BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • Oraşul lui Schindler, eroul care a salvat de la moarte mii de evrei, atrage anual 2,5 milioane de turişti străini

    După nicio oră de la plecarea din Varşovia, eram deja în Rynek, piaţa principală din centrul vechi al oraşului, unde se arătau rând pe rând, din trapul cailor care plimbau în trăsuri elegante turişti entuziasmaţi, faţadele pastelate ale clădirilor medievale. Într-una din cele mai  mari pieţe medievale din Europa, am simţit că fac o călătorie în timp.

    În mijlocul pieţei Rynek, în lumina slabă a stâlpilor de iluminat, se înălţa impunătoare catedrala Sfânta Maria, cu două turnuri ascuţite asupra căreia îşi îndreptaseră câţiva turişti bliţurile aparatelor de fotografiat. Sfânta Maria este cea mai faimoasă catedrală din Cracovia, dintre cele peste 100 de bazilici. „Din cel mai înalt turn al acestei catedrale răsună din oră în oră un sunet de trompetă în cinstea celui care a salvat în secolul al XIII-lea oraşul de invazia tătărilor, cântând la trompetă şi anunţând astfel că de porţile oraşului se apropie primejdia“, ne lămurea a doua zi ghida poloneză cu privire la sunetul pe care îl auzisem imediat ce păşisem în centrul vechi.

    Dacă în piaţă, din cel mai înalt turn al catedralei (de peste 80 de metri), se auzea acest „imn al oraşului“, numit Hejnal, în restaurantul Piano Rouge, unul din cele câteva zeci de localuri cochete din centrul vechi, răsuna vocea unei cântăreţe poloneze, acompaniată de sunete de pian şi de clinchetul tacâmurilor. Bucătaria poloneză se remarcă prin colţunaşii umpluţi cu varză, ciuperci, brânză sau carne, cunoscuţi ca pierogi, prin şniţelul de porc cu varză călită, brânza afumată din lapte de oaie (oscypek), dar şi supa tradiţională de sfeclă.

    Oraşul care atrage în prezent 2,5 milioane de vizitatori străini (mai mult decât populaţia României), dintr-un total de 10 milioane de turişti anual în Polonia, îşi leagă existenţa de o legendă faimoasă. Aceasta spune povestea unui rege, Krakus, fondatorul mitic al oraşului, şi a unui dragon care trăia într-o peşteră din dealul Wavel (pe care se află acum castelul regal). Dragonul, care devenise spaima oraşului, a fost învins de un cizmar, Skuba, care a pus în faţa peşterii un berbec umplut cu pucioasă, pe care l-a mâncat dragonul.

    Deşi a încercat să scape de focul care îl cuprinsese cu apa râului Vistula, dragonul a murit în final. Vistula, cel mai lung râu al Poloniei, scaldă Cracovia chiar în partea de sud a oraşului istoric, la dealul Wavel şi vechiul cartier evreiesc Kazimierz. Turiştii pot admira de pe dealul Wavel râul Vistula, cu vapoarele de agrement ce îl străbat. Aici, la o altitudine de 228 de metri deasupra nivelului mării, se află cea mai importantă atracţie turistică a Cracoviei şi cel mai importat complex arhitectural polonez: Castelul Regal, fostă reşedinţă a regilor Poloniei, simbol al istoriei şi culturii poloneze, dar şi catedrala gotică Wavel, în care se află mormintele mai multor regi polonezi, eroi naţionali sau poeţi. Tot aici, după cum ne-a lămurit ghida, sunt înmormântaţi preşedintele Lech Kaczynski şi soţia sa, decedaţi în accidentul aviatic din 2010 de la Smolensk (Rusia).

    Mai mult, din Cracovia a plecat la Vatican în 1978 Karol Wojtyla (cunoscut ca Papa Ioan Paul al II-lea), arhiepiscopul oraşului şi primul papă de origine slavă, dar şi primul papă ales din afara Italiei în peste 400 de ani.

    „Drumul Regal“, o rută pe care o alegeau pe vremuri suitele regale, începe din Piaţa Matejko, trece prin Poarta lui Florian, ajunge în piaţa centrală prin strada Florianska şi apoi pe strada Grodska şi Kanoniczna şi se opreşte tot la dealul Wavel.  Acum, o parte din această rută este străbătută zilnic de zeci de turişti din toate colţurile lumii. „Am avut grupuri de turişti din toată Europa, vara programul meu este foarte încărcat. Turismul reprezintă principalul sector ce asigură veniturile Cracoviei“, spune ghida poloneză care ne însoţeşte.

    Alte atracţii ale oraşului polonez sunt Universitatea Jagiellonă, una din cele mai vechi din Europa, dar şi Kazimierz, fostul cartier evreiesc, fondat în 1335 de regele Casimir Cel Mare. Iniţial Kazimierz fusese un oraş polonez, însă a devenit casa evreilor în 1495, când regele Jan Olbracht a cerut tuturor evreilor să plece din Cracovia. În Kazimierz a trăit o comunitate importantă de evrei, peste 60.000 de persoane, până la invazia naziştilor în al doilea război mondial.

    Cartierul a devenit faimos datorită filmului american „Lista lui Schindler“ (câştigător a şapte premii Oscar), regizat de Steven Spielberg, care spune povestea afaceristului german Oskar Schindler, care a salvat peste 1.000 de evrei de origine poloneză, angajându-i în fabrica sa în timpul Holocaustului, fabrică pe care turiştii o pot vizita astăzi, pe strada Lipowa. În fiecare an, în iunie-iulie, în acest cartier se organizează Festivalul Culturii Evreieşti.

    Anul trecut, turiştii străini au cheltuit în Polonia 9,4 miliarde de euro (din care 4,8 miliarde euro au fost cheltuiţi strict pe deplasările făcute în scop turistic), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Turismului şi al Sportului din Polonia. Aceeaşi sursă arată că Polonia a înregistrat 72 de milioane de sosiri ale vizitatorilor străini (din care 15,8 milioane au fost sosiri ale turiştilor străini) anul trecut, cei mai mulţi venind din Germania, Cehia, Ucraina, Slovacia, Belarus şi Rusia.

    Polonia, care împlineşte anul acesta 25 de ani de la căderea comunismului şi zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, este singura ţară a cărei economie a crescut în timp de criză. Polonezii au reuşit să se dezvolte prin absorbţia de fonduri europene, fiind cel mai eficient utilizator al banilor europeni. Pentru perioada 2014-2020, Polonia are alocate de la bugetul Uniunii Europene 82 de miliarde de euro, adică un sfert din toate fondurile UE rezervate politicii de convergenţă. În zece ani PIB-ul polonez s-a dublat, iar şomajul s-a înjumătăţit. Dacă în 2003 PIB-ul per capita era de 49% din media UE, anul trecut indicatorul era de 68% din media UE.

  • Bronislaw Komorovski îl felicită pe Klaus Iohannis şi îl invită să facă o vizită în Polonia

    “Vă felicit călduros pentru victoria în alegerile prezidenţiale”, afirmă mesajul de felicitare, care i-a fost trimis lui Iohannis la 20 noiembrie şi a fost publicat marţi pe site-ul Ambasadei Poloniei la Bucureşti.

    “Polonia şi România sunt legate nu numai de o istorie şi de o prietenie de secole, dar şi de provocări comune atât în imediata noastră vecinătate, cât şi la nivel global. Parteneriatul Strategic dintre ţările noastre constituie o platformă ideală pentru adâncirea cooperării bilaterale şi la nivelul forumurilor internaţionale, printre altele în cadrul Uniunii Europene şi al Alianţei Nord-Atlantice”, afirmă preşedintele polonez.

    Cu această ocazie, Komorowski l-a invitat pe preşedintele ales al României într-o vizită la Varşovia. “O întâlnire personală ar fi o ocazie perfectă pentru a discuta problemele curente şi perspectivele dezvoltării contactelor bilaterale. Profitând de ocazie, aş dori să vă invit să faceţi o vizită la Varşovia în viitorul apropiat”, afirmă Komorowski.

  • Liderii în afaceri din Europa Centrală şi de Est anticipează creşteri salariale în 2015, pentru păstrarea personalului calificat

    Dintre cei 456 de lideri în afaceri intervievaţi în cadrul sondajului efectuat în opt ţări, în septembrie 2014, respectiv Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia (denumite in continuare”ECE8”), 69% intenţionează să crească salariile angajaţilor in 2015, 50% dintre aceştia anticipând creşteri de până la 5%.

    Cea mai probabilă majorare, după cum indică 37% din ECE8, va fi cuprinsă între 2% şi 4,9%. Pentru 41% dintre cei intervievaţi, deficitul de personal calificat şi presiunea din partea angajaţilor reprezintă factorii principali care vor conduce la creşteri salariale, în timp ce 28% sunt de părere că acestea ar trebui să se bazeze pe o productivitate crescută, iar 25% menţionează performanţe financiare îmbunătăţite. In medie, 50% dintre respondenţi nu intenţionează să aducă modificări notabile în structura personalului, dar 17% previzionează creşteri de 5 până la 10 procente a numărului de angajaţi.

    Îngrijorările legate de forţa de muncă vin pe fondul unor prognoze economice mai degrabă optimiste în ECE8 pentru anul 2015. În medie, la nivelul regiunii, 52% dintre respondenţi anticipează o creştere a PIB-ul ţării lor cuprinsă între 1,0 şi 2,9%, în timp ce doar 9 % prognozează o scădere. Din acelaşi eşantion, 52% sunt de părere că inflaţia va rămâne sub 2,0%.

    „Conform rezultatelor studiului, economiile ECE8 înregistrează o creştere constantă a PIB-ului şi o inflaţie ţinută sub control, dar având în vedere că personalul calificat şi capacitatea de export sunt principalii factori dinamizatori ai competitivităţii economice, aceste societăţi se concentrează tot mai mult asupra factorului uman, spune Şerban Toader, Senior Partner KPMG în România. „Liderii în afaceri susţin în acelaşi timp impunerea unui plafon asupra asigurărilor sociale impuse forţei de muncă, a adăugat Ramona Jurubiţă, Partener Coordonator al Departamentului de Asistenţă Fiscală la KPMG în România, „ceea ce va consolida şi mai mult competitivitatea companiilor. Totodată, aceştia sunt partizanii unui proces mai simplu de încasare şi administrare a taxelor, preferând o cotă unică în locul sistemului progresiv de impozitare.”

    În medie, la nivelul ECE8, 75% dintre respondenţi consideră că economia subterană reprezintă o problemă, iar evaziunea fiscală prin nedeclararea venitului real constituite chestiunea cea mai presantă. Conform studiului KPMG, competiţia acerbă şi cererea scăzută pe piaţă locală sunt factorii care cel mai adesea restricţionează creşterea cifrei de afaceri in ţările ECE8. Cu toate acestea, exceptând un procent de 21% dintre cei intervievaţi, liderii în afaceri din regiune anticipează o creştere a cifrei de afaceri în 2015, în principal generată de o productivitate crescută a angajaţilor şi de intensificarea eforturilor de marketing. 69%  dintre liderii de afaceri care au participat la studiu intenţionează să facă investiţii în perioada 2015-2017, activităţile fiind concentrate pe piaţa locală şi în ţările vecine.

    Realizat de KPMG în anii precedenţi doar pentru ţările baltice, sondajul „Pulsul Economiei” acoperă pentru prima dată opt ţări din regiune. Chestionarul online a colectat răspunsurile oferite de 456 de directori executivi, manageri şi proprietari de companii din ţările incluse în studiu. Ca sector de activitate, cel industrial a reprezentat 29% din răspunsuri, urmat de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (14%). Patruzeci şi patru de procente dintre respondenţi lucrează la companii cu mai puţin de 50% din acţiuni deţinute de rezidenţi, numărul cel mai ridicat fiind în Ungaria (67%). Optzeci şi nouă de procente dintre respondenţi fac parte din conducerea superioară a companiilor şi 11% sunt proprietarii acestora, în timp ce 30 % sunt femei. 50% din respondenţi lucrează în companii cu cifre de afaceri de peste 25 de milioane de Euro, iar 65% dintre companii sunt active pe pieţele de export.

  • Preşedintele Poloniei şi cel al Ucrainei se află în vizită oficială la Chişinău

    Cei doi lideri au fost întâmpinaţi pe aeroportul din Chişinău de preşedintele Nicolae Timofti. Potrivit Interfax Ucraina, cei trei şefi de stat vor discuta despre securitatea în regiune, precum şi despre integrarea europeană a Ucrainei şi Republicii Moldova.

    Poroşenko urmează să viziteze, joi, împreună cu premierul Iurie Leancă municipiul Bălţi, unde trăieşte o importantă comunitate ucraineană, iar Komorowski va dezveli la Chişinău, împreună cu preşedintele Nicolae Timofti, bustul mareşalului Józef Piłsudski, unul din liderii renaşterii naţionale poloneze.

    “Preşedintele ucrainean a început o vizită oficială în Republica Moldova”, se poate citi pe contul oficial de Twitter al administraţiei prezidenţiale ucrainene, relatează Interfax Ucraina.

  • Diplomaţi polonezi expulzaţi pentru spionaj din Rusia, ca măsură de retorsiune

    “Mai mulţi diplomaţi polonezi au părăsit deja teritoriul ţării noastre, din cauza unor activităţi incompatibile cu statul lor”, o expresie folosită în general pentru a desemna activităţi de spionaj, în jargonul diplomatic, a anunţat diplomaţia rusă într-un comunicat.

    Moscova nu precizează nici data şi nici numărul oficialilor expulzaţi.

    Ministerul a adăugat că a adoptat această măsură ca răspuns faţă de expulzarea recentă a unor diplomaţi ruşi din Polonia.

    “Din nefericire, autorităţile poloneze au adoptat această măsură neamicală şi nefondată. Ca urmare, partea rusă a adoptat măsuri de retorsiune adecvate”, se arată în comunicat.

    Presa rusă a anunţat la jumătatea lui octombrie, iar apoi la jumătatea lui noiembrie, expulzarea unor diplomaţi ruşi acuzaţi de spionaj.

    Iar duminică a anunţat arestarea şi expulzarea fostului deputat leton Aleksei Holostov în baza unor acuzaţii de spionaj.

    Sâmbătă, o sursă de la Ministerul german de Externe a declarat pentru AFP că o colaboratoare a Ambasadei Germaniei la Moscova a fost expulzată la solicitarea autorităţilor ruseşti.

    Potrivit săptămânalului Der Spiegel, Rusia ar fi adoptat această decizie ca răspuns la expulzarea de către Berlin a unui diplomat rus care lucra la Consulatul General al Rusiei de la Bonn, în vestul Germaniei.

    Rusia şi Occidentul traversează cea mai dură criză de la sfârşitul Războiului Rece, din cauza conflictului din Ucraina.

    Intensificarea tensiunilor cu Rusia îngrijorează în special ţările din fostul bloc socialist care au aderat în ultimii zece ani la Uniunea Eurpeană (UE) şi NATO.

  • Eşapament cu iz de cartofi prăjiţi

    Pe urmă mi-am dat seama ce se întâmpla: uleiul, amestecat cu ceva benzină sau petrol lampant, poate înlocui foarte bine motorina. Trăisem personal aşa ceva pe vremea lui Ceauşescu, când am plecat la drum lung cu un camion, dar cu jumătate din necesarul de carburant – deh, comunism, raţionalizare, plata datoriei externe. Undeva prin Cluj un butoi de ulei de transformator plus câţiva litri de gaz s-au transformat în carburantul necesar încheierii cu succes a delegaţiei. Este adevărat că au fost şi neajunsuri: maşina nu a mers cu mai mult de 60 la oră, iar dâra de fum negru pe care am lăsat-o în urmă, traversând Carpaţii, probabil a devenit vizibilă de pe Lună, la concurenţă cu Marele Zid. Dar am ajuns acasă!

    Iată că – arc peste timp -, în plin capitalism victorios, şoferii au rămas aceiaşi, cu un plus de rafinament, la propriu: au trecut de la ulei de transformator la ulei pentru gătit. Iar eşapamentul nu mai scoate fumul acela puturos, eventual lasă un iz de cartofi prăjiţi!

    N-aş fi scris istorioara asta dacă nu aş fi remarcat titlurile din presa americană, care binecuvântau reducerea preţului petrolului pe plan internaţional (de la 115 dolari barilul de Brent în iunie la 85 de dolari şi sub în prezent). Rezultatul a fost că preţul galonului de benzină a scăzut la pompă din zona „4 dolari şi peste dacă statul este bogat“ la sănătosul „sub 3 dolari galonul“, de unde o economie de circa 500 de dolari la bugetul anual al americanului mediu – unii remarcau că benzina a devenit mai ieftină decât laptele.

    Curios, am căutat date care să-mi arate ce s-a întâmplat în Europa. Cum cred că deja bănuiţi, pompele din Europa par să fi auzit doar ecouri îndepărtate ale scăderii preţului ţiţeiului şi afişează şi în prezent, cu variaţii de câţiva eurocenţi, în jur de zece, preţuri apropiate de cele de la mijlocul verii, când barilul era cât era. Să exemplific, cu preţul în euro de la 1 ale fiecărei luni, pentru benzina 95, în perioada iunie – noiembrie: Bulgaria: 1,29; 1,29; 1,29; 1,28; 1,20;  Ungaria: 1,37; 1,33, 1,34; 1,34; 1,25; Italia: 1,82; 1,80; 1,78; 1,77; 1,71; România: 1,43; 1,39; 1,40; 1,39; 1,32. Mă opresc, consum spaţiul, aţi prins ideea: la americani scăderea e de doi dolari la galon, adică în jur de 50 de cenţi la litru, la noi 8 – 10 – 12 cenţi.

    Sigur că pot exista explicaţii pentru această situaţie: taxele mari ale europenilor, subvenţiile de la americani, alegerile sau politicile sau geopoliticile. Dar mă gândesc că undeva, la un nivel fundamental, trebuie să fie şi altceva, să-i spunem, în lipsă de altceva mai bun, felul în care îţi priveşti clientul.

    Scriu acest text în ziua în care Petrom a anunţat o scădere a vânzărilor cu 11% la nouă luni şi nu ştiu dacă nu cumva asta se corelează cu o creştere importantă a vânzărilor de ulei de gătit.

    Diego Rivera este un pictor care, în opinia mea, nu are alt merit decât cel de a fi soţul soţiei sale, Frida Kahlo. A avut darul de a umple pereţii multor clădiri din Statele Unite sau Mexic cu ideile sale; cea de faţă se cheamă „Omul, stăpânul universului“ şi este o reproducere a unei fresce ce a fost pictată în Rockefeller Center, în 1933, şi distrusă la ordinul lui Nelson Rockefeller, din cauza includerii lui Lenin. Rimează cu tonul oarecum stahanovist al textului, cred.

  • Polonia vrea să aibă un cuvânt de spus în legătură cu soluţionarea conflictului din Ucraina

    “A vorbi despre Ucraina fără Polonia este ca şi cum s-ar vorbi despre lucruri privind Libia, Algeria, Tunisia sau Maroc fără Italia, Franţa, Spania”, a declarat Schetyna pentru cotidianul Gazeta Wyborcza.

    El se referă la summitul de la Milano, care a avut loc la jumătatea lui octombrie, când Polonia nu a luat parte la discuţiile dintre liderii europeni şi preşedintele rus Vladimir Putin.

    “La Milano nu a existat nicio conversaţie serioasă despre Ucraina, deoarece lipsea voinţa de a purta una, mai ales la una dintre părţi”, a spus Schetyna.

    “Cel mai bun mod de a soluţiona problemele ucrainene este formatul de la Weimar – Franţa, Germania, Polonia -, deoarece cunoaştem cel mai bine situaţia şi avem cea mai mare experienţă“, a declarat ministrul polonez, apreciind că “formatul normand” – Germania-Franţa-Rusia-Ucraina – este “ineficient, aşa cum mărturisesc participanţii-înşişi”.

    “S-a încercat oxigenarea acestui format la Milano, prin participarea italienilor şi britanicilor, dar acest lucru nu a mers”, a mai declarat Schetyna. El a salutat, altfel, solidaritatea manifestată de europeni faţă de menţinerea sancţiunilor impuse Rusiei în cadrul ultimului Consiliu al miniştrilor Afacerilor Externe, la Luxemburg.

    “Situaţia în Ucraina a arătat că, dacă Europa nu este în măsură să definească o problemă şi să o înfrunte, această problemă va veni singură la Europa”, a rezumat el.

    Evocând aspiraţia pe care i-o atribuie lui Putin de revenire la o lume “bipolară”, ministrul polonez a apreciat că o asemenea întoarcere în timp este imposibilă. Iar dacă totuşi se va produce, a adăugat el, va avea loc “fără participarea Rusiei, deoarece există alţi candidaţi care să joace acest rol” într-un tandem al unor superputeri.

  • Când ne lăudăm cu ce nu avem

    Ministrul pentru IMM Florin Jianu nu a ratat, nici el, momentul şi a început să transmită „mesaje extrem de puternice“ investitorilor români şi străini. Şi premierul Ponta, şi subordonatul său au ignorat, nu ştiu dacă voit sau nu, precizarea instituţiei financiare internaţionale, care anunţa că a schimbat metodologia şi că nu trebuie făcute corelări între raportul din acest an şi cel de anul trecut. Ministrul Jianu a fost întrebat de presă despre acest lucru, iar replica a fost că trebuie privit la „ansamblul măsurătorii“. O să o facem, îndată.

    Înainte însă, câteva precizări. Mediul de afaceri din România este mai puţin primitor decât cel din ţările baltice, din Macedonia, Polonia, Muntenegru, Bulgaria, Cehia şi chiar Rwanda, dar devansăm Slovenia, Ungaria, Turcia, Italia, Grecia şi Rusia. Ne situăm pe poziţia 171 din 189 de ţări în ceea ce priveşte conectarea la electricitate, pentru care sunt necesare 7 proceduri şi 223 de zile. Ocupăm penultimul loc din UE la costul importurilor – 1.495 dolari pe container, puţin peste Slovacia, cu 1.500 dolari pe container. Ocupăm una dintre ultimele poziţii la avizele necesare pentru construcţii: o companie trebuie să îndeplinească 14 proceduri şi are nevoie de 255 de zile. Punctăm bine la îmbunătăţirea sistemului de plată a taxelor, accesul la credite, înfiinţarea unei firme şi rezolvarea insolvenţelor.

    Să privim acum nu chiar tot „ansamblul măsurătorii“, pentru că nu avem nici viziunea, nici putinţele membrilor guvernului, ci doar câteva aspecte. Un aspect al atractivităţii mediului de afaceri este numărul de companii nou înfiinţate. În perioada ianuarie-septembrie 2014 totalul înmatriculărilor de noi companii a scăzut cu 21,5%, de la 100.685 la 79.000. Ilfovul este singurul judeţ în care înmatriculările au crescut, cu 1,56%, în rest scăderile sunt de doi digiţi sănătoşi. Pe domenii de activitate, numărul noilor companii a scăzut mai peste tot, cu excepţia a trei categorii. În agricultură şi în producţia de energie scăderile sunt de peste 80% (de la 20.000 de noi companii în nouă luni din 2013 la doar 3.000 în 2014 în cazul agriculturii). Dinamica noilor companii este mai scăzută chiar faţă de 2009 şi 2010, ani grei, de criză economică serioasă pe plan mondial. Investiţiile străine băltesc în zona de 2 miliarde pe an de ceva vreme, de ani buni, undeva la o cincime din nivelurile atrase înainte de declanşarea crizei.

    În 1989 PIB per capita era acelaşi şi în România, şi în Slovacia, de circa 1.400 euro. În 25 de ani respectivul indicator a ajuns în România la 7.400 de euro, dar la 13.000 de euro în Slovacia.

    La ora când scriu aceste rânduri mai suntem în campania electorală aferentă primului tur al alegerilor şi o să pun entuziasmul ministeriabililor români pe seama acesteia. Şi, sincer, dacă aş şti toate cele de mai sus, cu bune şi rele, cu creşteri de 25 sau doar de 2 locuri, dar cu multitudinea problemelor, de la încasări bugetare la infrastructură, mai că i-aş cere şi eu, asemenea premierului, de băut ministrului Jianu. Dar de necaz.

    Pe la 1500 un ins pe nume Hieronymus Bosch picta o alegorie, „Corabia nebunilor“ pe numele ei, cu care ilustrez.

  • Scriitorul Boris Akunin: “Putinismul” nu va rezista multă vreme. Rusia este guvernată de “arestocraţie”

    “Mă tem că preţul care va trebui plătit pentru schimbarea regimului va fi ridicat”, spune el într-un interviu acordat AFP, cu ocazia festivalului Joseph Conrad, organizat la Cracovia, în sudul Poloniei, în semn de omagiu pentru scriitorul britanic de origine poloneză.

    “Nu există nicio îndoială că acest regim va dispărea, pur şi simplu pentru că este extraordinar de ineficient, este un anacronism istoric”, adaugă scriitorul, “părintele” detectivului Erast Fandorin, un amestec de James Bond şi Sherlock Holmes în Rusia ţarilor, înainte de Revoluţia din 1917.

    Întrebat despre aparenta eficienţă a puterii ruse în Ucraina, Akunin spune că “nu ştie foarte bine ce se petrece acolo”, dar se declară convins că “ameninţarea rusă reprezintă un factor de consolidare a naţiunii ucrainene”. Problema principală a Ucrainei este “aceeaşi ca în Rusia: corupţia”, adaugă el.

    Akunin, care scrie o istorie a Rusiei în opt volume – dintre care două au fost deja publicate – povestită într-un limbaj simplu, accesibil marelui public, crede, ca istoric, că mentalitatea naţiunii ruse de astăzi se explică prin raţiuni foarte vechi. “Totul pleacă de la Hoarda de Aur. Statul rus de astăzi este moştenitorul Imperiului lui Ginghis Han mai degrabă decât al Bizanţului”, afirmă el.

    – Rusia, guvernată de “arestocraţie”

    “Nu este nici bine nici rău, iar în anumite situaţii aceasta prezintă avantaje. Imperiul este sacralizat, puterea este sacralizată, viaţa oamenilor nu se supune legii, ci ordinelor”, consideră Akunin, pentru care Rusia actuală este guvernată de “arestocraţie”, sau, mai bine zis, de un grup de oameni care îşi rezolvă problemele arestându-i pe cei care îi deranjează.

    Scriitorul consideră că această putere se sprijină în special pe trei grupuri sociale: poliţia şi serviciile speciale, oligarhii aliaţi Kremlinului şi funcţionarii corupţi.

    Întrebat despre sondajele care îi acordă o foarte mare popularitate preşedintelui Vladimir Putin, el afirmă că majoritatea ruşilor nu sunt interesaţi de politică şi, atunci când sunt întrebaţi dacă îl susţin pe liderul de la Kremlin, răspund mecanic “da”, doar pentru a avea parte de linişte.

    Scriitorul, care a participat la manifestaţiile anti-Putin de la Moscova, se arată revoltat de situaţia opozantului Aleksei Navalnîi, avocat şi politician, care a petrecut şase luni în închisoare, acuzat de deturnare de fonduri “în urma unui dosar fabricat în întregime”.

    “Este o ruşine că firma Yves Rocher (pretinsa victimă a deturnării – n.r.) s-a amestecat în această poveste. Franţa este o democraţie, dar piaţa rusă este importantă pentru Yves Rocher”, consideră scriitorul.

    Un purtător de cuvânt al firmei Yves Rocher Vostok, filiala rusă a grupului francez, a dezminţit “formal” pentru AFP că societatea ar fi pornit “iniţiativa procesului împotriva lui Navalnîi”. “Autorităţile ruse se află la originea procesului”, a subliniat purtătorul de cuvânt.

    Seria de cărţi a lui Boris Akunin despre istoria Rusiei acoperă secolul al IX-lea, până în 1917. Totuşi, istoria recentă este cea care a lăsat urme profunde în societatea rusă? “Da, dar eu nu aş şti cum să rămân obiectiv vorbind despre Lenin sau despre Stalin”, recunoaşte scriitorul. “Despre acesta din urmă, se va putea vorbi doar atunci când nu va mai putea reveni, iar în prezent asistăm, de fapt, la un fel de renaştere a stalinismului”, conchide Boris Akunin.

  • Interviul lui Sikorski pentru Politico, pe masa Consiliului polonez de Securitate Naţională

    “M-a înşelat memoria. După ce am căutat, (am constatat) că nu a avut loc nicio întâlnire între (fostul) premier Tusk şi preşedintele Putin”, a declarat preşedintele Parlamentului polonez marţi seara, adăugând că se referea de fapt la comentariile pe care Putin le-a făcut la Summitul NATO de la Bucureşti, în 2008, ci nu la Moscova, aşa cum a declarat în interviul pentru Politico.

    El a părut de asemenea să retracteze afirmaţia potrivit căreia Putin a oferit Poloniei părţi din Ucraina, afirmând că ar fi putut să fie o “glumă sinistră”, care a devenit şi mai sinistră pe fundalul conflictului din această ţară.

    Sikorski a fost criticat dur pentru că nu a dezvăluit asemenea informaţii explozive mai devreme, iar cel mai important partid de opoziţie din Polonia i-a cerut să demisioneze din funcţia de preşedinte al Seimului, Camera inferioară a Parlamentului polonez.

    Interviul pe care l-a acordat Politico urmează să fie discutat miercuri, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate Naţională, a anunţat Joanna Trzaska-Wieczorek, o purtătoare de cuvânt a preşedinţiei.

    Întrebat de ce el ori fostul premier din perioada respectivă, Donald Tusk, nu au făcut publice anterior aceste “ambiţii imperialiste ale lui Putin”, fostul ministru de Externe la acea vreme a răspuns că aceste remarci “suprarealiste” “au părut semnificative abia mai târziu, după Summitul NATO, după Războiul din Georgia şi anexarea Crimeei”.

    El a adăugat că acest detaliu al conversaţiei este “deschis unor interpretări”, care capătă înţeles “în lumina evenimentelor recente”, referindu-se la actuala criză din Ucraina.

    Premierul polonez Ewa Kopacz şi-a exprimat marţi după-amiaza furia, după ce fostul ministru a părut să încheie brusc o conferinţă de presă, din cauza presiunilor la care era supus să ofere mai multe detalii despre dezvăluiri. Ea s-a declarat “surprinsă” că Sikorski a păstrat pentru el afirmaţiile lui Putin atât de mult timp.

    “Nu voi tolera asemenea standarde de comportament”, a declarat ea şi le-a cerut scuze jurnaliştilor “din partea preşedintelui” Seimului.

    Sikorski şi-a menţinut, ulterior, afirmaţia potrivit căreia conversaţia a avut loc, precizând că “nu a fost martor la aceasta” şi refuzând să spună cine i-a spus despre ea. “Putin le-a spus tuturor liderilor occidentali, la Bucureşti, în 2008, că Ucraina este un conglomerat de mai multe naţiuni, inclusiv poloneză, şi i-a ameninţat statalitatea”, le-a spus Sikorski jurnaliştilor într-o a doua conferinţă de presă, marţi seara.

    El a mai declarat că Polonia nu deţine o înregistrare a conversaţiei.

    – Saakaşvili afirmă că Putin i-a spus că este “nefericit din cauza Republicii Moldova şi că trebuie făcut ceva”

    Fostul preşedinte al Georgiei Mihail Saakaşvili a declarat pentru postul TVN24 că “preşedintele rus Vladimir Putin a oferit să împartă Ucraina, în urmă cu mai mulţi ani, polonezilor şi altor lideri naţionali”.

    “Vladimir Putin a spus că Ucraina nu este o ţară, ci este un teritoriu. La următoarea întâlnire, mi-a spus că Crimeea este pământ rusesc. Apoi mi-a spus că este foarte nefericit din cauza (Republicii) Moldova şi că trebuie făcut ceva. Mi-a mai spus că NATO nu va putea să apere statele baltice”, a continuat Saakaşvili.

    De asemenea, Saakaşvili l-a susţinut pe fostul ministru polonez de Externe – care s-a aflat la un pas de a deveni şeful diplomaţiei Uniunii Europene -, afirmând că Donald Tusk i-a spus despre conversaţia cu Putin. “Tusk mi-a spus că a crezut că este o glumă”, a declarat el.

    Tusk, care urmează să devină preşedintele Consiliului European în decembrie, nu a făcut niciun comentariu cu privire la afirmaţiile fostului său şef al diplomaţiei.