BusinessMagazin

Tag: producator

  • Schimbare importantă la Ford: directorul general Mark Fields va fi înlocuit de Jim Hackett, şeful diviziei de maşini autonome

    Producătorul de maşini va anunţa luni că Mark Fields se va retrage, iar Jim Hackett va avansa din poziţia de director al unităţii Smart Mobility a Ford, potrivit unei surse citate de Bloomberg. Hackett a fost director executiv al producătorului de mobilă Steelcase timp de 20 de ani.

    Comisia Ford a pus presiune pe Fields, luna aceasta, înainte de întâlnirea anuală a acţionarilor, unde investitorii au tras la răspundere managementul pentru performanţa slabă a cotaţiilor. Acţiunile Ford au scăzut cu 37% în ultimii trei ani în care Fields a fost director executiv, scăzând şi capitalizarea de piaţă a companiei şi ajungând în urma Tesla. Producătorul de maşini a anunţat un program voluntar de achiziţie a unei părţi din companie, intenţionând să reducă costurile.

    Mai mult, Ford îl înlocuieşte pe directroul de comunicaţii al lui Fiels, Ray Day, cu Mark Truby, un fost reporter care a condus departamentul de comunicaţii al Ford din Asia, potrivit sursei citate de Bloomberg.

  • Zitec se extinde în Braşov şi caută să angajeze 20 de oameni

    Compania va inaugura oficial biroul din Braşov în această vară, şi se află deja în plin proces de recrutare. Pentru a aplica pe poziţiile de începători, candidaţii trebuie să aibă cunoştinţe de bază în programare şi să cunoască limba engleză.
     
    Cei care vizează job-uri la nivel middle şi senior au nevoie de minimum doi-trei ani de experienţă în dezvoltare web. Printre job-urile Zitec disponibile în Braşov se numără PHP Software Engineer, Magento Developer, Front End Engineer, Software Tester, Quality Assurance Engineer, Project Manager.
     
    „Pentru Zitec, calitatea echipei este esenţială, indiferent de oraşul în care ne extindem. Prin urmare, căutăm colegi pasionaţi, implicaţi, dispuşi să înveţe şi să se perfecţioneze. Livrăm cele mai bune soluţii clienţilor noştri, iar pentru asta avem nevoie de echipe de top. Braşov este primul oraş din ţară unde ne vom extinde echipa curentă de 130 de colegi din Bucureşti”, a declarat Alexandru Lăpuşan, CEO şi Fondator Zitec.
     
    La începutul acestui an, Zitec a atras o investiţie de peste 1,7 milioane de euro din partea eMAG. Odată cu această investiţie, Zitec are în plan o extindere accelerată pe piaţă, prin creşterea echipei, deschiderea de birouri în provincie, formarea unui departament specializat în fonduri europene şi granturi, precum şi activităţi susţinute de creştere a portofoliului de clienţi în Europa de Vest şi SUA.

  • Producătorul local Symmetrica a ajuns la un business de 20 de milioane de euro

    Scăderea investiţiilor cu fonduri bugetere sau comunitare în infrastructură  a dus, în ultimul an, la modificarea raportului de vânzări pe tipuri de lucrări; creşterea constantă a investiţiilor pe segmentul rezidenţial în ultimul an a determinat o majorare semnificativă a livrărilor Symmetrica către proiect, astfel, în acest moment, cca. 42% din afacerile companie sunt realizate din proiecte de acest tip.

    “Dezvoltarea sectorului imobiliar şi scăderea investiţiilor cu fonduri bugetere sau comunitare în infrastructură au dus, în ultimul an, la modificarea raportului de vânzări pe tipuri de lucrări. Astfel, dacă în trecut proiectele realizate cu statul reprezentau cca. 60% din business-ul companiei, astăzi ponderea a ajuns la 40%, raportându-se o creştere pe segmentul privat”, a declarat Sebastian Bobu, Director Executiv al Symmetrica.

    Potrivit reprezentantului companiei, proiectele private însumează acum 42% din business-ul companiei, faţă de 32% în 2015. Din totalul proiectelor private, 28% din livrări sunt direcţionate către proiecte rezidenţiale, comerciale şi industriale, în timp ce 14% către proiecte realizate direct cu persoane fizice.

    “Desigur, un procent de 8% din livrările companiei este realizat către magazinele de bricolaj sau către alţi distribuitori autorizaţi, ajungând astfel, în majoritate, tot în proiecte realizate de persoane fizice”, a mai precizat Sebastian Bobu.

    Revirimentul pieţei rezidenţiale se poate observa nu numai în ceea ce priveşte volumele tot mai mari livrate către acest tip de proiecte, cât şi în tipurile de produse alese. Astfel, dezvoltatorii noilor ansambluri rezidenţiale de pe piaţa locală optează tot mai mult pentru amenajarea cu pavaj în detrimentul turnării asfaltului. Astfel, aceştia aleg să monteze pavele pe drumurile adiacente, în parcări şi pe căile de acces.

    “Investitorii imobiliari au învăţat, după anii de criză prin care a trecut industria, că materialele de calitate folosite în dezvoltarea locuinţelor sunt factorul decident pentru clientul final. Chiar dacă clădirea în sine este cea care îi convinge pe cumpărători să aleagă sau nu un anumit ansamblu, exteriorul nu trebuie nici el neglijat. Astfel, românii îşi doresc tot mai mult să locuiască într-o zonă amenajată modern şi care să nu prezinte riscul de a se deteriora în timp scurt”, a afirmat Directorul Executiv al Symmetrica.

    Astfel, potrivit declaraţiilor sale, se observă o disponibilitate tot mai mare din partea constructorilor de a aloca bugete importante pentru produse de o calitate ridicată, rezistente în timp şi cu design deosebit. Tocmai din acest motiv, cea mai mare parte din produsele Symmetrica livrate către proiectele rezidenţiale fac parte din gamele de design.

    “Alegerea clientului, fie persoană fizică sau arhitectul unui proiect privat, se bazează pe destinaţie – trafic greu-uşor – şi pe estetică. În general se aleg pavele clasice gri pentru zona rutieră, iar pentru zonele pietonale pavele în funcţie de ambientul ce urmează a fi creat”, a subliniat Sebastian Bobu.

    În ceea ce priveşte bugetul alocat de dezvoltatorii imobiliari, aceştia aleg de cele mai multe ori modele cu preţuri medii, situate între 60 şi 70 lei / mp, şi  optează şi pentru serviciile de montaj din dorinţa de a obţine o lucrare de calitate şi durabilă.

    Când vine vorba de persoanele fizice, bugetul alocat este uşor ridicat, fiind vorba şi de suprafeţe mai mici. Astfel, aceştia aleg modele cu preţuri de până la 100 lei / mp şi, de asemenea, şi serviciile de montaj.

    Symmetrica este o companie 100% românească, producătoare de pavele, borduri şi rigole vibropresate pietonale şi carosabile, într-o gamă variată de forme şi culori. Aceasta a fost înfiinţată în 1994 de Florentina-Mihaela Stanciu (60% din acţiuni) şi Florin-Cristinel Stanciu (40% din acţiuni).

    Prima fabrică Symmetrica a fost inaugurată în 1999 la Vereşti, judeţul Suceava, urmată apoi de unităţile de producţie de la Podu Iloaiei, judeţul Iaşi (2010), şi Bolintin Vale, în apropiere de Bucureşti (2011), Prejmer – Braşov (2012) şi Cociu – Bistriţa-Năsăud (2012).

    Principalele proiecte pentru care Symmetrica a livrat pavele şi borduri se numără Arena Naţională, parcul balnear din staţiunea Vatra Dornei, magazine Carrefour, Lidl, Penny Market, parcări cu pavele ecologice în Bucureşti etc. De asemenea, produsele companiei au fost folosite pentru reabilitatea de străzi, trotuare şi parcuri ecologice din întreaga ţară.

     

  • Cum a reuşit un moldovean să construiască un imperiu de 28 de milioane de euro din vânzarea de îngheţată

    Fondată în anii ‘90, compania suceveană deţine o fabrică în judeţul Suceava, este prezentă în reţelele de magazine moderne şi tradiţionale, dar deţine şi magazine proprii. „Într-un concediu petrecut în România în 1990, am adus o maşină de îngheţată din Austria, pe care am cumpărat-o prin credit, am închiriat un spaţiu în Suceava şi am testat piaţa timp de o lună”, descria Vasile Armenean modul în care a pornit afacerea, într-un interviu acordat în 2009.

    În 1987-1988, Armenean a lucrat la o gelaterie din Austria şi acolo i-a venit pentru prima dată ideea de a lansa un business similar şi în ţară. El a fondat afacerea Betty Ice în 1994, la Suceava. În 2016, Betty Ice a avut o cifră de afaceri de circa 125 milioane de lei (28 mil. euro), un plus de 10% faţă de 2015.

    „Anul 2016 a fost unul bun pentru companie, dar pentru anul acesta nu pot face estimări pentru că evoluţia consumului de îngheţată depinde de vreme. Însă facem investiţii în continuare,  dezvoltăm reţeaua de distribuţie şi am lansat două produse noi. Investim o mare a profitului realizat anual în activitatea companiei“, a spus Vasile Armenean, proprietarul producătorului de îngheţată din Suceava

    Citiţi aici cum a ajuns Vasile Armenean să deţină un business prea mare pentru graniţele ţării. Povestea a fost spusă în 2008 pentru Business Magazin

  • Sfaturi de carieră de la managerul care conduce filiala locală a celui mai mare producător de ţigarete din lume – VIDEO

  • Teraplast are un nou director general

    Mirela Pop este de profesie economist şi face parte din echipa Teraplast de 9 ani. Pop a condus iniţial diverse departamente din sectorul financiar, iar din 2014 a trecut în zona comercială, fiind responsabilă de managementul liniei de business Instalaţii & Amenajări. De anul trecut, a preluat şi conducerea liniei de business profile tâmplărie şi activităţile de logistică. Business-urile gestionate de Mirela Pop generează aproximativ 50% din cifra de afaceri consolidată a Grupului Teraplast.
     
    “De-a lungul ultimilor 10 ani, Teraplast a avut mai multe echipe de management nelocate la Bistriţa. Acum, odată cu hotărârea lui Mircea Hotoleanu de a părăsi compania din motive personale, am decis să promovăm în funcţia de Director General un om cu performanţe dovedite în cadrul Grupului. Suntem convinşi că, sub conducerea Mirelei Pop, toate eforturile echipei vor fi canalizate înspre realizarea obiectivelor propuse pentru acest an”, a declarat Dorel Goia, Preşedinte al Consiliului de Administraţie Teraplast. 
     
    Printre responsabilităţile importante ale Mirelei Pop în cadrul Grupului Teraplast a fost crearea departamentului de credit, în vederea recuperării creanţelor. Acest departament a adus compania la un nivel în care valoarea creanţelor litigioase este aproape zero. 
     „În cei 9 ani petrecuţi în Teraplast am lucrat în multe proiecte, destul de diferite de ceea ce făcusem până atunci. Nu mi-e teamă de provocări, pentru că nu sunt singură, am în spate o echipa puternică şi profesionistă. Nu va fi un an uşor, dar suntem un Grup mare cu capital românesc, stabil din punct de vedere financiar, avem un portofoliu de produse care ne permite să ne reinventăm în permanentă, astfel că suntem încrezători că vom reuşi să ne atingem ţintele de venituri şi de profitabilitate bugetate pentru 2017”, a declarat, la rândul sau, Mirela Pop, noul Director General al Teraplast. 
     
    Grupul Teraplast include compania Teraplast (producător de ţevi, granule şi profile din PVC), subsidiară TeraSteel (producător de panouri sandwich şi structuri metalice zincate), subsidiară Teraglass (producător de ferestre şi uşi din PVC), subsidiară Teraplast Logistic (începând cu iunie 2016 coordonează activităţile logistice ale Grupului) şi Politub (producător de ţevi din polietilenă).
    Grupul Teraplast şi-a bugetat pentru anul 2017 o cifra de afaceri de 434,6 milioane lei şi un profit net de 38,1 milioane lei. Valoarea EBITDA estimată în 2017 este de 63,3 milioane lei. În primele trei luni din 2017 Grupul Teraplast a realizat o cifra de afaceri de 66,5 mil. lei, un profit net de 1,6 milioane lei şi EBITDA de 6,6 milioane lei.
     
    Teraplast activează pe pieţele de instalaţii şi amenajări, profile tâmplărie, panouri sandwich şi structuri metalice zincate, tâmplărie termoizolantă şi granule PVC şi deţine poziţii de top pe o mare parte din aceste pieţe. Compania-mama Teraplast este lider de piaţă pe segmentele de canalizări exterioare şi granule, şi este al doilea jucător de pe piaţă de canalizări interioare. Subsidiară TeraSteel este al doilea jucător de pe piaţă de panouri sandwich şi, începând de anul trecut, este liderul pieţei de structuri metalice zincate.

  • Povestea omului care a creat cele mai iubite dulciuri din lume – VIDEO

    Mars s-a născut în 1882 în Pope, Minnesota, şi a învăţat să facă ciocolată de la mama sa, în perioada când a fost nevoit să stea acasă deoarece s-a îmbolnăvit de poliomielită. La 19 ani a început să vândă cipsuri de melasă. În 1902, s-a căsătorit cu Ethel G. Kissack, iar doi ani mai târziu s-a născut Forrest Edward Mars, cel care avea să aibă o contribuţie uriaşă la dezvoltarea companiei.

    În 1911 Frank C. Mars începe să facă bomboane în bucătăria sa din Tacoma, Washington, şi apoi să le vândă. În 1920, se mută în Minneapolis, unde începe o afacere cu bomboane numită The Nougat House. Acolo sunt produse batoanele de ciocolată Patricia Chocolates, numite după fiica lui. Doi ani mai târziu, apare pe piaţă divizia de bomboane MAR-O-BAR, Mars redenumeşte compania MAR-O-BAR, iar afacerile ajung la 100.000 de dolari.

    În 1923, după trei ani de muncă, Mars alături de fiul său lansează Milky Way, care s-a dovedit a fi un mare succes şi care le-a permis să angajeze mai mulţi oameni. Compania, redenumită Mars, Incorporated, inaugurează o fabrică în 1929 în Chicago, fapt care face ca businessul să explodeze, apoi, un an mai târziu, este lansat şi batonul de ciocolată Snickers.

    Frank s-a certat cu fiul său în legătură cu ingredientele ciocolatei Milky Way, iar Forrest Mars s-a dus în Anglia, unde a încercat să vândă Milky Way realizat cu ingredientele agreate de el. 

    În 1935 compania a intrat în domeniul hranei pentru animale, alături de o companie din Marea Britanie, lansând produsul Chappie; peste alţi patru ani, era lansa şi un produs destinat pisicilor, numit KiteKat.

    În timpul celui de-a doilea război mondial, Mars s-a întors în SUA, unde a lansat bomboanele M&M, inspirate de un produs european; primele M&M au fost produse pentru armata SUA. Tot Forrest Mars este responsabil pentru extinderea afacerii prin lansarea cutiilor de orez Uncle Ben’s. Forrest era cunoscut drept un om foarte strict, el fiind cel care a inventat şi pus în practică un sistem de recompense şi pedepse care a rezistat foarte mulţi ani. New York Times scria în 1999 că angajaţii care ajungeau la timp în fiecare zi toată săptămână erau recompensaţi cu un bonus, iar cei care întârziau erau penalizaţi financiar.

    Forrest Mars a murit în 1999, la 95 de ani; conducerea a fost preluată de fiul acestuia, Forrest Mars Jr., care a intrat în afacerile familiei încă din 1959 şi a petrecut mult timp în Europa pentru a creşte vânzările pe bătrânul continent. El a devenit copreşedinte alături de fratele său John, în 1975, an în care veniturile companiei au ajuns la 1 miliard de dolari.

    Mars este încă o afacere de familie, iar majoritatea membrilor au fost extrem de discreţi, vorbind rar cu presa. Din 2015, compania este condusă de Grant F. Reid.

    Forrest Mars i-a promis tatălui să că va transforma compania într-un jucător global; şi-a ţinut cuvântul întocmai, produsele Mars putând fi găsite aproape oriunde pe glob.

  • Producătorii de medicamente din România înfiinţează organizaţia independentă PRIMER. Care sunt obiectivele sale?

    „România are o tradiţie îndelungată în industria farmaceutică, iar contribuţia pe care fabricile de medicamente din România, indiferent de capital, o au la dezvoltarea economică este esenţială pentru evoluţia noastră că stat european modern” a declarat Dragoş Damian, director executiv PRIMER. 

    „Sectorul manufacturierii produselor farmaceutice este strategic, plăteşte taxe şi impozite în România, a creat mii de locuri de muncă pentru personal de înalta calificare şi asigura medicamente esenţiale pentru români, în ciuda unui mediu concurenţial care îi este potrivnic şi în care nu găseşte niciun sprijin din partea autorităţilor. Medicamentul “Made în România” este respectat în peste 100 de ţări în care este exportat, mai puţin în ţară lui de origine”, a adăugat Damian.

    Obiectivele imediate ale PRIMER sunt:

    • O revizuire a taxei clawback care să ţină cont de interesele economice ale României şi care să ajute producătorii locali şi potenţiali investitori să poată beneficia de un mediu concurenţial corect. Această înseamnă implementarea de la 1 iulie 2017 a formulei de clawback diferenţiat Plx 425/2014 care este blocată în Parlament de peste 3 ani şi, începând cu 2018, trecerea la taxa clawback zero pentru medicamentele generice, care nu sunt răspunzătoare pentru creşterea costurilor din sistemul de sănătate.

    • Modificări urgenţe în metodologia de calcul a preţurilor care să aibă în vedere excluderea prevederilor ambigue legate de patent şi care să permită aprobarea şi includerea în maximum 30 de zile în catalogul naţional (Canamed) a preţurilor pentru medicamentele generice;

    • Adoptarea unor facilităţi fiscale pentru achiziţia de licenţe de fabricaţie şi echipamente de producţie şi a unor facilităţi comerciale de genul celor din din Legea 150/2016, care să asigure prezenţa unui minim de medicamente fabricate în România pe canelele comerciale, având în vedere că producţia locală poate facilita accesul fără obstacole a pacienţilor la o gama largă de medicamente de prima nevoie.

    PRIMER cere autorităţilor să lanseze de urgenţă consultări cu producătorii industriali de medicamente din România pentru identificarea măsurilor care să oprească crizăînchiderii fabricilor de medicamente şi a dispariţiei medicamentelor şi care să aducă această industrie dintr-o cenuşereasa a economiei într-un factor de dezvoltare economică accelerată.

    Din PRIMER fac parte 15 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, INFOMED FLUIDS, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA, VIM SPECTRUM.

  • De la Pasunnic la Hike: cele mai amuzante fake-uri de pe piaţă – GALERIE FOTO

  • Jucător nou cu ştate vechi în industria vinului

    „A fost o ambiţie să lucrez în industria vinurilor şi cred că vinul m-a ales pe mine în aceeaşi măsură în care eu l-am ales pe el. Am văzut lumina zilei la Jidvei, chiar în castelul de pe eticheta sticlei de vin; în acest castel, părinţii mei au avut prima locuinţă de serviciu”, povesteşte Dan Muntean despre începuturile sale în această nişă. El este unul dintre executivii veterani din industria vinului, cu experienţă de câteva zeci de ani în domeniu; în ultima perioadă a lucrat pentru compania britanică Halewood, care are o cifră de afaceri de circa 10 milioane de euro. „Se spune că sunt foarte puţini cei care, odată intraţi în această industrie, o părăsesc, iar Domeniul Muntean este o nouă provocare, de care aveam nevoie după 30 de ani petrecuţi în această meserie fabuloasă”, adaugă acesta despre decizia luată la finele anului trecut, de a părăsi compania Halewood.

    Domeniul Muntean este, aşadar, o afacere de familie, cu o echipă cu experienţă în domeniu şi care, înainte de toate, „iubeşte vinul şi are o înţelegere profundă a pieţei”, spune fondatorul. Noua companie înglobează atât propria sa viziune despre ceea ce poate şi trebuie să facă pentru şi cu vinul din România, cât şi propriul stil de a face afaceri. Printre ambiţiile sale legate de acest proiect se numără cea de a crea şi de a distribui „vinuri cu personalitate, din soiuri alese cu grijă, care spun o poveste”. Fiind o afacere independentă, Dan Muntean a ales să colaboreze numai cu parteneri internaţionali, „aidoma nouă, businessuri de familie, care iubesc vinul şi pe care românii merită să îi «(de)guste»”.

    Muntean consideră că România are un potenţial viticol profitabil datorită condiţiilor climatice diverse, tipuri de sol potrivite, o istorie a viţei de vie „atât de interesantă, cu soiuri remarcabile”, dar şi o poziţionare geografică ideală. În acest sens, „pentru a putea controla calitatea vinurilor”, conform spuselor sale, se află în faza de finalizare a achiziţiei unei crame şi a unei suprafeţe de circa 70 de hectare de viţă de vie în regiunea viticolă Dealu Mare. Producţia de vinuri proprii va începe din recolta acestei toamne, punând în valoare atât soiuri tradiţionale româneşti, precum Fetească Neagră, Tămâioasă Românească, dar şi soiuri internaţionale, cunoscute printre români, precum Merlot, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon sau Chardonnay. Apreciază că investiţia totală, la finalul proiectului, se va ridica la circa 2,5 milioane de euro.

    Pe lângă producţia de vinuri proprii, Domeniul Muntean se concentrează în prezent pe aducerea în România a unor vinuri reprezentative pentru regiunile din care provin. „Ne bazăm pe o selecţie atentă şi riguroasă a vinurilor, atât din Lumea Veche, cât şi din Lumea Nouă, precum vinuri rose din sudul Franţei, Tempranillo din Spania, rieslinguri germane, shirazuri din Australia sau Carmenere din Chile”. Portofoliul de importuri al firmei reuneşte mărci celebre atât din Europa – grupul Gerard Bertrand, grupul Pesquera Alejandro Fernandez, Dr. Loosen Estates, Chateau Musar cât şi din Lumea Nouă, cum sunt cele produse de Luis Felipe Edwards în Chile sau de Seifried din Noua Zeelandă. Principala direcţie pentru 2017 constă în creşterea prezenţei în cât mai multe unităţi de desfacere, atât în retail, cât şi în HoReCa, dar şi demararea lucrărilor pentru producţia proprie de vin. Conform fondatorului, produsele Domeniul Muntean se vor poziţiona pe un segment de preţuri mediu şi premium, iar printre planurile pe termen lung antreprenorul îşi propune să producă şi să comercializeze „vinuri memorabile la un raport calitate preţ la fel de memorabil, atât pe piaţa României, cât şi la export”. 

    Piaţa vinului din România este mai mare în volum decât pieţe consacrate cum ar fi Portugalia sau Austria, însă, ca valoare, reprezintă doar o parte din valoarea vânzărilor de vin din alte ţări, afirmă Dan Muntean. „În multe cazuri este greu de explicat cum pot exista pe piaţa noastră vinuri româneşti atât de ieftine, după cum este la fel de greu de explicat de ce există, într-o propoţie mult mai redusă, şi vinuri atât de scumpe”, afirmă antreprenorul. În opinia sa, vor trece mai mulţi ani până când piaţa se va maturiza şi până când aceste extreme vor dispărea. Un rol îl pot avea comercianţii la toate nivelurile, prin asumarea calităţii produsului din raft, în aceeaşi măsură ca şi producătorii, „aşa cum se întâmplă în toate pieţele mature”, afirmă Muntean.

    Demers ce va ajuta nu numai consumatorul, dar şi producătorul şi comerciantul, consideră antreprenorul. Pe de altă parte, piaţa vinurilor din România este, „fără îndoială, dinamică şi extrem de competitivă”, dar există loc de creştere în continuare pentru jucătorii care inovează pe piaţă. „De la an la an, creşterea apetitului consumatorului român pentru nou, dorinţa de a experimenta gusturi şi arome noi şi abilitatea de a înţelege vinurile de calitate ne dau această încredere”, mai spune acesta. Conform datelor pblicate recent de ZF, România are circa 180.000 de hectare cu viţă de vie grupate în 37 de podgorii, iar cu acest nivel al suprafeţei ocupate cu viţă, ţara noastră se află pe locul cinci în UE şi pe locul 11 în lume.

    Mai mult, piaţa locală se află pe locul 13 în lume din punctul de vedere al producţiei de vin, într-un top condus de Italia, Franţa şi Spania, potrivit datelor pentru anul 2015 estimate de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV). Producţia locală de vin a fost în 2015 de circa 4,1 milioane de litri, potrivit aceleiaşi surse. Conform datelor de la Ministerul de Finanţe, în România existau la finalul lui 2015 circa 220 de companii care aveau declarat drept CAEN „Fabricarea vinurilor din struguri“, cu afaceri cumulate de 650 milioane de lei, însă piaţa este dominată de câţiva producători mari, cu mii de hectare fiecare. În ultimii ani, tot mai multe crame butic îşi fac loc pe piaţă, targetând în special segmentul premium.

    Oportunitatea de a crea vinuri bune a venit odată cu viile nou plantate şi echipamentele noi de nivel internaţional din cramă, pe care producătorul român le are acum, cu sprijin european la îndemână, spune antreprenorul despre piaţa în care activează. Însă, după părerea sa, unul dintre pericole este ca producătorul să nu îşi înţeleagă consumatorul şi să nu dea aceeaşi atenţie tuturor vinurilor produse, indiferent de palierul de preţ. „Un producător bun trebuie totdeauna judecat după cel mai ieftin vin pe care îl produce, nu după cel mai scump! Observ că există o reticenţă şi din partea comentatorilor de vin din România de a recenza vinuri cu un nivel de preţ scăzut, ca şi cum ele nu ar fi importante… Dar ele sunt importante pentru consumator!”, susţine Muntean.

    Principala schimbare din ultimele decenii pe piaţa vinurilor a fost apariţia lanţurilor de retaileri internaţionali, care a fost de folos în structurarea pieţei, dar şi multiplicarea numărului de magazine de specialitate. Dacă ar fi să traseze câteva perspective ale viitorului acestui segment, Dan Muntean consideră că tot mai mult vin va fi cumpărat din comerţul modern şi din ce în ce mai puţin va fi consumat din comerţul tradiţional şi din autoconsum. De asemenea, antreprenorul consideră că vinurile de import vor creşte de la nivelul de sub 5% din piaţă la care se află astăzi, iar structura consumului se va schimba. Astăzi sunt preferate mai cu seamă vinurile albe şi dulci, în următorii ani vinurile seci şi roşii vor căpăta tot mai multă popularitate, iar cel rose va cunoaşte o creştere spectaculoasă. Mai mult, se aşteaptă la un interes mai mare pentru vinuri liniştite şi vinuri spumante în detrimentul berii şi al băuturilor spirtoase. „Vinul face parte din stilul de viaţă şi din cultura unui popor. Într-o lume tot mai globalizată, aceste trăsături se vor accentua în următorii ani şi în România”, afirmă fondatorul Domeniului Muntean.

    „Vinul bun este cel care îţi face plăcere să îl bei şi pentru care să nu fie nevoie să îţi ipotechezi casa ca să îl cumperi”, spune despre preferinţele sale în domeniu. Consideră, de asemenea, că un cumpărător avizat încearcă mereu vinuri noi şi le „descoperă” pe cele ieftine şi bune. Adaugă că „un preţ mare nu este totdeauna o garanţie a calităţii”. În prezent există pe piaţă mii de soiuri, mii de stiluri şi mii de provenienţe diferite, iar oportunitatea de a gusta ceva nou şi interesant „este o plăcere în sine. Această oportunitate nu exista acum 15 ani”, declară antreprenorul. Dan Muntean şi-a început activitatea în acest domeniu la finele anilor ’80, când lucra la o firmă de comerţ exterior, singura la acea vreme care făcea export de vin în România. În 1987 a primit şi responsabilitatea de a alege un distribuitor pentru Marea Britanie dintr-o listă de 10 nume. Aşa a început povestea sa cu Halewood International, care, de altfel, după vizita fondatorului John Halewood în România, a şi început să importe cantităţi mici de vin românesc în Anglia. Ulterior, britanicul a decis să-şi creeze propria reprezentanţă pe plan local; „aşa am ajuns să export în Marea Britanie nu numai vin românesc, ci şi întreaga familie”, povesteşte Dan Muntean.

    Spune, de asemenea, că această perioadă de început i-a marcat pozitiv cariera profesională. Dacă la momentul înfiinţării reprezentanţei locale scopul principal era de a livra către compania-mamă, cu timpul a descoperit că piaţa din România este la fel de interesantă. Făcând o retrospectivă a carierei sale, cel mai frumos moment profesional a avut loc în urmă cu 20 de ani, când a câştigat licitaţia pentru pachetul majoritar al societăţii care avea să devină Cramele Halewood, în defavoarea altor 12 firme participante. „Am pornit atunci de la zero şi am reuşit într-un timp relativ scurt să devenim unul din primii 10 jucători din industria vinului. Atunci am înţeles valoarea unei echipe bune şi unite în succesul unei societăţi”, declară Muntean. Pe de altă parte, cel mai dificil moment profesional a fost acela când „fondatorul firmei Halewood ne-a părăsit fulgerător. John nu a fost doar un antreprenor de excepţie, dar şi un om cu un extraordinar fler de marketing. Atunci am înţeles valoarea unui lider în succesul unei societăţi”, explică Muntean.

    În prezent, Dan Muntean este singurul acţionar al firmei pe care o conduce, însă ţine să precizeze că are alături o echipă foarte puternică şi o familie minunată, care îl susţine. „Nu mă consider un antreprenor, fac aceeaşi meserie cu plăcere şi cu aceeaşi ambiţie ca înainte”, spune Muntean despre noua sa poziţie profesională. Precizează însă câteva dintre principalele calităţi ale unui antreprenor; pe primul loc plasează viziunea, urmată îndeaproape de ambiţie, împreună cu îndrăzneala şi, mai ales, multă, multă muncă.

    2,5 MILIOANE DE EURO va fi valoarea investiţiei la finalul proiectului Domeniul Muntean, când compania va  produce propriile vinuri

    70 DE HECTARE de viţă de vie sunt achiziţionate de Domeniul Muntean în regiunea viticolă Dealu Mare, a cărei cultură va fi folosită în producţia de vinuri proprii

    30 DE ANI a activat Dan Muntean în domeniul vinului până când a decis să devină antreprenor

    5 ESTE LOCUL OCUPAT de România în cadrul UE după suprafaţa de ocupată cu viţă de vie, de circa 180.000 de ha

    220 DE COMPANII aveau declarat drept CAEN „Fabricarea vinurilor din struguri“ în 2015; afacerile lor cumulate ajungeau la 650 milioane de lei