gigant american, afirmă că afacerile din Rusia sunt în continuare prospere: “Suntem în continuare marca de haine sport cea mai căutată în Rusia şi Europa de Est”, a declarat în decembrie Trevor Edwards, preşedintele brandului.

    Momentan, sancţiunile administrate Rusiei de către puterile occidentale se rezumă la un grup de persoane apropiate preşedintelui Putin şi nu stau în calea iPad-urilor, pantofilor sport sau ai whisky-ului triplu distilat din Kentucky. Dar lucrurile încep să se complice: Visa şi Mastercard au anunţat că suspendă procesarea unor tranzacţii pentru a se alinia sancţiunilor impuse. În aceeaşi măsură, rubla se zbate pe măsură ce investitorii se tem că situaţia din Ucraina va avea consecinţe neaşteptate. De când Putin a oferit Ucrainei un stimul financiar de 15 miliarde în decembrie, valoarea rublei faţă de dolar a scăzut cu 25%.

    Specialiştii consideră că puterea de cumpărare a ruşilor nu s-a schimbat, dar o parte dintre aceştia sunt indecişi dacă să mai încurajeze sau nu industria de peste ocean. Mark Parker, CEO Nike, speră ca situaţia să se rezolve cât mai curând: “Sperăm la o rezolvare paşnică a situaţiei. Între timp, ne vom concentra pe lucrurile care ţin de noi, cum ar fi clienţii.”

  • Colecţionarul de emoţii

    Se gândesc pe naiba. Iar profesoara a greşit cu doar câteva mii de kilometri, neimportant la scara planetei şi a istoriei. Omul momentului se numeşte Vladimir Putin. În octombrie anul trecut revista americană Forbes îl numea cel mai puternic din lume, detronându-l pe Barack Obama, iar Putin şi-a luat rolul în serios şi a început să depăşească etapa condusului gâştelor sălbatice către locurile de iernare cu deltaplanul, a scufundărilor în Marea Neagră în căutarea de amfore sau a călăritului şi vânătorii la bustul gol şi fără şa şi a început să lucreze la proiectul Maicii Rusia reîntregite.

    Omul are un ţel, iar pasienţa cu Crimeea i-a ieşit în doar câteva zile, zile în care restul lumii n-a încercat decât să-l definească: Angela Merkel se întreba dacă este în toate minţile, Newsweek nu îl vedea ca un lider rece, de formaţie KGB-istă, ci drept un ins emoţional şi impulsiv, care a suferit un atac de panică geopolitică în momentul în care a resimţit haosul de la vecinii ucraineni, un jurnalist de la revista Politico care a participat la un dineu oficial a văzut un Putin mândru, care nu râde mai deloc, iar Mark Galeotti, profesor universitar la New York şi specialist în politica rusă, crede despre liderul de la Kremlin că este un oportunist calculat, inteligent, dar un naţionalist profund. În cele din urmă surse anonime de la Casa Albă au apărut prin presă definindu-l pe Putin un raţional pur, dar un nehotărât notoriu.

    Dacă nici măcar nu-l pot defini, cum să-l combată? Văd teorii despre noul război rece sau despre posibilitatea izbucnirii unui conflict armat. Nu exclud, dar nu trebuie să uităm că în ziua de astăzi războaiele se poartă în varii moduri. Nu-i nevoie să ataci o ţară şi oamenii să se bălăcească prin tranşee pline de noroi şi nu-i nevoie să lansezi rachete nucleare. Imperiul roman s-a prăbuşit, în mod fundamental, din cauză că nu s-a dovedit deschis spre inovaţie, iar din punct de vedere militar a ignorat calul şi şaua. În ultimii cinci ani am avut o sumedenie de războaie economice, ale gazelor naturale, ale materiilor prime, ale metalelor rare sau ale valutelor; fiecare dintre acestea şi-a avut efectele, şi cineva a câştigat putere şi influenţă, iar altcineva a pierdut bani, viitorul pentru copii şi şansele la o dezvoltare economică şi socială.

    Distrugi o naţie când îi cumperi fabricile şi le închizi. Când otrăveşti oameni poluând apele şi distrugând mediul. Condamni o naţie la pieire obligând-o să trăiască în sărăcie şi neştiinţă. Politicienii români fie se învârtoşează şi îşi arată muşchii, fie îşi fac ceea ce cred ei că este datoria lor şi lansează declaraţii menite a linişti vulgul. Cărui vulg, între noi fie vorba, nici nu pare a-i păsa prea tare de ceea ce s-ar putea întâmpla cu lumea – o fi o reminiscenţă a sorgintei dacice, care daci se temeau doar să nu le cadă cerul în cap.

    O să mă repet un pic: nu cred că lumea va repeta greşelile din 1914, pentru că deja lumea este ocupată până peste cap cu greşelile momentului, în care, în mod paradoxal, ne adâncim, în loc să căutăm soluţii de depăşire. Europa se autodistruge acum nu cu gaze sau cu mitraliera, ci cu bani, nepăsare şi inconştienţă. Cum se repoziţionează România pe harta intereselor economice, în condiţiile în care chiar în sânul Europei fiecare stat încearcă să se descurce pe cont propriu, protejându-şi comerţul, companiile, investiţiile, iar interesul comun european nu depăşeşte amabile strângeri de mână şi zâmbete politicoase?

    Cred că Putin cel adevărat este cel din februarie 2008, când, la conferinţa de presă de la finalul mandatului de preşedinte, s-a declarat cel mai bogat om din lume, nu pentru că a adunat bani, ci pentru că a adunat emoţii. Şi mi-am imaginat un clasor cu emoţii presate, alături de care sunt lipite mici etichete pe care scrie „emoţie europeană de când le-am tăiat gazul„ sau „emoţie ucraineană de când am îndreptat rachetele spre ei„.

    Ilustrez cu un tablou al unui pictor ucrainean (cum altfel?); este vorba de un „Grup de orbi„ realizat în 1879 de Nikolai Iaroşenko, membru al vestitei cooperative artistice „Rătăcitorii„, creată pentru a protesta faţă de restricţiile impuse de mediul academic.

  • Vladimir Putin: Rusia nu va răspunde pentru moment sancţiunilor americane

     “Consider că pentru moment trebuie să ne abţinem de la a lua măsuri de răspuns” la sancţiunile americane, a declarat Putin în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Rusiei, au anunţat agenţiile.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro