BusinessMagazin

Tag: nevoie

  • Familia care a mutat un deal ca să ridice o fabrică

    OANA SIMON N-A LUCRAT NICIO ZI CA ANGAJATĂ, ci a clădit, împreună cu soţul său, de la zero, o fabrică de recipiente pentru analize medicale lângă Bacău. În 2007, la trei ani de la primul pas în construcţia fabricii, a ieşit pe bandă primul produs, o cutie Petri pentru analizele de sânge. Nici drumul până acolo, nici cel ce a urmat nu a fost uşor, dar cifra de afaceri a fabricii Novei Medical a ajuns anul trecut la 1,7 milioane de euro, în creştere faţă de cele 1,5 milioane de euro din 2011. Antreprenorii lucrează acum cu zeci de spitale şi sute de clinici private, au 30 de angajaţi şi nu se desprind aproape deloc de afacerea pe care nici nu-şi imaginează că o pot vinde.

    NU ESTE PRIMUL LOR BUSINESS ŞI ANTREPRENOAREA DE 38 DE ANI POVESTEŞTE CĂ „NOUA IDEE NE-A VENIT DIN ÎNTÂMPLARE. Eram la un târg de mase plastice din Germania. Nu văzusem până atunci o maşinărie în care pe o parte se pune materia primă, iar pe cealaltă iese produsul finit„, povesteşte antreprenoarea acum.

    Dar la întoarcerea în ţară au văzut că „toată lumea făcea scaune, mese, castroane şi bidoane de plastic; ne-am dat seama că trebuie să alegem altceva„. Şi pentru că atunci când a mers la analize a aflat că nu există niciun producător român pentru recipientele de plastic, şi-au dat seama că aceasta este nişa pe care pot clădi afacerea lor. Utilajul, de mărimea unei camere de bloc, a costat 700.000 de euro, iar valoarea totală a investiţiei a depăşit 2 milioane de euro.

    Şi pentru că „nu aveam unde să punem utilajul„, au fost nevoiţi să ridice de la zero o fabrică pe un teren aflat în apropierea oraşului Bacău. Pentru asta au cumpărat 7.000 mp, iar cele patru construcţii ocupă acum o jumătate din suprafaţă, dar pentru asta a fost nevoie, spune Oana Simon, „să mutăm un deal„, la propriu.

    Şi pentru că banii proprii nu erau de ajuns, au accesat fonduri Phare. „Dacă ştiam cât va fi de greu, cred că mai aşteptam să facem toţi banii„, spune Oana Simon, care adaugă că în fiecare zi, luni în şir, trebuia să bată drumul către Piatra Neamţ să prezinte dosare. Dosare care cântăreau multe kg, de vreme ce documentele erau multiplicate în circa 15 exemplare, iar fiecare dosar avea peste 10-15 cm grosime, zâmbeşte, arătând cu mâinile. După ce proiectul a fost aprobat şi au luat banii pentru utilaj, au urmat cinci ani de verificări.

    Cea mai mare parte a banilor pentru investiţii au fost proprii, pentru că băcăuanii aveau deja o afacere pe care o crescuseră până în 2005. În 1995 aveau o mică tipografie, cu cinci angajaţi, în care făceau, la început, formulare tipizate pentru contabilitate. Au deschis şi un magazin, „ca să ne putem vinde produsele şi un centru de copiere, cu 10 copiatoare, în centrul Bacăului„. Despre nivelul afacerilor de la acel moment, Oana Simon spune că „era suficient cât să ne susţinem şi să trăim decent„.

    Cu toate acestea, bani de investiţii au avut, pentru că în 1999 au început să schimbe utilajele şi să scoată cărţi; „…prima carte a fost o culegere de română a profesorului Dănilă„; au urmat apoi alte volume, broşuri, culegeri şi manuale, iar afacerea, îşi aminteşte antreprenoarea „a fost profitabilă până în 2006-2007, când au început să scadă comenzile, odată cu apariţia manualelor alternative„. Dar, în acel punct, cei doi găsiseră deja un nou domeniu în care să dezvolte o afacere. Chiar dacă tipografia nu a fost închisă nici acum, ea funcţionează doar pentru a susţine magazinul, cifra de afaceri anuală fiind de 100.000 de euro.

  • Ponta, despre disponibilizări la Poştă: Cei care au venit pe criterii politice să plece

     Solicitarea a fost adresată în şedinţa de guvern.

    “Sigur va trebui făcută o restructurare. Vor fi oameni care nu mai au cum să rămână, pentru că nu e nevoie, însă cel mai important, domnule ministru, vă rog, să discutaţi criteriile pe care se fac disponibilizările. Cei care au venit pe criterii politice cred că trebuie să plece. Trebuie să găsiţi acele criterii. Oricum nu vor fi acceptate de toată lumea, dar trebuie să fie cât mai transparente şi cât mai clare”, i-a spus Ponta ministrului.

    El a susţinut faptul că Guvernul doreşte să găsească o “soluţie realistă” şi nu una care să păcălească oamenii.

    “Nu vreau să-i păcălim pe oameni, vreau să le spunem foarte clar că, din 2009 încoace, când compania a trecut pe pierdere sub conducerea PDL, s-au angajat 6.000 de oameni, în condiţiile în care activitatea Poştei, ca de altfel în toată lumea şi în toată Europa, se reduce prin mijloacele moderne de comunicare”, a explicat premierul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Internetul de rezervă

    Mi s-a întâmplat în două rânduri să proiectez nişte aplicaţii care, după o vreme, au devenit vitale pentru clienţii respectivi. O întreagă ramură a afacerii se baza pe aceste softuri care, dacă ar fi încetat să funcţioneze, ar fi putut pune la pământ un întreg business. Cum se ajunge aici e oarecum dificil de explicat, dar ideea de bază este că acest gen de aplicaţii modifică modul cum oamenii lucrează şi, cu timpul, ajung să nu mai cunoască procedurile clasice pe care aplicaţia le modelează. Nici măcar formularele de la care s-a pornit nu mai există, totul este digital şi ireversibil. Iar când se întâmplă să rămâi singurul care cunoaşte toate detaliile, situaţia devine tensionată, pentru că ai garanţia că la un moment dat ceva se va întâmpla. De exemplu, un upgrade al softurilor de bază va aduce nişte incompatibilităţi între noile versiuni. Şi încă o mie de alte scenarii catastrofice. Aceasta este, în variantă narativă, definiţia expresiei „mission critical„.

    Există însă o aplicaţie vitală la nivel global: internetul. Ce s-ar întâmpla dacă, la un moment dat, internetul ar înceta să funcţioneze? Da, nu am mai avea acces la Facebook şi n-am mai afla ce ghiduşii a mai făcut pisica prietenului virtual din Australia. Pe lângă asta, s-ar mai ivi unele neplăceri: băncile n-ar mai putea funcţiona, iar sistemele de plăţi s-ar opri instantaneu, avioanele n-ar mai zbura, industrii întregi ar fi puse la pământ, numeroase lanţuri comerciale s-ar rupe. Nu avem nici o siguranţă că reţelele de electricitate ar mai putea să transporte curentul, dar dacă totuşi ar reuşi, s-ar putea ca telefoanele să nu mai aibă ton, iar ecranele televizoarelor să nu ne arate nimic. Dependenţa noastră faţă de internet este atât de mare, încât nici măcar nu ne putem imagina consecinţele, însă cu siguranţă am fi confruntaţi cu o imensă catastrofă.

    Se poate oare întâmpla aşa ceva? Unii vor argumenta că internetul a fost proiectat ca să fie indestructibil, iar abilităţile sale de a se restructura dinamic îl feresc de un astfel de scenariu. E doar un set de protocoale. Însă există demonstraţii limpezi privind vulnerabilităţi native ale protocolului TCP şi exemple practice în care o simplă eroare într-un soft instalat pe un router a ţinut la sol avioanele din mai multe state americane. Dacă simple erori umane de operare sau de programare produc adesea efecte greu de anticipat, ne putem pune problema ce se poate întâmpla în condiţiile unor atacuri anume gândite să paralizeze mediul de comunicaţii dintr-o anumită regiune.

    Într-o recentă prezentare susţinută în cadrul conferinţelor TED, Danny Hillis explică faptul că internetul nu a fost conceput pentru a susţine aplicaţiile de astăzi şi nici pentru această uriaşă răspândire. În plus, atât protocoalele, cât şi operarea reţelei se bazează pe încredere: se asumă din start faptul că participanţii sunt „bine intenţionaţi„ şi respectă protocoalele şi regulile jocului. Analogia pe care Hillis o face cu sistemul financiar este elocventă: şi acesta a fost conceput pe baza unor reguli simple şi a încrederii, însă extinderea sa dincolo de scopul iniţial l-au făcut vulnerabil şi greu de controlat, consecinţele fiind uneori catastrofice. Punem acum la un loc internetul şi sistemul financiar global şi obţinem un risc la puterea a doua.

    Problema (dacă se poate spune aşa) este că internetul funcţionează prea bine. Este foarte eficient, ieftin şi versatil, aşa că tot mai multe sfere ale societăţii tind să se bazeze pe serviciile sale, iar oamenii preferă să-i ignore fragilitatea. Utilizatorii se gândesc exclusiv la securitatea computerelor şi a datelor lor şi concep sisteme locale de securitate (de pildă, reţele virtuale private), dar nu par preocupaţi de siguranţa de ansamblu a mediului de comunicaţii. Danny Hillis – unul dintre pionierii internetului – este de părere că avem nevoie de o soluţie de rezervă, de „Planul B„, şi că acesta nici măcar nu este greu de realizat.

    Fibrele şi sârmele există, undele radio de asemenea, aşa că nu e nevoie decât de un nou set de protocoale. Şi nici măcar nu-i nevoie de performanţă. Vorba americanilor: „Better safe than sorry„.
     

  • Udrea: Încercăm să facem opoziţie, însă, din păcate, nu e prea vizibilă opoziţia pe care PDL o face

     “Colegii mei şi cu toţii încercăm să facem opoziţie, însă, din păcate, nu este prea vizibilă opoziţia pe care PDL o face. Văd că sunt colegi foarte determinaţi să se poziţioneze critic la adresa USL, se străduiesc, avem moţiunile simple, o încercare de moţiune de cenzură, apariţii la televizor, dar, din păcate, nu este suficient de mult probabil pentru presă, pentru că nu prea suntem preluaţi. O acţiune cum a fost cea de miercuri, prezentarea Cărţii Negre a Guvernării USL din păcate a beneficiat de atenţie mediatică zero şi s-a ratat un bun moment de a critica guvernarea USL”, a susţinut Udrea, la RFI.

    Deputatul PDL consideră de asemenea că îndepărtarea partidului de preşedintele Traian Băsescu a fost o greşeală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boc: PDL are nevoie de Cristian Preda, este o valoare

     Întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, cum comentează afirmaţiile lui Cristian Preda, care a spus că s-ar putea autosuspenda din PDL, fostul preşedinte democrat-liberal Emil Boc a răspuns că toţi membrii formaţiunii trebuie să pună umărul “la susţinerea partidului în aceste momente grele, de opoziţie”.

    “Cred că toţi trebuie să punem umărul la susţinerea PDL în aceste momente grele, de opoziţie. Primul an de opoziţie este cel mai greu, pentru că puterea se află încă pe val, lumea le mai dă credit, şi opoziţia este în fiecare zi atacată de putere prin diverse mijloace. De aceea avem nevoie de solidaritate şi de susţinerea PDL de a face opoziţie reală şi puternică pentru că, fără a arăta românilor adevărata faţetă a guvernării USL, nu se face opoziţie. Eu cred că fiecare membru de partid dacă are ceva de spus să spună în interiorul partidului, dar în acelaşi timp avem nevoie de fiecare membru de partid, inclusiv de Cristian Preda, pe care îl consider a fi o valoare pentru PDL, a fost şi prim-vicepreşedintele partidului. Cu atât mai mult cred că este nevoie de el în interiorul partidului”, a afirmat Boc, citat de corespondentul MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderul mişcării şiite: Iranul ar interveni militar, în caz de nevoie, pentru susţinerea regimului sirian

     “Era normal să oferim tot ajutorul posibil armatei siriene şi miliţiilor locale”, a spus Nasrallah. “Suntem mândri de martirii Hezbollah căzuţi în Siria”, a adăugat Nasrallah.

    “Siria are prieteni adevăraţi în Orientul Mijlociu; aceştia nu vor permite căderea ţării în mâinile Statelor Unite sau Israelului”, a insistat Hassan Nasrallah.

    “În prezent există experţi iranieni care sunt în Siria de zeci de ani, dar încă nu sunt trupe iraniene; acum luptă doar poporul sirian. Dar, dacă situaţia va deveni mai periculoasă, state, mişcări de rezistenţă şi alte forţe vor avea obligaţia de a interveni eficient în confruntările de pe teren”, a avertizat Nasrallah.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Infograficul săptămânii: O istorie de cinci decenii

    VEZI MAI JOS SI ALTE INFOGRAFICE


     

     

     

     

  • Transelectrica riscă să piardă 70 milioane euro din fonduri UE. Care este motivul

     “Nu putem accesa aceste fonduri pentru că nu putem expropria mai multe terenuri, de care avem nevoie pentru a construi linia de export Reşiţa-Pancevo (Serbia), pe o distanţă de 150 kilometri”, a declarat joi directorul general al Transelectrica, Ştefan Gheorghe, într-un seminar pe teme energetice.

    Transelectrica are o problemă similară şi la graniţa cu Ungaria. Compania nu figureză în Legea 2015/2011 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică printre persoanele juridice care pot reprezenta expropriatorul.

    Gheorghe a adăugat că legea exproprierii pentru instalaţii de utilitate publică este blocată în Parlament.

    Potrivit directorului, Transelectrica ar putea începe imediat construcţia liniei de export spre Serbia, dacă legea i-ar permite să exproprieze terenurile respective.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE ar putea avea nevoie de modificarea tratatului pentru autoritatea unică de reglementare bancară

     Dijsselbloem a arătat că UE poate aplica cea mai mare parte a strategiei de uniune bancară în cadrul actualului tratat, dar ar putea fi nevoie de o modificare în cazul autorităţii de reglementare, transmite Bloomberg.

    “Ştiu că putem pune în practică cel puţin 80-90% din proiect, iar decizia finală pentru o autoritate unică de reglementare bancară ar putea avea nevoie de o modificare de tratat”, a spus Dijsselbloem la Washington.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢĂ MEDIAFAX: Rohan, CIROM – Suntem îngrijoraţi că multe proiecte stagnează, este nevoie de decizie politică

    “Ne îngrijorează faptul că se anunţă foarte multe proiecte. (…) Sunt foarte multe şantiere deschise, dar care stau. Nu mai departe, metroul din Drumul Taberei, care de circa două luni stă şi ne îngrijorează foarte mult. Toată lumea spune că sunt bani, dar nu ştim cum se distribuie şi de ce nu ajung unde trebuie şi la timp, pentru ca lucrările să continue. Mă gândesc la Autostrada Deva-Lugoj, care a fost atribuită din august anul trecut şi nu s-au început lucrările din cauză că este contestată. Sunt lucruri care trenează pe-acolo şi care împiedică o lucrare, care se pare că era finanţată, să pornească”, a declarat joi Rohan, la “Mediafax Talks About Constructions”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro